Schimbări esențiale pe piața creditare

Soldul împrumuturilor și al operațiunilor de leasing financiar acordate de organizațiile de creditare nebancară la finele anului trecut era de 13,1 miliarde lei, în creștere față de 2021, când s-a înregistrat un sold de 11,54 miliarde lei.

Topul liderilor rămâne neschimbat

Potrivit statisticilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), în fruntea clasamentului rămâne Microinvest cu un sold al creditelor acordate de 3,9 miliarde lei, urmată de Easy Credit cu aproape 1,3 miliarde lei și Iute Credit cu 1,05 miliarde. Microinvest rămâne lider, deși mai puțin detașat, și în ce privește profitul. Anul trecut, compania a obținut un profit de 278 milioane lei față de 191 milioane cu un an mai devreme. La rândul său, Easy Credit a obținut un profit de 218 milioane lei față de 185 milioane lei, iar Iute Credit – un profit de 47 milioane lei față de 76 milioane lei. În ce privește numărul beneficiarilor, acesta a scăzut atât în cazul Microinvest, cât și al Easy Credit, însă a crescut în cazul Iute Credit. Evoluția arată o abordare diferită a celor trei lideri de pe piața OCN-urilor în noile condiții. Dacă primii doi s-au orientat spre reducerea clienților și a împrumuturilor mici, în cazul celui de-al treilea este vorba despre extinderea bazei de clienți, chiar dacă aceasta nu s-a soldat cu un profit pe măsură. Altfel spus, numărul persoanelor împrumutate de Iute Credit a crescut, în timp ce profitul a scăzut, ceea ce sugerează că ar fi vorba despre credite de consum cu dobânzi și comisioane mai mici. Dacă e să raportăm volumul creditelor la numărul de beneficiari, Microinvest acordă sume mult mai mari de împrumuturi decât celelalte două companii, iar dobânzile, dacă ne orientăm după profitul obținut, sunt mai mici.

Creditele noi acordate au scăzut

Potrivit Alinei Cebotariov, directorul Departamentului Creditare nebancară din cadrul CNPF, evoluția de anul trecut a sectorului a fost determinată de modificările actelor normative ce reglementează industria, care au intrat în vigoare în a doua jumătate a anului precedent. Potrivit unui comunicat al CNPF, OCN-urile și Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) au acordat anul trecut un volum total de împrumuturi și leasing financiar în valoare de 11,9 miliarde lei în scădere cu 92,9 milioane lei față de anul 2021.

„Trendul de încetinire a creditării nebancare s-a accentuat în special în a doua parte a anului 2022, odată cu intrarea în vigoare la 1 septembrie 2022 a Regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară, care prevede criterii expres aferente modului de evaluare a bonității consumatorului în scopul neadmiterii supraîndatorării acestuia”, anunță Comisia. Drept urmare, creditele nebancare și leasingul financiar acordate în trimestrul trei din anul trecut au scăzut cu 5,9%, iar cele acordate în trimestrul patru – cu 24,4% față de aceleași perioade ale anului 2021.

„În condițiile implementării noilor cerințe, creditorii nebancari și-au reajustat modelele de afaceri, orientându-și activitatea de creditare spre clienți persoane juridice”, ne-a comunicat Alina Cebotariov. Cifrele oferite de ea ilustrează clar aceste evoluții. Astfel, numărul companiilor creditate a crescut cu 21,1%, iar volumul creditelor acordate persoanelor juridice s-a majorat cu 13,8%, față de aceeași perioadă a anului precedent. În ultimele patru luni ale anului trecut, creditele de consum s-au diminuat cu 29,4%, iar numărul de persoane fizice creditate a scăzut cu 40,1%.

Rata creditelor neperformante a scăzut

Modificările legislative au avut o influență benefică și asupra calității creditelor. Anul trecut, rata creditelor neperformante în sectorul organizațiilor de creditare nebancară a înregistrat nivelul de 11,7%, în scădere cu 1,41 puncte procentuale față de anul precedent. Acest lucru s-a întâmplat deoarece creditorii au devenit mult mai responsabili în ce privește capacitatea de rambursare a persoanelor creditate. Potrivit Alinei Cebotariov, organizațiile de creditare nebancară trebuie acum să țină cont cu strictețe de veniturile oficiale ale celor creditați.

