Expertul economic de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul Veaceslav Ioniță spune că populația Republicii Moldova nu are unde investi circa 50 miliarde de lei, care stau în prezent în depozitele băncilor. Jumătate din această sumă este fără dobândă. „Oamenii noștri nu au o soluție investițională și sunt nevoiți să ducă banii la bancă, iar băncile nu știu ce să facă cu ei. Oricât ar fi de straniu,
pentru o țară atât de săracă precum Republica Moldova, ne sufocăm de surplusul de bani cu care nu știm ce să facem”, menționează economistul. În opinia lui, cauza acestei stări de fapt constă atât în lipsa unor oportunități investiționale vizibile, cât și în educația financiară insuficientă a populației. În 2025, suma din depozitele bancare va ajunge cel mai probabil la trei miliarde de euro, care nu sunt investiți. Ce oportunități există pentru a pune acești bani „la lucru”? Altfel spus, cum îi transformăm în capital, care să ne aducă mai mulți bani, unde îi investim?
INVESTIȚII PASIVE VS. INVESTIȚII ACTIVE
Potrivit lui Eugen Cozonac, fondator și director al Beeyond Investments Moldova, investitorii pot adopta două abordări principale: investiția pasivă și cea activă. Investitorii pasivi urmăresc să obțină randamente pe termen lung prin deținerea unor instrumente financiare diversificate, cum ar fi fondurile index sau ETF-urile, fără a încerca să „bată” piața prin cumpărări și vânzări frecvente. Aceștia pun accent pe costuri reduse și pe expunerea pe piețe diversificate, evitând riscurile asociate cu deciziile frecvente de tranzacționare și beneficiind de creșterea dobânzii compuse. În contrast, investitorii activi urmăresc să profite de fluctuațiile pieței, analizând în mod constant tendințele și luând decizii frecvente pentru a genera randamente mai mari. „Strategia pasivă câștigă tot mai mult teren, fiind preferată pentru stabilitatea și simplitatea pe care le oferă. Anul 2025 vine cu oportunități promițătoare pentru investitorii pasivi, atât la nivel global, cât și în piețele regionale din Republica Moldova și România”, menționează directorul Eugen Cozonac.
ETF-URILE RĂMÂN PRINTRE CELE MAI EFICIENTE INSTRUMENTE PENTRU INVESTIȚII PASIVE
El subliniază că la nivel global, fondurile index și ETF-urile (Exchange-Traded Funds) continuă să fie printre cele mai eficiente instrumente pentru investiții pasive. Acestea oferă acces la piețe diversificate și la sectoare cheie precum tehnologia, energia regenerabilă și sănătatea. De exemplu, ETF-urile care urmăresc indici globali precum S&P 500 sau MSCI World rămân opțiuni de bază pentru investitorii interesați de randamente constante și diversificare.
„Tehnologia, în special inteligența artificială (AI) și securitatea cibernetică, continuă să atragă investiții semnificative datorită transformărilor majore pe care le generează. De asemenea, energia verde și sectorul sustenabilității rămân prioritare, pe măsură ce guvernele și companiile accelerează tranziția către surse regenerabile”, spune expertul. Pe de altă parte, el afirmă că obligațiunile revin în prim-plan ca opțiuni sigure pentru investitorii pasivi, în special cele de stat sau corporative cu rating ridicat. Creșterea dobânzilor din ultimii ani le face mai atractive pentru cei care caută venituri stabile.
„PUNCT DE COTITURĂ ISTORIC PENTRU ECONOMIA GLOBALĂ”
Marile bănci și companii investiționale și-au publicat pe parcursul lunii decembrie studiile și rapoartele privind perspectivele investiționale pentru 2025, care se așteaptă a fi unul extrem de dinamic. Dubravko Lakos- Bujas, șeful Strategiei Globale de Piețe al gigantului american J.P. Morgan, îl definește chiar „Punct de cotitură istoric pentru economia globală”. Potrivit lui, în anul nou, piețele globale de acțiuni s-ar putea confrunta cu un mediu caracterizat de mai multe curente încrucișate. „Tema centrală a acțiunilor pentru anul viitor este una cu o dispersie mai mare între acțiuni, stiluri, sectoare, țări și teme. Acest lucru ar trebui să îmbunătățească setul de oportunități și să ofere un fundal mai sănătos pentru industria de management activ după trimestre consecutive de conducere record îngustă și nesănătoasă de acțiuni”, a declarat Dubravko Lakos-Bujas. Potrivit lui, progresul inegal al dezinflației și inovația tehnologică vor continua să conducă la divergențe între ciclurile economice la nivel global. În plus, incertitudinea geopolitică sporită și agendele de politică guvernamentală în evoluție ar putea introduce o complexitate neobișnuită pentru perspectivele piețelor de valori. „SUA ar putea rămâne motorul de creștere globală cu ciclul de afaceri în expansiune, o piață sănătoasă a muncii, extinderea cheltuielilor de capital legate de inteligența artificială, perspectiva unei piețe de capital solide și a unei activități de negociere. Pe de altă parte, Europa continuă să se confrunte cu provocări structurale, în timp ce se luptă cu rate mai mari pentru o perioadă mai lungă, cu un dolar american puternic și cu vântul politicilor comerciale americane în față”, menționează el.
„În general, pe măsură ce 2025 progresează, există potențial pentru un comerț de convergență, având în vedere poziționarea relativă extremă, evaluările și divergențele de preț între regiuni. Cu toate acestea, este nevoie mai întâi de mai multă claritate cu privire la politicile comerciale globale și la dinamica inflației din SUA, pentru a vedea dacă aceasta din urmă continuă să se miște în direcția corectă”, menționează Lakos-Bujas.
