Acum 15 ani, când prima navă petrolieră a acostat la Giurgiulești, puțini și-au imaginat că acest obiectiv, de o importanță secundară în rețeaua portuară de la gurile Dunării, va ajunge să deservească peste șase sute de ambarcațiuni pe an. Acum, Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), al cărui operator este Danube Logistics, iar proprietar final - BERD, joacă un rol esențial în comerțul exterior al Republicii Moldova. În ultimul an, volumul mărfurilor transbordate prin PILG a ajuns la nivelul istoric de 1,8 milioane tone. Mathias VON TUCHER, Directorul general al Danube Logistics, a relatat pentru Business Class despre rolul operatorului unicului port fluvial cu ieșire la mare din Republica Moldova, în noua configurație logistică regională.
BC: Dle von Tucher, în 1995, când autoritățile Republicii Moldova au decis să construiască propriul port accesibil navelor maritime, scopul a fost să obțină mai multă independență în operațiunile comerciale. În ce măsură PILG îndeplinește acest obiectiv și care este rolul lui în economia moldovenească?
Mathias von Tucher: Situația actuală arată în mod clar că obiectivul a fost atins. Încă în 2021, am atins volumul total de transbordare de 1,4 milioane de tone, prin urmare, evoluția portului nu se explică doar prin creșterea cererii motivată de război. Beneficiile pentru Republica Moldova sunt multiple, de la venituri fiscale până la locuri de muncă pentru circa 650 de persoane din sudul țării implicate în activitatea portuară. Mai mult, accesul direct al importatorilor și exportatorilor moldoveni la un port aflat pe teritoriul țării lor reduce costurile logistice. Asta înseamnă prețuri mai mici la bunurile importate și, prin urmare, prețuri mai mici pentru consumatori, precum și un nivel mai mare de competitivitate a mărfurilor moldovenești pe piețele externe. În această perioadă de război în țara vecină, e și mai importantă securizarea lanțurilor de aprovizionare cu bunuri strategice, cum ar fi combustibilii, cărbunele și fertilizanții. În 2022, volumul produselor petroliere transbordate la terminalul petrolier a crescut cu 41%, ajungând la 577 mii de tone, iar cantitatea de cărbune importat aproape că s-a triplat față de 2021. Și volumul îngrășămintelor importate prin port a crescut de trei ori, ajungând la 93 de mii de tone. În ce privește exporturile mărfurilor transbordate s-au majorat cu 45 la sută, ajungând la 811 mii de tone. Cea mai mare parte a exporturilor a inclus cereale, semințe de floarea-soarelui și făină, fiind vorba despre un volum de 574 mii de tone, în creștere cu 45 la sută față de anul precedent. Exporturile de ulei vegetal s-au ridicat la 196 mii de tone, în creștere cu 147 la sută. Pentru a face față volumului majorat, am angajat personal suplimentar și am grăbit achizițiile de echipamente noi. Suntem în faza finală de proiectare pentru extinderea terminalului de mărfuri, prin construirea unui chei universal.
BC: În acest context, care este infrastructura portului de mărfuri în prezent și în ce constă această extindere la care vă referiți?
Mathias von Tucher: Portul are un terminal petrolier cu un parc de rezervoare substanțial, utilizat pentru importul de combustibil și fertilizanți lichizi, dar și pentru exportul de ulei vegetal. Terminalul de mărfuri generale este utilizat pentru exportul de cereale și fier vechi, precum și pentru importul de cărbune, pietriș, echipamente, saci cu îngrășăminte și alte mărfuri. În plus, operăm un terminal feroviar cu ecartament mixt, potrivit atât pentru căile ferate de tip sovietic cu ecartament larg, cât și pentru cele cu ecartament european. Acesta este utilizat pentru transbordarea de combustibil, mărfuri generale și containere. În aceste containere acum se transportă preponderant cerealele, însă există posibilitatea de a transporta și alte mărfuri, de exemplu, vin și băuturi spirtoase. Acum câteva luni, un tren bloc cu containere a început să circule regulat între portul Giurgiulești și terminalul de containere al DP World, unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume, care funcționează în portul Constanța. Datorită acestui serviciu, se evită așteptările lungi la frontieră, iar costurile sunt mai mici decât cele ale transportului rutier. Acest tren bloc asigură legătura dintre Republica Moldova și orice destinație din lume.
