Mult așteptatul raport al fostului prim-ministru italian Mario Draghi privind competitivitatea Europei a văzut în sfârșit lumina zilei – iar prima sa lecție pentru încetinirea creșterii Europei de la începutul secolului este să înceteze amânarea.
„Am ajuns în punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul înconjurător sau libertatea noastră”, a avertizat Draghi la lansarea raportului luni.
În raportul său de 400 de pagini, Draghi recomandă cum să finanțeze și să coordoneze politicile Europei pentru a evita să rămână în urmă pe scena globală.
Euronews și-a adunat ideile principale pentru ca cea de-a doua Comisie a lui Ursula von der Leyen să le pună în aplicare dacă vrea să evite o „agonie lentă”.
Datoria comună, calea de urmat pentru finanțarea nevoilor Europei
Europa trebuie să mobilizeze cel puțin 750-800 de miliarde de euro pe an pentru a ține pasul cu concurenți precum SUA și China, potrivit raportului lui Draghi.
„Oferirea acestei creșteri ar necesita ca ponderea investițiilor UE să crească de la aproximativ 22% din PIB astăzi la aproximativ 27%, inversând o scădere de mai multe decenii în majoritatea economiilor mari ale UE”, se arată în raport, subliniind necesitatea unei finanțări comune pe parcursul mobilizării. a investiţiilor private.
Împrumuturile comune ale UE ar trebui utilizate în mod regulat pentru a îndeplini ambițiile blocului pentru transformarea digitală și ecologică, precum și pentru impulsul atât de necesar al capacităților de apărare, a spus Draghi.
"UE ar trebui să continue - bazându-se pe modelul NGEU [fondurile de generație următoare] - să emită instrumente de datorie comune, care ar fi utilizate pentru finanțarea proiectelor comune de investiții care vor crește competitivitatea și securitatea UE", a subliniat Draghi.
Dacă bunurile publice precum rețelele și interconexiunile, echipamentele de apărare și R&I în domeniul apărării nu sunt finanțate și planificate în comun, acestea riscă să fie sub-aprovizionate, avertizează raportul.
Europa are o „problemă cu China”
China apare în mod repetat în analiza lui Draghi – potențial prevestind o schimbare a tonului față de Beijing. În ultimii ani, blocul a văzut China ca un partener de cooperare, un concurent economic și un rival sistemic – iar acum și ca o „amenințare”.
Dependența sporită de China ar putea oferi o modalitate mai rapidă și mai ieftină de a îndeplini obiectivele de decarbonizare ale Europei, notează profesorul Draghi în raport, adăugând că concurența susținută de stat a Chinei reprezintă, de asemenea, o „amenințare” pentru industriile de tehnologie curată și auto din bloc.
Comisarul desemnat olandez Wopke Hoekstra, care urmează să devină următorul comisar comercial, a făcut comentarii similare într-un discurs adresat studenților de la Universitatea de Tehnologie Eindhoven săptămâna trecută.
„China ne provoacă într-un mod atât de fundamental încât ar fi naiv să negăm că Europa are o problemă cu China”, a spus Hoekstra audienței, subliniind că, deși blocul nu intenționează să întrerupă legăturile cu China, va trebui să acționeze pentru a redresarea echilibrului dacă concurența rămâne neloială.
Prezentând luni raportul, Draghi a recomandat în mod expres ca blocul să analizeze situația de la caz la caz și să acționeze în consecință.
„Politica comercială trebuie să fie pragmatică, prudentă, specifică de la caz la caz și defensivă”, a spus fostul premier italian reporterilor.
Draghi a mai spus că blocul trebuie să continue să-și reducă dependența economică pentru a-și crește securitatea internă, avertizând că Europa este dependentă în special de câțiva furnizori de materii prime critice și tehnologie digitală. În cazul cipurilor, fostul președinte al BCE a remarcat că 75-90% din capacitatea mondială de producție de napolitane se află în Asia.
Menținerea companiilor europene în Europa prin stimularea inovației
Europa trebuie să-și reorienteze urgent eforturile colective pentru a reduce decalajul de inovare față de SUA și China, în special în domeniul tehnologiei înalte.
