Bani

Memorandumul cu FMI și reformele asumate de Guvern

Sistemul fiscal a suferit modificări frecvente de-a lungul anilor, care au dus la o acumulare de ineficiențe și complexități. Pentru a sprijini creșterea economică, Guvernul își propune să elaboreze un nou capitol al Codului fiscal, stabilind un cadru nou pentru Taxa cu Valoarea Adăugată (TVA), care să fie mai simplu, mai cuprinzător și aliniat la acquis-ul comunitar în materie de TVA. Este unul din punctele incluse în scrisoarea de intenții a executivului de la Chișinău, adresată Fondului Monetar Internațional, prin care acesta își asumă o serie de măsuri pentru a duce la bun sfârșit memorandumul în vigoare cu fondul.

În scrisoarea semnată de premierul Dorin Recean, sesubliniază că reformele ce țin de politica fiscală, administrarea veniturilor și administrarea vamală rămân prioritare pentru executiv.

Cu ajutorul experților FMI, care acordă asistență tehnică, a fost realizată o analiză cuprinzătoare a Codului fiscal al Republicii Moldova pentru a identifica legăturile și compatibilitatea dintre politica fiscală și administrarea veniturilor. Analiza respectivă a arătat că atât în cadrul impozitelor pe consum, cât și în cel al impozitelor pe venit se atestă lacune care afectează eficiența și echitatea sistemului fiscal.

EFICIENTIZAREA FACILITĂȚILOR FISCALE TREBUIE SPORITĂ

Analiza a constatat că facilitățile fiscale acordate în prezent selectiv unor agenți economici sau pentru anumite categorii de bunuri și servicii sporesc complexitatea sistemului fiscal, pot încuraja evaziunea fiscală, în cazul în care sunt concepute necorespunzător, și sunt adesea un instrument ineficient pentru atingerea obiectivelor sociale.

Pentru a asigura simplificarea sistemului fiscal și un grad mai înalt de echitate fiscală, urmează a fi efectuată o analiză cost-beneficiu pentru a identifica facilitățile fiscale cele mai ineficiente și mai puțin necesare. Până la sfârșitul lunii septembrie 2025, Guvernul va adopta proiectele actelor legislative necesare pentru eliminarea unor cheltuieli fiscale, începând din ianuarie 2026, dar și pentru extinderea bazei impozabile sau revizuirea regimurilor de impozitare preferențiale.

CONSOLIDAREA ADMINISTRĂRII VENITURILOR BUGETARE RĂMÂNE PRIORITARĂ

Executivul se obligă, de asemenea, să fortifice în continuare capacitățile instituționale ale Serviciului Fiscal de Stat. Se are în vedere instituirea unui proces cuprinzător de gestionare a riscurilor de conformitate, în condițiile unui cadru de guvernanță funcțional în cadrul Serviciului Fis-cal de Stat, care să permită detectarea și gestionarea în mod eficient a principalelor riscuri legate de veniturile fiscale. De 900 asemenea, obiectivul în cauză se referă la investigarea infracțiunilor fiscale și transmiterea către instituțiile abilitate de urmărire penală, cu semnarea protocoalelor relevante, eliminarea lacunelor din legislație, organizarea instruirii și acordarea asistenței tehnice cu concursul partenerilor externi. De asemenea, Fiscul va continua să acționeze în vederea sporirii gradului de conformare fiscală voluntară și va lansa, până la sfârșitul anului 2024, a schimbului automatizat de informații cu Forumul global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.

Facilitățile fiscale acordate în prezent sporesc complexitatea sistemului fiscal și pot încuraja evaziunea fiscală.

Urmează a fi extins domeniul de utilizare a programului automatizat de asigurare a conformării cerințelor la depunerea declarațiilor fiscale care, la moment, include TVA și accizele, având ca scop includerea rapoartelor privind veniturile persoanelor fizice, prezentate de angajatori.

REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE RĂMÂNE ÎN PRIM-PLAN

În scrisoare se subliniază că accizele pentru carburanții cu plumb sunt ajustate anual în funcție de rata creșterii PIBului nominal. Scopul este de a se ajunge la convergență cu nivelurile minime ale UE până în anul 2027. „Pe măsură ce gradul de incertitudine în sectorul energetic va scădea, vom spori eforturile de evaluare și perfecționare a sistemului fiscal în concordanță cu angajamentele privind emisiile de gaze cu efect de seră, asumate la nivel național, regional și internațional, în urma unei evaluări minuțioase a aspectelor sociale și economice”, se spune în scrisoarea de intenții.

COMBATEREA ECONOMIEI TENEBRE PENTRU SPORIREA VENITURILOR LA BUGET

Autoritățile afirmă că instrumentele existente de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, cum ar fi monitorizarea fluxurilor financiare transfrontaliere și raportarea tranzacțiilor suspecte, pot fi aplicate pentru a facilita detectarea și urmărirea infracțiunilor fiscale și cazurilor de transfer abuziv al profiturilor (inclusiv către jurisdicții offshore netransparente) și pentru a declanșa controale fis-cale. În acest sens, urmează a fi îmbunătățit schimbul de informații între autorități, precum și colectarea, analiza și diseminarea informațiilor privind tranzacțiile financiare, consolidând cooperarea între Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, BNM și organele de drept, fiind pus un accent suplimentar pe infracțiunile transfrontaliere în domeniul fiscal.

În vederea creării unui spațiu bugetar mai mare, autoritățile spun că vor continua combaterea economiei tenebre. În prezent, ponderea estimată a ocupării forței de muncă în economia tenebră din Republica Moldova este de circa 23%. Cea mai mare pondere a acestui fenomen este înregistrată în agricultură, unde se ridică la circa 61% din totalul economiei tenebre. Construcțiile dețin circa 22% din total, iar sectorul HoReCa – circa 7%. Aici este inclusă și munca nedeclarată, dar și veniturile care ar contribui la creșterea PIB-ului și veniturilor fiscale, dacă ele ar fi normalizate. Pierderile estimate de venituri fiscale constituie circa 5-7% din PIB. Din această categorie fac parte și pierderile în urma achitării salariilor în plic. Se estimează că în plic ar fi achitate circa 30% din cheltuielile salariale ale agenților economici.

INSPECTORATUL MUNCII URMEAZĂ SĂ SE ALINIEZE LA STANDARDELE OIM

În urma analizei funcționale a Inspectoratului de stat al muncii, realizate de Organizația internațională a muncii (OIM), au fost identificate un șir de constrângeri critice: cadrul legal slab funcțional, absența unor sancțiuni care să descurajeze comportamentul nedorit și capacitățile insuficiente ale autorităților. În acest context, este în proces de reformare Inspectoratul de stat al muncii pentru a asigura o mai bună guvernanță, a îmbunătăți capacitatea de analiză a riscurilor și a asigura o mai bună aliniere a mandatului instituției la prevederile convențiilor OIM. Inclusiv inspecțiile neanunțate și sancțiunile ar descuraja încălcările, cred autoritățile. „Obiectivul nostru cheie este de a crea un spațiu bugetar mai mare, a promova concurența loială, a îmbunătăți condițiile pe piața muncii și a integra munca la negru în sistemul de asigurări sociale”, se spune în scrisoarea de intenții.

PROCURATURA ANTICORUPȚIE – TOT MAI MULTE ÎMPUTERNICIRI

La capitolul Consolidarea statului de drept și combaterea corupției, executivul promite să asigure suficiente capacități, resurse și competențe legale Procuraturii Anticorupție, astfel încât aceasta să-și poată realiza funcțiile de depistare, anchetare și urmărire penală eficientă a cazurilor de corupție la nivel înalt. Pentru a completa infrastructura instituțională anticorupție, urmează a fi adoptată o lege pentru înființarea Curții Anticorupție.

900 milioane lei suplimentar își propune să obțină Guvernul în urma unor modificări la Codul fiscal

Vă place publicația? Distribuiți!

Ce cautam?