BC: În ce constă extinderea terminalului de mărfuri la care v-ați referit anterior?
Mathias von Tucher: În ce privește construcția noului chei, aceasta va permite accesul în port a navelor cu pescajul maxim permis pe Dunăre, de șapte metri. Valoarea investiției se ridică la opt milioane de dolari. Mărirea capacității portului este absolut necesară, nu doar pentru că terminalul de mărfuri generale este utilizat la maximum, dar și în scopul securizării lanțurilor de aprovizionare din Republica Moldova. Cheiul va spori capacitatea de transbordare a portului cu 700 000 de tone. Sperăm să finalizăm lucrările până la mijlocul anului 2024, înainte de începerea sezonului agricol. Avem mulți clienți care doresc să comande mai multe nave în fiecare lună. Ca urmare a investițiilor pe care comercianții de cereale deja le-au făcut în amenajarea silozurilor, o bună parte a nouluiterminal va fi ocupată chiar și după ce se va termina războiul din Ucraina. Odată cu deschiderea noului terminal, va fi posibilă reluarea serviciilor de expediere a containerelor spre Constanța sau chiar deschiderea unor noi conexiuni cu alte hub-uri de containere din Marea Neagră sau Marea Mediterană.
BC: Cum se răsfrânge războiul din Ucraina asupra activității portului?
Mathias von Tucher: Războiul a provocat reorientarea fluxurilor comerciale în întreaga regiune a Mării Negre și în Europa de Est. Odată ce s-au închis porturile ucrainene, companiile au început să caute rute alternative de aprovizionare. Impactul asupra PILG a fost dublu. În primul rând, mai mulți importatori și exportatori moldoveni și-au mutat lanțurile de aprovizionare, redirecționându-le prin portul nostru. Portul s-a dovedit a fi și o soluție utilă pentru sprijinirea livrărilor spre și dinspre Ucraina. O parte semnificativă din combustibilul importat prin PILG este livrat în Ucraina - circa 250 mii de tone pe an. Comercianții moldoveni au achiziționat cereal și ulei de floarea-soarelui din Ucraina pentru export prin Giurgiulești, participând astfel la inițiativa Coridoarelor Solidarității create de Uniunea Europeană pentru a înlătura riscul unei crize alimentare.Totuși, instalațiile portuare existente au fost proiectate reieșind din nevoile Republicii Moldova și nu pot satisface toate cererile. După declanșarea războiului, am fost nevoiți să refuzăm multe cereri de transbordare a mărfurilor, în special către și dinspre Ucraina. Conform unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale, am pus pe primul plan importul de combustibili și cărbune în Moldova, pentru a garanta securitatea energetică a țării.
BC: Activitatea unui port depinde în mare parte și de rețelele rutiere și feroviare la care este conectat. Care este situația la acest capitol?
