Competiția dintre Statele Unite ale Americii și China pentru supremație mondială schimbă rapid peisajul economic la nivel global, celelalte state încercând să se adapteze la aceste schimbări cât mai repede, pentru a se poziționa cât mai avantajos în noul context global.
Valeriu SAINSUS, conferențiar universitar la Academia de Studii Economice din Moldova
Dacă China va putea combina socialismul cu economia de piață în contextul globalizării tot mai profunde, când spațiul geoeconomic devine tot mai uniform, și va putea să-și transfere modelul altor state, acesta ar putea deveni răspândit în lume. Eu sunt însă sceptic în acest sens.
SUMMITUL BRICS ȘI COMPETIȚIA ECONOMICĂ GLOBALĂ
În perioada 22-24 octombrie, la Kazan, în Rusia, și-a desfășurat lucrările cel de-al XVI-lea summit al BRICS. În acest an, statelor care au fondat organizația (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) li s-au alăturat alte patru: Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Cereri de cooperare „sub diverse forme” ar fi fost formulate de 34 de țări din Comunitatea Statelor Independente, Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est.
Unul dintre subiectele principale ale reuniunii din acest an s-a referit la crearea unui sistem comun de plăți, numit BRICS Bridge. Acesta își propune să permită plăți transfrontaliere „rapide și ieftine” în monede locale între statele membre, inclusiv utilizarea tehnologiilor blockchain și a monedelor digitale ale băncilor centrale, fără a mai fi nevoie să treacă prin băncile corespondente din SUA. Potrivit revistei The Economist, Moscova vrea să evite, astfel, sancțiunile internaționale care împiedică Rusia să efectueze plăți transfrontaliere în dolari americani. S-a vorbit de asemenea despre dedolarizarea economiei mondiale, dar și despre alte măsuri, care să reducă dominația SUA și a Occidentului la nivel global. Baronul James O’Neill, economistul britanic care a folosit prima dată termenul de „BRIC” pentru a desemna grupul de cooperare economică format pe atunci din Brazilia, Rusia, India și China, spune că ideile de acum ale organizației sunt fantasmagorice și că așa-zisa „dedolarizare” a relațiilor comerciale internaționale nu este una serioasă. „Ideea că BRICS ar putea deveni un fel de hub economic global autentic este, evident, puțin fantasmagorică, în același fel în care poate fi și G7. Și este foarte tulburător că ele se văd ca un fel de alternativă globală a Occidentului. Este evident că nu e fezabil”, a declarat economistul pentru Reuters.
632 MILIOANE LEI SAU 16% AU REPREZENTAT DIN TOTAL EXPORTURILE INDUSTRIEI AUTOMOTIVE DIN REPUBLICA MOLDOVA
„Mie summitul BRICS mi se pare practic o adunare anuală simbolică, în care țările emergente, mai ales cele zgomotoase ca Rusia, dar și China, se pot, în esență, strânge și sublinia cât de bine este să faci parte din ceva care nu implică SUA și că guvernanța globală nu este suficient de bună”, a adăugat el. James O’Neill spune, de asemenea, că grupul BRICS a reușit foarte puține lucruri în decursul ultimilor 15 ani și că nu este posibil să rezolvi unele probleme internaționale fără Statele Unite și Europa. El susține însă că același lucru este valabil pentru Occident, când vine vorba de rezolvarea unor probleme globale fără China, India și, într-o mai mică măsură, Rusia și Brazilia. Țările din BRICS reprezintă acum 45% din populația lumii și 35% din economia sa, raportat la puterea de cumpărare, dar China vine cu peste jumătate din puterea economică a grupului.
GEOECONOMIA SPAȚIILOR MARI
Dincolo de aceste constatări ale reputatului economist britanic, BRICS reflectă o realitate care se conturează tot mai clar în ultimele decenii: împărțirea lumii în câteva centre mari de influență.
Potrivit lui Valeriu Sainsus, conferențiar universitar la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), acum, în economia globală, primul rol îl joacă spațiile mari. Actorii naționali nu mai sunt în putere să influențeze lucrurile, iar Republica Moldova se află, tradițional, între două astfel de spații. Este vorba de Uniunea Europeană și spațiul Eurasiatic, pe care încearcă să-l creeze Rusia, însă fără succes. Și asta, potrivit expertului, Rusia nu are suficient potențial pentru a fi un jucător global, în orbita sa rămânând doar Belarusul. Însă dacă vorbim la nivel global, aici, concurența este între Occident și China. În ultimii ani, piața UE s-a redus și ca potențial de producere, dar și ca potențial de consum. Pe de altă parte, China este în creștere constantă. Împreună cu țările din regiunea Asia Pacific, este vorba de aproape jumătate din populația lumii. Această zonă crește și la nivel de producere, și la nivel de consum.