Creditorul este obligat prin act normativ ia în calcul bonitatea (capacitatea de rambursare) a celui creditat, astfel încât plata lunară a ratelor la împrumuturi, dobânzi și comisioane nu trebuie să depășească 40% din venitul lunar oficial confirmat al acestuia. Acum OCN-urile sunt obligate să transmită birourilor istoriilor de credit informația privind creditele acordate și să solicite raportul de credit, inclusiv informația din bazele de date ale Fiscului și Camerei Naționale de Asigurări Sociale privind veniturile oficiale ale persoanei, necesare pentru calcularea indicatorului privind gradul de îndatorare al consumatorului. Alina Cebotariov menționează că pot fi calificate drept venituri oficiale și transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice, cu condiția ca acestea să aibă un caracter constant și să fie confirmate prin surse oficiale. Asta presupune cel puţin trei încasări în șase luni consecutive efectuate pe parcursul ultimelor 12 luni până la depunerea cererii pentru credit. În cazul în care instituția financiară, a evaluat incorect bonitatea beneficiarului de credit, fără vina acestuia, se anulează toate dobânzile, penalitățile și orice alte comisioane de întârziere a plăților.

De asemenea, la momentul acordării creditului, OCN-urile sunt obligate să consulte istoria de creditare a solicitantului, inclusiv în scopul neadmiterii împovărării excesive a consumatorului. În cazul în care  solicitantul deține o istorie de creditare precară, compania de creditare nebancară nu este în drept să acorde împrumutul. De asemenea, au fost implementate noi reglementări legislative care impun cerințe privind costul total al creditului. Acesta trebuie să fie unul rezonabil și să respecte cerințele practicii comerciale corecte, să nu denatureze echilibrul dintre beneficiar și organizația de creditare nebancară. Rata dobânzii nu trebuie să  depășească 50% din corpul creditului. Toate celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere) pe o zi de credit nu pot fi mai mari decât 0,04% din suma totală a împrumutului. Cumulativ, costul total al creditului, inclusiv dobânzile, comisioanele, penalitățile și dobânzile de întârziere nu pot fi mai mari decât valoarea totală a împrumutului.

Numărul OCN-urilor – în scădere constantă

 La 1 ianuarie 2023, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 127 de companii cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, în scădere cu 16 entități față de începutul anului 2022. Totodată, activitatea a 32 de OCN este suspendată. La aceeași dată, 222 de asociații dețineau licențe pentru desfășurarea activității profesioniste, dintre care 161 – licență de categoria A, 60 – licență de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale. Numărul beneficiarilor de credite nebancare (OCN și AEÎ) se cifra la începutul anului la aproape 430 mii de persoane, iar mărimea medie a unui împrumut constituia 33,1 mii lei.

Anterior încheierii contractului de credit cu debitorul, creditorul trebuie:

1. Să evalueze bonitatea debitorului, bazându-se pe informații din surse oficiale care să documenteze veniturile confirmate, potrivit prezentului Regulament;

2. Să se bazeze primordial pe principiul rambursării creditului din venitul debitorului și nu pe recuperarea forțată din bunul gajat sau din contul modificărilor valorii bunului gajat, sau din contul altor active ale debitorului;

3. Să se asigure că capacitatea debitorului de a-și îndeplini obligațiile în temeiul contractului de credit nu se bazează pe o ipoteză nejustificată sau pe așteptări nejustificate de o creștere semnificativă a sursei de venit a debitorului, dar pe veniturile cu caracter oficial efectiv încasate;

4. Să evalueze, în mod obiectiv,toți factorii semnificativi impliciți, ținând cont de informațiile obținute din sistemele de informații și alte surse oficiale utilizate pentru evaluarea bonității și de alte informații disponibile creditorului care pot afecta bonitatea debitorului, în special sustenabilitatea veniturilor debitorului, istoria de credit, potențialul de modificare a veniturilor și toate obligațiile financiare existente cunoscute creditorului;

5. Să urmărească scopul ca activitățile sale de creditare să nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor;

6. În cazul creditelor ipotecare/imobiliare, să se bazeze pe limitarea raportului „raportul credite la garanții” (RCG);

7. În activitatea de creditare, să fie respectate limitele aferente indicatorului „raportul dintre serviciul datoriei și venituri” (RSDV);

8. Să respecte limitarea scadenței maximale a creditului;

9. Să asigure stabilirea graficului de rambursare a creditului  în tranșe regulate și relativ egale, fără amânarea plății principalului în apropierea scadenței creditului, în vederea evitării concentrării plăților și îndatorării excesive a debitorului.