Mathias von Tucher: Conexiunile rutiere și feroviare performante sunt esențiale pentru exploatarea potențialului unui port. Din păcate, reabilitarea și construirea legăturii rutiere dintre PILG și principalul centru commercial al țării, orașul Chișinău, a fost tergiversată mulți ani, însă în ultimii doi ani, am văzut progrese mari și ne așteptăm ca ultimul tronson al conexiunii rutiere M3 dintre Giurgiulești și Chișinău să fie finalizat în curând. Transportul pe această rută va fi mai rapid și mai favorabil. Lucrurile stau un pic diferit în ce privește calea ferată. Până anul trecut, toți clienții noștri obișnuiau să folosească conexiunea feroviară între Giurgiulești și Cahul, care se extindea apoi spre Basarabeasca și mai departe spre Chișinău. Linia a fost însă întreruptă în august 2022, în urma unei alunecări de teren. Acum poate fi folosită linia dintre Giurgiulești și Reni care traversează încă o dată hotarul cu Ucraina. Obiectivul nostru este de a dezvolta PILG împreună cu stația de cale ferată de stat din Giurgiulești pentru a deveni un nod feroviar performant. După încheierea războiului, comerțul Ucrainei cu UE va continua să crească, iar tranzitul feroviar prin Giurgiulești va rămâne important. Cu toate acestea, din motive strategice și de securitate, este esențial ca portul să fie conectat la Chișinăucu o linie de cale ferată care se află în întregime pe teritoriul Moldovei. Mai este și component de mediu, pe care o monitorizăm cu mare atenție. Ce înseamnă, de fapt, aceste 1,8 milioane de tone de mărfuri transbordate într-un singur port? Dacă luăm o încărcătură medie de 25 de tone per camion, adică 72.000 de camioane pe an, e vorba de 200 de camioane pe zi. Așadar, din motive ecologice și economice, trebuie să optăm pentru calea ferată.
BC: Ce loc deține acum portul Giurgiulești în rețeaua portuară de la gurile Dunării?
Mathias von Tucher: Din punctul de vedere al volumului transbordărilor, PILG a devenit unul dintre porturile principale de pe calea navigabilă a Dunării. Cu toate acestea, porturile ucrainene Ismail și Reni și-au reactivat instalațiile și au devenit principalele porturi din regiune, înaintea portului Galați și urmate de Giurgiulești. PILG este un satelit important al portului Constanța, cel mai mare port din regiune, de unde provin cantități mari de combustibili, cărbune, alte produse și containere. Fiind situat pe secțiunea maritimă a Dunării, PILG este un port maritim recunoscut la nivel internațional și astfel primim nave cu o capacitate de încărcare de la opt până la zece mii de tone, care ajung din Marea Neagră și se îndreaptă apoi peste tot în Europa. Avem livrări de ulei vegetal care merg direct spre Oceanul Atlantic, la Lisabona. Totuși, principalele destinații de export rămân a fi Africa de Nord și Orientul Apropiat, în special pentru exporturile de cereale.
BC: De ce companiile aleg să lucreze cu dvs.? Care sunt avantajele serviciilor pe care le oferiți?
Mathias von Tucher: Noi oferim oportunități de dezvoltare tuturor companiilor interesate să investească în propriile facilități sau instalații de depozitare și să beneficieze de operațiunile portuare. În ultimii doi ani, am văzut că unii clienți au făcut investiții pe termen lung construind noi instalații pentru depozitarea cerealelor. În plus, am menținut tarifele la niveluri rezonabile, contrar tendințelor din regiune. Porturile vecine și-au majorat tarifele de două sau chiar de trei ori. Din cauza inflației de 30 la sută, și noi le-am ridicat puțin anul trecut, pentru a acoperi majorarea costurilor, dar nu am căutat să profităm de situație. Vrem să fim corecți, pentru că țara a avut deja destule probleme cu creșterea prețurilor. Am făcut tot posibilul pentru a menaja clienții noștri principali: importatorii și exportatorii moldoveni.
BC: Ce planuri mai are Danube Logistics, pe lângă proiectele menționate?
Mathias von Tucher: Să ne dezvoltăm în continuare. Necesitățile importatorilor și exportatorilor se diversifică pe an ce trece, iar terenurile existente sunt folosite la capacitate maximă de rezidenții actuali. Pentru a satisface necesitățile crescânde ale agenților economici și pentru a crește în continuare, trebuie extinsă suprafața portului de 55 de hectare, așa cum a fost prevăzut în Acordul de Investiții încheiat cu Guvernul Republicii Moldova. Din această suprafață face parte terenul dintre terminalul petrolier și granița ucraineană, unde poate fi construit un alt terminal, după finalizarea construcției curente. Odată cu atingerea dimensiunii proiectate, capacitatea portului va fi suficientă pentru a satisface integral necesitățile Republicii Moldova.