Acum, China deține hegemonia în Asia. Valeriu Sainsus menționează că marele avantaj al acestei zone este forța de muncă, care, tradițional, este una organizată și dispusă să lucreze pentru salarii mici, pe perioade îndelungate, față de populația europeană și, în general, cea din Occident. Istoria a arătat că, pe termen lung, avantajele pe care le au statele nedemocratice, cu o economie planificată, intră în stagnare, însă China, potrivit expertului, are două fațete, fiind practic o țară socialistă cu economie de piață. Nu se știe cu ce se va încheia acest experiment, însă el, deocamdată, funcționează, deși istoria arată că, pe termen lung, țările unde a existat mai multă libertate au fost mai favorabile pentru creație și inventivitate. „Dacă China va putea combina socialismul cu economia de piață în contextul globalizării tot mai profunde, când spațiul geoeconomic devine tot mai uniform, și vor putea transfera acest model altor state, acesta ar putea deveni un model răspândit în lume. Eu sunt însă sceptic în acest sens”, spune profesorul.
LOCUL REPUBLICII MOLDOVA NU POATE FI DECÂT ÎN EUROPA
În contextul referendumului, care a decis introducerea în Constituția Republicii Moldova dezideratul de aderare la Uniunea Europeană, Valeriu Sainsus menționează că locul Republicii Moldova în jocul geopolitic global nu poate fi decât în Europa. „E mai bine să fii periferia unei Europe dezvoltate decât periferia unui spațiu eurasiatic mai puțin dezvoltat”, menționează el.
În ce privește competiția la nivel mondial, el subliniază că mai departe, în trendurile globale, nu vor domina țările care au resurse, dar cele care vor avea știința și tehnologiile cele mai dezvoltate. Deocamdată, China este într-o ofensivă puternică la acest capitol, inclusiv datorită faptului că a reușit să preia la momentul oportun toate tehnologiile avansate, elaborate într-o proporție covârșitoare în Occident.
Deocamdată, unul din avantajele pe care le mai are Occidentul este calitatea produselor, care se menține și ar putea să se mențină în continuare grație atracției pe care o are pentru mulți intelectuali din întreaga lume. „Intelectualii, oamenii care creează, preferă să o facă în statele cu mai multă libertate. Occidentul încă este un punct de destinație a migrației de intelect”, afirmă expertul. „Poate exista o dezvoltare economică susținută pe termen lung într-un stat, unde libertățile sunt limitate? Probabil, nu, deoarece numai omul liber este predispus de a crea”, adaugă el.
Totuși, în ce privește viitorul Republicii Moldova, expertul spune că nu trebuie ratată șansa aderării la UE. „Acum, ni s-au deschis niște uși largi. O astfel de situație favorabilă nu am avut niciodată și, dacă scăpăm trenul, o altă ocazie poate apărea doar peste 50-70 de ani”, menționează Valeriu Sainsus.
Dumitru VICOL, expert financiar asociat IPRE
Indiferent de rezultatele jocurilor geopolitice, Moldova ar trebui să se poziționeze ca o țară la fel de competitivă ca statele din Balcanii din Vest ce pot fi integrate în lanțurile valorice ale UE
SCHIMBĂRILE DIN PERSPECTIVA UNUI EXPERT FINANCIAR
Lumea trece printr-o perioadă de schimbări geopolitice și geoeconomice importante, care nu pot avea repercusiuni asupra piețelor financiare. Dumitru Vicol, expert financiar asociat IPRE, susține că, în viitorul apropiat, urmează două evenimente majore care vor influenta deciziile investitorilor de plasare a capitalului. Primul și, probabil, cel mai important, este ce fel de administrație vor avea Statele Unite ale Americii după alegerile care urmează „În caz că președinte al SUA devine Donald Trump, atunci, probabil, tarifele pentru importurile din anumite țări și produse vor fi atât de exorbitante, că vor lovi puternic în partenerii săi. Respectiv, investițiile americanilor ar putea să se focuseze mai mult în SUA decât în restul lumii”, susține expertul.
