Sunt concluziile unui studiu al Băncii Mondiale, făcut public pe 25 octombrie, de oficiul din Chișinău al instituției, în cadrul clubului de presă economică. Pentru a face față provocărilor, Moldova trebuie să colaboreze cu partenerii internaționali, să implementeze strategii economice cuprinzătoare și să implice cetățenii în dialogul despre reformele necesare. Procedând astfel, țara poate construi o economie mai rezilientă și durabilă, capabilă să reziste șocurilor externe și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor. Modernizarea potențialului său industrial și integrarea în lanțurile valorice globale (LVG), în special prin valorificarea tendinței de relocare a unor operațiuni de afaceri (nearshoring), sunt cruciale pentru creșterea viitoare. Totuși, atingerea acestui obiectiv necesită reforme economice cuprinzătoare, completate de sprijin țintit la nivel sectorial.
CREȘTERE DE 2,8% ÎN ANUL CURENT
Banca Mondială anticipează în acest an o creștere cu 2,8% a economiei moldovenești datorită majorării salariilor, inflației mai scăzute, ratelor favorabile ale dobânzilor și unui impuls fiscal pozitiv. Deși remiterile reale s-au redus pe fundalul unei scăderi drastice a transferurilor din Federația Rusă, consumul privat va rămâne un motor-cheie al creșterii, susținut de o îmbunătățire treptată a activității de investiții. Se prognozează o creștere a importurilor, în timp ce exporturile vor fi afectate în continuare de o cerere externă slabă. Raportul BM anticipează că oferta va crește, fiind susținută de comerțul intern, pe măsură ce veniturile disponibile se vor majora, dar și grație unei performanțe puternice a sectorului TIC.
Se așteaptă ca sectorul industrial să contribuie mai mult la creștere, pe când agricultura va crește modest din cauza secetei din vară, chiar dacă în prima jumătate a anului, a fost raportată o recoltă bogată. La rândul său, sectorul transporturilor va avea cel mai probabil un impact negativ asupra creșterii, pe măsură ce fluxurile comerciale către și dinspre Ucraina scad.
2,8% ar putea reprezenta creșterea economică a Republicii Moldova în acest an, potrivit prognozei Băncii Mondiale
AGENDA ADERĂRII LA UE AR PUTEA STIMULA CREȘTEREA
Pe termen mediu, se așteaptă o creștere stimulată de reformele menite să încurajeze diversificarea economică și competitivitatea, aliniate la agenda de aderare la UE. Banca Mondială se așteaptă că economia va crește cu 3,9% în 2025 și cu 4,5% în 2026. În general, se așteaptă că veniturile reale disponibile vor continua să sporească, iar politicile monetare și fiscale favorabile vor susține această creștere. Consumul va fi principalul motor al cererii interne, în timp ce investițiile sunt de așteptat să câștige un impuls pozitiv mai pronunțat pe măsură ce legăturile cu UE se aprofundează și se îmbunătățește sentimentul investițional regional și intern.
Analiza anticipează că sectorul serviciilor va deveni principalul motor de creștere, cu evoluții marcante în sectorul TIC și o redresare treptată a sectorului financiar. La rândul său, contribuția sectorului agricol la creștere va rămâne limitată din cauza provocărilor de productivitate și a efectelor negative ale schimbărilor climatice. Producția ar urma să atingă, în 2025, nivelurile de dinainte de război, fiind susținută de îmbunătățirea cererii externe și a sentimentului investițional regional.
Programul Național de Dezvoltare Industrială pentru 2024-2028, adoptat recent, își propune accelerarea tranziției verzi și digitale a sectorului industrial, sporirea competitivității pe piața unică europeană și valorificarea tendințelor UE de relocare a unor operațiuni de afaceri (nearshoring). Cu toate acestea, Moldova se confruntă cu o concurență intensă din cauza afluxului de mărfuri importate, având în vedere că îi lipsește autosuficiența în multe produse agricole și alimentare.
SCĂDEREA INFLAȚIEI REDUCE RATA SĂRĂCIEI
Inflația medie va rămâne în intervalul țintă pe termen mediu. Pentru restul anului, prețurile mai mari la alimente, cauzate de seceta din vară și relaxarea monetară în curs sunt de așteptat să fie echilibrate de cererea internă încă anemică și de stabilizarea prețurilor la combustibili. Inflația rămâne sensibilă la diverși factori din partea ofertei, în special cei care derivă din incertitudinile geopolitice, prețurile energiei și condițiile climatice. Se estimează că BNM va menține un regim de curs valutar flexibil și va interveni pe piața valutară atunci când va fi necesar pentru a stabiliza moneda națională și va menține inflația în intervalul țintă. Pe măsură ce inflația va scădea, ratele sărăciei se vor stabiliza după șocurile generate de criza energetică. Mai exact, rata sărăciei, calculată prin folosirea pragului de sărăcie a parității puterii de cumpărare (PPP) de 6,85 dolari în 2017, urmează să scadă la 10,63% până în 2024. Scăderea nu se va datora doar reducerii inflației, ci și unei redresări economice mai largi. Prognozele sugerează că până în 2025, rata sărăciei ar putea coborî la aproximativ 8,6%.
CREDITUL DE CONSUM SCADE
După ce a atins un maxim de aproape 18% din PIB în 2022, se estimează că creditul de consum (CC) va scădea la 10,7% din PIB în 2024, pe măsură ce importurile se stabilizează după creșterea bruscă din timpul crizei energetice și pe măsură ce exportul de servicii se consolidează. Cu toate acestea, volumele mai mici de reexport, cauzate de schimbările în fluxurile comerciale ucrainene și de cererea externă încă slabă, vor limita o îmbunătățire mai accentuată. Fluxul de investiții străine directe (ISD) și remiterile se prognozează să rămână sub nivelurile de dinainte de 2022, fiind afectate de războiul din Ucraina și de viitoa rele alegeri. Contul curent va continua să se îmbunătățească pe termen mediu, determinat de stabilizarea prețurilor de import, o revenire la deprecierea moderată a monedei naționale, normalizarea logisticii comerciale și o creștere a cererii externe de bunuri și servicii. În ciuda acestei traiectorii pozitive, deficitul contului curent va înregistra valori peste mediile istorice, deoarece câștigurile semnificative de productivitate și integrarea mai profundă pe piețele UE vor necesita timp pentru a se traduce în efecte notabile asupra ISD și a exporturilor. În plus, remiterile se vor stabiliza după scăderea bruscă din țările CSI, cauzată de invazia Ucrainei de către Rusia, deoarece migranții caută destinații alternative.