„Problema nu este că Europei îi lipsesc idei sau ambiție (...) ci că inovația este blocată în etapa următoare: nu reușim să traducem inovația în comercializare”, a spus Draghi.
În ultimele cinci decenii, nicio companie din UE cu o valoare mai mare de 100 de miliarde de euro nu a fost creată de la zero - iar 30% dintre unicornii europeni [o companie privată start-up evaluată la peste 1 miliard de dolari] au părăsit blocul din 2008 pentru că ar putea nu se extinde pe continent.
Lumea fiind în pragul unei revoluții AI, „Europa nu își poate permite să rămână blocată în „tehnologiile și industriile de mijloc” ale secolului trecut. Trebuie să ne dezlănțuim potențialul inovator”, a adăugat profesorul italian – inclusiv investind în abilitățile oamenilor pentru a corespund acestor ambiții.
Un accent pe industrie
Cu multe sectoare cheie care se confruntă cu riscul de offshoring, Draghi se referă în mod repetat la necesitatea ca Europa să aibă o strategie industrială – dar deplânge incapacitatea Europei de a se coordona în jurul uneia.
„Strategiile industriale de astăzi – așa cum se vede în SUA și China – combină mai multe politici”, inclusiv politica fiscală, comercială și externă, a spus el. „Datorită procesului său lent și dezagregat de elaborare a politicilor, UE este mai puțin capabilă să producă un astfel de răspuns”.
Un studiu de caz major este cel al mașinilor, un sector în care Europa se luptă.
Oponenții citează adesea reglementările ambițioase ale UE care ar face ca vehiculele convenționale pe benzină și diesel să înceapă să fie eliminate treptat în puțin peste un deceniu – dar fabricile producătorilor autohtoni se luptă și să concureze cu mașinile electrice chinezești puternic subvenționate.
„Este necesară o abordare cuprinzătoare care să acopere toate etapele” producției de mașini, de la cercetare și minerit la date, producție și reciclare, spune Draghi.
UE trebuie să evite „capcanele protecționismului” și nu ar trebui să impună tarife în mod sistematic – dar concurența susținută de stat costă locurile de muncă europene, a adăugat el.
Luarea deciziilor în Europa trebuie reformată
Reducerea birocrației și eficientizarea regulilor de luare a deciziilor blocului îi vor permite acestuia să acționeze mai rapid, se arată în raport.
„Europa nu coordonează acolo unde contează, [iar] regulile decizionale ale Europei nu au evoluat substanțial pe măsură ce UE s-a extins și mediul global cu care ne confruntăm a devenit mai ostil și mai complex”, a spus Draghi.
Italianul propune acțiuni urgente - iar una dintre piedicile Europei este procesul său complex și lent de elaborare a politicilor, care durează în medie 19 luni pentru a conveni noi legi și este supus mai multor drepturi de veto pe parcurs.
Începând cu 2019, UE a adoptat în jur de 13.000 de acte legislative, în timp ce SUA au adoptat 3.000 și 2.000 de rezoluții, a subliniat Draghi la conferința de presă: „Asta [faptul] te face să te gândești, putem face puțin mai puțin și putem fii puțin mai concentrat?"
Se va întâmpla?
Descoperirile lui Draghi, elaborate cu ajutorul oficialilor Comisiei, au câștigat o atenție semnificativă – dar impactul lor pe termen lung este neclar.
Europa se confruntă, fără îndoială, cu o serie de crize – derapaje economice continue, tranziție ecologică și război.
Dar propunerile lui Draghi – finanțarea cheltuielilor mai mari ale UE, consolidarea piețelor de capital și eliminarea dreptului de veto la nivel național – sunt cereri de lungă durată de la Bruxelles, cărora li s-a opus în mod repetat membrii UE.
Este greu de văzut această schimbare, deoarece multe guverne ale UE se confruntă cu amenințarea în creștere a extremei drepte; liderii din Franța și Germania, în special, motoarele tradiționale ale integrării UE, au fost slăbite de rezultatele alegerilor recente.
Speranța lui Von der Leyen va fi că poate schimba acest lucru, punând problema în centrul mandatului ei politic.