Un alt eveniment important, menționat de el, ar fi planul Chinei de dezvoltare economică. „Recenta tranziție de la investiții în imobiliare și construcții la produse pentru piața internă a afectat țările exportatoare de resurse. Următoarea focusare a Chinei va dicta care țări exportatoare de resurse naturale sau echipamente vor beneficia”, concluzionează el.
CUM NE ORIENTĂM ÎN ACTUALUL PEISAJ GEOECONOMIC MONDIAL?
Dumitru Vicol amintește că Uniunea Europeană a luat deja deciziile strategice de a realoca factorii de producție din China în zone mai apropiate. În plus, tensiunile dintre SUA și China pot fi favorabile pentru UE în cazul când tarifele înalte pentru mașinile electrice chinezești ar avantaja industria auto din UE. Ele însă pot fi și defavorabile dacă China devine și mai agresivă în dezvoltarea tehnologiilor de ultimă generație, majorând și mai mult avantajul competitiv pe care îl are în prezent.
Totuși, el spune că, indiferent de rezultatele jocurilor geopolitice, Moldova ar trebui să se poziționeze ca o țară la fel de competitivă ca statele din Balcanii din Vest ce pot fi integrate în lanțul valoric al UE. Expertul spune că, din punct de vedere macroeconomic, Moldova stă deja la același nivel cu țări ca Albania și Muntenegru. Totuși, îi lipsesc încă două elemente strategice. Primul ține de percepția riscului, ceea ce poate fi ameliorat prin acordarea unor garanții investitorilor, astfel ca aceștia să poată fi compensați în totalitate în caz de evenimente de forță majoră. Al doilea este conexiunea terestră cât mai rapidă cu Europa Centrală, ce poate fi accelerat prin construcția autostrăzii Iași-Chișinău-Odesa. Dar în ce măsură se poate adapta Republica Moldova la aceste evoluții dinamice, ținând cont de potențialul existent și ce urmează de făcut pentru a ține pasul cu schimbările respective? Dumitru Vicol declară că Moldova este o țară prea mică, ca să nu aibă avantajul de a se adapta rapid.
101 este locul ocupat de Republica Moldova în clasamentul țărilor exportatoare de produse farmaceutice din lume
Spre exemplu, recentele evoluții nefaste din industria IT și automotive de peste hotare va face, probabil, ca un anumit număr de ingineri și tehnicieni înalt calificați din Moldova să fie mai flexibili pentru a se reorienta spre alte sectoare. Respectiv, industriile autohtone, precum cea farmaceutică, constructoare de mașini și unelte, electronică, agricultură și BPO, ar putea integra acești oameni pentru a automatiza și digitaliza procesele, astfel ca aceste companii să devină mai competitive pe piața UE.
NE TREBUIE STABILITATE, PREDICTIBILITATE, INFRASTRUCTURĂ ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ
Expertul în atragerea investițiilor și facilitarea exporturilor Igor Ștefăneț este de părerea că, pentru prima dată în ultimii ani, situația geoeconomică îi surâde Republicii Moldova într-o măsură atât de mare. „Suntem acum într-o situație, când toți ne atrag atenția și ar trebui să beneficiem, să ne valorificăm poziția, care s-a creat grație evoluțiilor geopolitice și geoeconomice”, menționează el. Un exemplu în acest sens, pe lângă suportul enorm și susținerea financiară a Uniunii Europene, ar fi relaxarea condițiilor pentru marile companii auto din Germania să-și deschidă lanțuri de producere în Moldova.
„Germania discută ca Republica Moldova să fie scoasă din zona roșie de securitate pentru industria automotive, care presupune mai multe limitări și condiții suplimentare la nivel de companii maridin industria auto”, subliniază el. Securitatea este primul factor care influențează evoluția noastră economică. Predictibilitatea, atât din punctul de vedere politic, cât și cel instituțional, e numărul doi. Infrastructura con tează la fel de mult. Dezvoltarea economică în perioada actuală depinde și de cât de repede se mișcă mărfurile pe drumuri fie ele ferate, autostrăzi, în aer sau pe apă. Expertul aduce exemplul României, unde marile investiții vin doar dacă există conexiune auto facilă. Iașiul, care nu are autostradă, spre exemplu, n-a atras investiții importante în afară de IT și servicii. Acum, este foarte importantă o autostradă care să unească Republica Moldova cu Europa Occidentală. În România, sunt în curs de construcție două drumuri de înaltă viteză autostrada A7 și A8, care vor uni Iașiul cu Bucureștiul și portulConstanța, dar și cu Occidentul, prin Târgu Mureș și Oradea. Acestea ar trebui să fie gata până în 2026 și 2030. La Ungheni, e deja în executare un pod, care face parte din această rețea de drumuri. Rămâne ca și Republica Moldova să-și facă partea sa.
