Potrivit rezultatelor unei anchete de conjunctură realizată de Biroul Național de Statistică (BNS) în primul trimestru al anului curent, printre managerii întreprinderilor din industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul și servicii, aceștia se așteaptă la o creștere moderată a activității economice în trimestrul II.

Anchetele de conjunctură sunt anchete calitative, care își propun anticiparea evoluțiilor viitoare ale economiei și a punctelor de cotitură în activitatea economică. Particularitatea lor constă în faptul că, în loc de cifre exacte, răspunsul obișnuit îl constituie o apreciere a respondentului, care permite calcularea unui sold conjunctural. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă și utilizare.

Soldul conjunctural este obținut ca diferență între ponderea în procente a managerilor care au ales varianta pozitivă în creștere a fenomenului și ponderea celor care au indicat varianta negativă în descreștere. Datele nu trebuie confundate cu ritmul creșterii sau scăderii efective a oricărui indicator statistic produs de BNS.

Estimările cu privire la tendințele de evoluție sunt prezentate față de trimestrul precedent al aceluiași an.

Managerii au așteptări optimiste

În trimestrul II al anului 2023, oamenii de afaceri se așteaptă la o creștere a activității economice cu 6,4% și la o stabilitate relativă a veniturilor din vânzări cu un sold conjunctural de +3,7%. Referitor la numărul de salariați, ancheta arată un sold conjunctural de +4,8%. Pentru prețurile produselor se prognozează o creștere în următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de +14,1%.

Managerii din industria prelucrătoare estimează o îmbunătățire moderată a situației economice cu un sold conjunctural de +11,7%, așteaptă venituri din vânzări în creștere cu un sold conjunctural de +9,1%. La capitolul numărului de salariați s-a stabilit un sold conjunctural de +6,7%, iar la prețurile produselor industriale – de +12%.

În opinia oamenilor de afaceri care desfășoară activități în construcții, situația economică va avea o stabilitate relativă. Soldul conjunctural în cazul veniturilor din vânzări este de +3,4%, în cazul numărului de salariați – de + 4,2%, iar în cazul creșterii de prețuri ale lucrărilor de construcție – de +14%.

În sectorul comerțului cu amănuntul și al serviciilor se estimează o relativă stabilitate a situației economice, a veniturilor din vânzări, precum și a numărului de salariați. Totodată, respondenții se așteaptă la o creștere moderată a prețurilor de vânzare.

Managerii companiilor de diverse mărimi văd diferit tendințele

Managerii întreprinderilor mari, cu un număr de cel puțin 250 de salariați, estimează creșterea activității economice cu un sold conjunctural de +31,6%, a veniturilor din vânzări – de +28,7% și a creșterii moderate a numărului de salariați – de 14,8%.

În același timp, chestionarea managerilor întreprinderilor mijlocii, cu un număr de angajați între 50 și 249, a arătat un sold conjunctural în ce privește creșterea activității economice de +25,9%, a veniturilor din vânzări – de +18,5% și a stabilității relative a numărului de salariați – de +5,4%.  

Managerii întreprinderilor mici, cu un număr de salariați cuprins între 10 și 49, estimează cu un sold conjunctural de +8,1% creșterea moderată a activității economice, cu +3,2% – sporirea veniturilor din vânzări și cu +5,1% – sporirea numărului de salariați. Creșterea moderată a prețurilor a primit un sold conjunctural de +12,6%.

La rândul lor, managerii întreprinderilor micro, care au un număr de angajați mai mic de nouă, au așteptări mai temperate. Soldul conjunctural în ce privește creșterea activității economice obținut din răspunsurile acestora este de +3,1%, al veniturilor din vânzări – de +2,1%, iar al numărului de salariați – de +4,4%. Creșterea moderată a prețurilor mărfurilor a înregistrat un sold conjunctural de +14,8%.

Prognoza pesimistă

Sveatoslav Mihalache, doctor în economie, consideră că informația întocmită de Biroul Național de Statistică în baza anchetei de conjunctură, care prezintă o viziune optimistă asupra evoluției economice din anul curent, nu este relevantă din mai multe motive. „Cifrele sunt prezentate în raport cu datele din trimestrul întâi din 2023, dar se știe foarte bine din istoricul statistic autohton de peste trei decenii că al doilea trimestru este mai bun decât primul din punctul de vedere al activității economice, motivul fiind mai multe zile libere în primele luni ale anului. În trimestrul II încep mai multe activități specifice și, respectiv, avem creșteri. Chiar dacă, potrivit comunicatului BNS, așteptările oamenilor de afaceri sunt pozitive, părerea mea este că aceste date sunt prea optimiste”, a subliniat expertul.

Potrivit lui, ancheta ar fi fost mai corectă dacă s-ar fi comparat datele din trimestrul doi al anului curent cu cele din același trimestru al anului trecut. „Doar în acest caz, am putea vorbi despre relevanța datelor comparate. Din păcate, activitatea economică reală din Republica Moldova va avea un trend negativ atât în trimestrul I, cât și în trimestrul II al anului curent. Previziunile mele sunt că economia va scădea cu 5,5 la sută în primul trimestru din 2023 față de primul trimestru al anului trecut și respectiv, se va reduce cu trei la sută în trimestrul doi față de aceeași perioadă a anului trecut”, a specificat doctorul în economie.

