Dnă Angela Gheorghiță, dețineți un număr impresionant de afaceri pe diferite piețe, de la fabricarea produselor alimentare la retail și IT, cu peste 3000 de angajați. Cum e să activezi concomitent în domenii atât de diferite?
Angela Gheorghiță: Eu deja nu mai administrez. Fiecare companie din cadrul grupului este administrată de un administrator. Eu doar îi ghidez, îi corectez acolo unde consider necesar. Orice business este controlat prin cifre, iar cifrele pot fi verificate foarte simplu. Într-un final, toate afacerile funcționează după aceeași logică, fie că produci alimente sau te ocupi de construcții. E imposibil să conduci zeci de afaceri, trebuie să-ți crești ori să-ți angajezi manageri. În calitate de acțio- nar, eu doar verific cât de bine își fac aceștia treaba, iar cifrele spun totul. Proprietarul, mai ales atunci când are mai multe afaceri, trebuie să se afle în afara ei pentru a vedea mai bine tabloul întreg al acesteia.
Gestionați și cea mai mare rețea de distribuție din țară. Cum a fost creată aceasta, ce rol joacă ea în rețeaua dvs. de companii?
Angela Gheorghiță: Am creat majoritatea afacerilor atunci când nu am găsit oferte pe piață pentru un serviciu sau un produs, care să se ridice la nivelul de care aveam nevoie. Atunci când am avut nevoie să facem vânzări și nu am găsit o companie de distribuție pe măsura standardelor noastre, am creat-o, când am avut nevoie de servicii de logistică și nu am găsit ceea ce ne trebuia, am creat propria companie, am cumpărat mașini, am construit depozit. Dacă vorbim despre distribuție, avem o rețea de vânzări, care promovează și comercializează produsele din portofoliul nostru. Distribuitorii noștri nu sunt doar vânzători, ci și promotori. Este una din cele mai puternice echipe ale grupului, dar și una din cele mai bune companii de profil din țară. Echipa, formată din 120 de agenți, 22 de supervizori, șase manageri și un director general, reprezintă un sistem complex, format din specialiști înalt calificați. Avem și școală de pregătire a agenților și supervizorilor. Nu angajăm oameni cu practică în domeniu, îi pregătim singuri, ca să avem aceleași standarde de lucru pe întreaga țară. Candidații trebuie să aibă studii superioare, să fie extravertiți și să aibă voința de a se realiza. Ei învață teorie, fac practică, este un proces complex, care ne asigură un standard unic de operare și conduce, în final, la eficiența înaltă a vânzărilor.
Unde, pe ce piețe și segmente de piață mai este loc pentru optimizarea costurilor și din contul a ce?
Angela Gheorghiță: În orice sistem, este mereu loc de optimizare, doar că acest proces nu se poate produce din interior: când ești implicat nemijlocit în proces, nu vezi tabloul de ansamblu. De aceea, eu mă aflu în afara structurii. În prezent, procesele în afaceri se optimizează prin automatizare a evidenței și a muncii. În cazul proceselor de evidență, sunt necesare softuri. Pentru aceasta, am creat o echipă de IT, deoarece nu găsisem o ofertă pe piață, care să ne ofere cele mai bune soluții.
Este destul de greu să formezi o echipă calitativă de IT, care să ofere soluții la zi. Acum, noi avem elaborate și implementate softuri, cu ajutorul cărora vedem în orice moment cum funcționează fabrica, câtă marfă se produce, câtă se află în depozit. Primim informația în timp real. În prezent, o companie nu trebuie să se deosebească de o bancă în ce privește evidența. Așa cum băncile închid fiecare zi cu informația actualizată, la fel și companiile trebuie să vadă exact totul ce s-a întâmplat pe parcursul fiecărei zile de muncă.
Presupun că acum, în Republica Moldova, 95-98% din companii nu duc cel puțin evidența lunară, așteaptă rapoartele trimestriale sau chiar pe cele anuale, pentru a vedea cum merge compania. În toată această perioadă, e posibil să suporte pierderi și să nu știe cauza. Al doilea factor de optimizare a afacerii este automatizarea proceselor de producere și logistică. Orice proces poate fi și trebuie automatizat. Oamenii trebuie plătiți mai bine, iar pentru asta, trebuie să ai mai puțini angajați, iar ei – să facă lucrurile ce au nevoie de calificare mai înaltă. Funcțiile care presupun activități rudimentare trebuie lăsate pe seama mașinilor.
Aveți și o carieră bogată în spate. Din observațiile dvs., cum a evoluat în timp cultura consumatorului, cum a influențat aceasta piețele și afacerile?
Angela Gheorghiță: Cultura consumului a fost schimbată în special de vânzători, de ce au pus ei pe raft, iar produsele puse pe raft s-au ieftinit și au pierdut în calitate. Vânzătorul crede că, cu cât produsul este mai ieftin, cu atât el se va vinde mai bine. Este o problemă serioasă a țării. Desigur, nu suntem cea mai bogată țară din Europa, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem produse de calitate. Acum, vânzătorul decide ce să mâncăm, plasând pe raft produse ieftine și de o calitate deseori mai redusă. Și cumpărătorul nu are din ce alege. Eu, ca producător, promovez produsele calitative. La noi, producerea acestora crește, deoarece întreaga echipă le promovează, explicând patronilor de magazine că produsul calitativ este, într-un final, mai ieftin decât cel necalitativ.
O zicală spune că businessul fără profit este imoral. Dacă magazinul cere produse ieftine, producătorul reduce prețul de cost și o face din contul materiei prime. Nu mai pune carne în mezeluri, ci soia. Aceasta este mai ieftină pentru producător, dar nu la fel de ieftină pentru consumator. Salamul de soia este de șapte ori mai scump decât materia primă din care este făcut, pe când cel din carne este de două ori mai scump. Întrebarea e: pentru care din cele două produse plătim mai mult decât se merită? Să mă înțelegeți corect. Salamul din soia nu e neapărat un aliment prost, dar consumatorul trebuie să fie conștient că i se oferă soia și nu carne în mezeluri la un preț mult mai mare pentru acest produs.
Într-un final, toate afacerile funcționează după aceeași logică, fie că produci alimente sau te ocupi de construcții.
Pe rafturile magazinelor noastre, observăm că produsele autohtone pierd teren în favoarea produ- selor din exterior, uneori mai ieftine și deseori de o calitate mai proastă. Cum poate fi remediat acest mo- ment, astfel încât produsele autohtone să-și mențină sau chiar să-și sporească prezența pe piața locală?
Angela Gheorghiță: Trebuie să promovăm la tot pasul produsele autohtone, să comunicăm avantajele acestora, să vorbim despre cum consumul produselor locale susține companiile locale, oferind locuri de muncă și salarii conaționalilor noștri aici, acasă, cum contribuim astfel și la bugetul țării de unde se plătesc pensii și salarii, se construiesc drumuri etc. Să vă aduc un exemplu. Rețelele internaționale de supermarketuri au încercat să intre și în Țările Baltice, însă consumatorii de acolo au ales în continuare rețelele locale.
Într-un final, rețelele străine, în mare parte, s-au retras, deoarece nu era rentabil să mai rămână. Astfel, se poate întâmpla și la noi. Dacă vom cumpăra cât mai multe produse autohtone calitative, cele străine și de calitate proastă nu vor mai rămâne. Consumatorul dictează într-un final oferta de pe piață. Trebuie doar să-i comunicăm avantajele produselor autohtone.
