Potrivit Biroului Național de Statistică, doar 48% din afacerile deschise în Republica Moldova supraviețuiesc după primul an de activitate, rata medie de supraviețuire în țările UE fiind de cca 80%. Birocrația se află în top-ul problemelor invocate de antreprenori, fiind precedată de accesul limitat la finanțare, lipsa personalului calificat și povara fiscală. Într-o încercare de a schimba situația, pe 31 martie 2023, Parlamentul a votat în prima lectură un pachet de modificări legislative pentru facilitarea activității antreprenoriale, promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED). Business Class a întrebat experți și oameni de afaceri despre problema birocrației și așteptările legate de noile legi.

Stas MADAN, Director program „Mediul de afaceri și IMM”, Expert-Grup

Problema e că de-a lungul timpului, am avut multe abordări unilaterale, fie din perspectiva instituțiilor statului, fie din perspectiva mediului de afaceri. De exemplu, în prezent, una din inițiativele MDED este de a elimina Condicile de reclamații din HoReCa. Aparent, e o măsură bună, fiindcă deseori companiile erau sancționate pentru nerespectarea a tot felul de formalități legate de aceste condici. În același timp însă, în esență, eliminarea condicii privează consumatorul de un drept legitim. Promovarea acestei inițiative poate fi considerată echilibrată doar dacă MDED se angajează concomitent în susținerea reformării cadrului de protecție a consumatorului. Anume în așa mod văd eu găsirea echilibrului între reducerea birocrației și asigurarea conformității cu prevederile legii. Totodată, avem nevoie de o mai bună delimitare dintre ceea ce numim afaceri micro sau mici și afaceri mari. Se impune introducerea conceptului de mic producător în industria alimentară, similară practicii din UE. Avem mulți astfel de producători care nu rezistă cumulului de cerințe și sunt nevoiți fie să închidă afacerile, fie să meargă în cadrul informal. Tehnologiile și viteza cu care se dezvoltă pot schimba substanțial modul de interacțiune dintre stat și business. Avem exemple de acest gen unde s-au făcut progrese. De pildă, în domeniul fiscal, simplificarea raportărilor și digitalizarea lor a salvat timp atât pentru afaceri, cât și pentru angajații Fiscului. Aceștia și-au făcut, astfel, mai mult timp pentru activități analitice în locul efectuării mecanice a unor operațiuni de primire a rapoartelor în format fizic și de introducere a cifrelor în bazele de date. În ultimul timp, autoritățile au votat mai multe acte normative pentru a progresa în această direcție. Este important ca prevederile respective să fie puse în aplicare, iar tehnologiile să reducă distanța dintre instituții și business.

Vlad ȘULEANSCHI, co-fondatorul Smokehouse, consilier la MDED

Scopul debirocratizării este facilitarea activității antreprenoriale, pentru a schimba tendința negativă din ultimul sfert de secol, când, an de an, numărul companiilor închise depășește pe cel al întreprinderilor nou-create. Simplificarea reglementărilor joacă un rol esențial. Orele pe care antreprenorii le petrec completând rapoartele pot fi folosite pentru dezvoltarea propriu-zisă a afacerii și crearea de noi locuri de muncă. Cunosc cât de acută este problema birocrației. În perioada pandemiei, Smokehouse a fost supus unui control dur din partea Inspectoratului Muncii, fiind verificat echipamentul de protecție. Pe inspectori nu-i interesa dacă angajații mei aveau, efectiv, măști, mănuși, halate și alte mijloace de precauție. Ceea ce căutau erau documente care dovedeau acest lucru. Astfel, absența unui act semnat care atesta primirea de către angajat a unei măști se transforma într-o problemă. Un alt exemplu sunt facturile fiscale pe care un antreprenor este nevoit să le păstreze ani în șir. Deși aveam o afacere mică, cu mai puțin de 30 de angajați și un rulaj anual mai mic de opt milioane de lei, eram obligat să păstrez zeci de kilograme de hârțoage. Astfel de lucruri nicidecum nu ajută businessul. Nu pledez pentru abolirea tuturor controalelor, sunt foarte necesare. De pildă, Fiscul are nevoie de date veridice pentru colectarea impozitelor. Reglementările trebuie să fie simple și clare, ceea ce încurajează deschiderea mai multor companii, cu locuri de muncă și posibilități de abilitare economică pentru mai multe persoane.
 

Veronica GÎDEI, co-fondator La Maison du Savon de Marseille Moldova

Din 2021, când am început activitatea în Moldova, și până în prezent, nu am simțit în mod acut problema birocrației. Singura excepție a fost anul acesta, când am fost supuși unui control fiscal inopinat. În urma acestuia am rămas cu un gust amar. Controlul a dovedit că totul era în regulă, în afară de un lucru, care a fost, de fapt, o „surpriză” pentru contabilii noștri cu ani de experiență în spate. Consultându-ne ulterior și alți colegi antreprenori si contabili am înțeles că nimeni nu era la curent cu o astfel de cerință fiscală. Respectiv am fost amendați. Nu am avut de completat rapoarte de orice fel în calitate de antreprenor. Contabilitatea, în schimb, s-a confruntat cu rapoartele statistice care, după părerea colegilor, sunt foarte multe, o parte din ele fiind inutile. În rest, rapoartele către Fisc sunt suficient de comasate între ele și nu credem că mai pot fi simplificate. Cât privește pachetul legislativ pentru facilitarea activității antreprenoriale, credem că orice reformă care vine să ușureze viața antreprenorilor și să le salveze timpul este mai mult decât binevenită. Mai ales ținând cont de faptul că, deseori, un antreprenor începător este un om-orchestră. Ne-am dori ca instituțiile statului să fie mai indulgente cu firmele tinere: să le ajute să reziste și să se dezvolte, astfel contribuind la economia țării. Această susținere poate îmbrăca diverse forme, de la scutiri la achitarea impozitelor până la preîntâmpinări în locul aplicării din start a amenzilor.

Dragomir MARIN, fondator și administrator Nectar Lux  

Este binevenit pachetul legislativ promovat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, ar economisi 40-50 la sută din timpul nostru. Cu părere de rău, încă nu am resimțit schimbări în ce privește implementarea acestor inițiative. Fiind o afacere de familie specializată în producția și exportul mierii, am avut parte de mai multe controale la solicitarea autorităților statului, mai ales în primii doi ani de activitate (2013-2014, n.r.). Fie că era vorba de Serviciul fiscal, ANSA, AIPA sau Serviciul cadastral, am trecut cu brio prin toate aceste verificări. De la bun început, am înțeles un lucru important: decât să dăm mita, mai bine investim în implementarea procedurilor. Pe parcursul ultimilor șase ani, am avut doar controale planificate. Evident, rapoarte și foi scrise au fost multe, iar la fiecare era necesar să fie semnate, ștampilate, scanate, apoi prezentate în original. În timpul controlului, s-au depistat și câteva încălcări la care au fost întocmite procese-verbale. Compania noastră este situată în partea de nord a țării, aici se află stupinele și fabrica. Respectiv, tot aici apare necesitatea de a completa mai multe rapoarte în scris, acest lucru fiind rezultatul personalului necalificat din instituții. Specialiștii tineri pleacă în Chișinău, iar aici rămân doar persoanele care toată viața au lucrat doar cu registre în format fizic.

Eugen Kanski