În ce privește inflația, Sveatoslav Mihalache este de părere că aceasta va  scădea în trimestrul doi, iar media anuală pentru 2023 va fi de 15 la sută. „Vom reveni în coridorul Băncii Naționale în august – septembrie, când inflația va coborî la  circa șase la sută (coridorul BNM presupune o inflație între 3,5% și 6,5%). Important este ca acest indicator să nu scadă peste limita de jos de 3,5 la sută țintită de politica monetară a BNM. O astfel de scădere ar însemna diminuarea  consumului din partea persoanelor fizice și deteriorarea situației economice în general. În principiu, urmărim de un an tendința de micșorare a consumului. Acest lucru are o conotație negativă asupra importurilor și încasărilor vamale, respectiv, prin impactul asupra bugetului de stat. Să nu uităm că în legea bugetului pentru 2023 este prognozat un curs de 20 de lei pentru un dolar american, iar de patru luni, dolarul este comercializat sub nivelul stabilit în buget. Acum cursul dolarului e sub nivelul de 19 lei, ceea ce se va răsfrânge asupra bugetului de stat prin creșterea deficitului bugetar. Nu văd cum anul 2023 ar putea fi unul pozitiv pentru economia Republicii Moldova, prognozez o stagnare economică, adică o creștere de zero la sută a produsului intern brut”, a concluzionat doctorul în economie Sveatoslav Mihalache.

Prognoza optimistă

La rândul său, Alexandru Fală, directorul programului Sectorul monetar și modelare economică din cadrul centrului analitic Expert-Grup, menționează că prognozele făcute de acest tink-tank sunt confirmate de așteptările oamenilor de afaceri. „Considerăm că anul 2023 va fi un an economic relativ bun în contextul în care anticipăm cel puțin niște creșteri recuperatorii în agricultură, anticipăm o creștere destul de bună în industrie, la fel, o evoluție bună în comerț, dar și în alte domenii. Din acest considerent, estimările cantitative corespund cumva cu anticipările efective ale reprezentanților din businessul autohton”, a subliniat expertul.

Acesta consideră că inflația nu se va încadra în coridorul stabilit de politica monetară a BNM, dar subliniază importanța tendinței dezinflaționiste: „Scăderea rapidă a ritmurilor de creștere a prețurilor în care am întrat în acest an va duce la o inflație sub zece la sută spre sfârșit de an, iar în anul viitor vom urmări, probabil, o încadrare în limitele stabilite de Banca Națională a Moldovei (BNM)”. Potrivit expertului, aceste tendințe sunt destul de clare și în mod evident încurajează oamenii de afaceri, dar și populația.

Pe lângă asta, în unele sectoare există și o reducere a prețurilor. Cel mai elocvent exemplu în acest sens ar fi produsele petroliere. „Deși prețurile la carburanți nu sunt similare cu cele din anul 2020, acestea sunt cu mult sub nivelul maxim înregistrat în 2022. De asemenea, avem o reducere a tarifelor la energia electrică și probabilitatea unei diminuări a tarifelor pentru gazele naturale”, a menționat Alexandru Fală.

Expertul se așteaptă la o creștere a produsului intern brut cu aproximativ cinci la sută: „Considerăm că din agricultură se va genera o creștere de trei la sută.  Agricultura reprezintă circa zece la sută din PIB și dacă vom avea o revenire a agriculturii de 30 la sută, acest fapt asigură o creștere de trei procente, celelalte sectoare vor reuși să avanseze cu încă 1,5-2 puncte procentuale”, consideră el.

Totodată, economistul nu exclude și rezultate mai bune, așa cum, de obicei, după anii de scădere în agricultură vin ani în care creșterea surclasează scăderea precedentă. Așa a fost în anii 2020-2021, când s-a înregistrat o scădere de 27 la sută în 2021, urmată de o creștere de 50 la sută în 2022. „Anul trecut, am avut o scădere de 30 la sută și nu este exclus să avem anul acesta o creștere mai mare de 30 la sută, care ar putea contribui la majorarea PIB-ului chiar și până la șase la sută”, a specificat directorul de program al Expert-Grup.

Pe de altă parte, acesta accentuează că foarte multe depind de activitatea creditară, care se așteaptă a fi favorizată de relaxarea politicii monetare. „Băncile vor fi nevoite să acorde credite la rate mai mici, însă, pe de altă parte, rămâne acel sentiment de incertitudine legat de riscurile de securitate din regiune. Dacă Ucraina va reuși să facă posibil mersul lucrurilor în favoarea sa, putem să ne așteptăm la o dinamică mult mai pozitivă”, spune expertul.

Referitor la anchetele de conjunctură, Alexandru Fală este de părerea că acest indicator permite să înțelegem cu o oarecare doză de aproximație ce se întâmplă în economie. „Prognozele noastre sunt pozitive și așteptările oamenilor de afaceri se pliază pe calculele efectuate de Expert-Grup. Doar analiza în particular a sentimentului sau a confidenței oamenilor de afaceri nu oferă imaginea integrală, dar obținem o imagine mai relevantă atunci când acest indicator este analizat într-un cadru analitic mai mare alături de alte prognoze”, conchide Alexandru Fală.