Cum ar trebui să se orienteze Republica Moldova în acest peisaj? Avem, cu siguranță, o perioadă de câțiva ani în care urmează să primim o injecție de bani pentru infrastructură și ajutor de stat pentru companii. Se va schimba și legislația în domeniul industrial, dar există o problemă tot mai acută pe an ce trece: forța de muncă. „Trebuie să devenim o țară atractivă pentru talente. Nu avem oameni, scade numărul de absolvenți ai universităților. Pentru a redresa această situație, trebuie să devenim mai puțin rigizi în legislația muncii, ca să atragem oameni din alte țări pentru care salariile de la noi sunt satisfăcătoare”, este de părere Igor Ștefăneț.
Igor ȘTEFĂNEȚ, expert în atragerea investițiilor și facilitarea exporturilor
Suntem acum într-o situație, când toți ne atrag atenția și ar trebui să beneficiem, să ne valorificăm poziția, care s-a creat grație evoluțiilor geopolitice și geoeconomice.
FOCUS PE CE E MAI IMPORTANT
Referindu-se la acțiunile practice, de adaptare la evoluțiile mondiale, Natalia Bejan, director general al Agenției de Investiții, susține că în lume, există o multitudine de schimbări, care comportă avantaje, însă Republica Moldova este prea mică pentru a le lua în calcul pe toate. „În toate schimbările care au loc în lume trebuie să ne fie clar pe ce ne focusăm noi, pentru că sunt foarte multe schimbări și pot fi foarte multe potențiale parteneriate”, menționează ea. Natalia Bejan spune că Agenția de Investiții va avea un focus mult mai restrâns atât din perspectiva industriilor, cât și a regiunilor. Chiar și Uniunea Europeană este extrem de mare și are foarte multe regiuni, de aceea e important să fie selectate prioritățile. „Cu siguranță, regional, ne vedem în Uniunea Europeană, care impune un set de reguli și valori la care, dacă ne aliniem, se vor deschide mai multe oportunități economice. Schimbările globale și regionale ne aduc mai multe oportunități, pentru că Republica Moldova se poate face utilă pentru anumite segmente din lanțurile valorice globale”, subliniază ea.
Sectoarele cele mai importante pentruAgenția de Investiții sunt acum IT și de servicii, dar și planul național de industrializare. Acesta definește drept prioritareșase industrii cu potențial mare de tehnologizare a proceselor și dezvoltare. Este vorba de industria agroalimentară, industria ușoară, industria automotive, industria electronică, industria materialelor de construcții și industria farmaceutică.
SĂ ÎNVĂȚĂM A NE ASOCIA
Pe de altă parte, pentru a putea beneficia de oportunitățile care se deschid lanivel mondial, companiile noastre trebuiesă învețe a se asocia. „Da, avem multe companii bune, însă ele sunt destul de mici și nu pot singure să iasă pe piețele externe. Ele trebuie să se asocieze. Atunci când fac parte dintr-o comunitate, își împart experiențele și cooperează, devin mai puternice”, spune Natalia Bejan. Nu în ultimul rând, ea amintește că funcționarii moldoveni trebuie să învețe să-și prezinte țara atunci când se întâlnesc cu investitorii. „Din păcate, atunci când sunt rugați să povestească despre țara lor, funcționarii noștri prezintă doar laturile negative, pe când noi avem o mulțime de plusuri, pe care ar trebui să le scoatem în evidență. Chiar unele delegații, care vin la noi, sunt surprinse de narativul acesta negativ. Noi arătăm mult mai bine decât ne prezentăm țara”, menționează Natalia Bejan.
INTEGRAREA ÎN LANȚURILE VALORICE GLOBALE
În cadrul Clubului Presei Economice de la sfârșitul lunii octombrie, oficiul din Chișinău al Băncii Mondiale a prezentat un subiect special, în care arată cum ar putea fi integrat sectorul de producție al Moldovei prin analiza a două lanțuri valorice globale (LVG): auto și farmaceutic. De la începutul anilor 2000, LVG-urile au atras atenția factorilor de decizie din întreaga lume ca mijloc pentru crearea de locuri de muncă, generarea de venituri din export și transferul de cunoștințe și tehnologii în sectoare cu valoare mai mare și avansate din punct de vedere tehnologic. Fragmentarea geografică a industriilor în LVG permite companiilor din diferite țări să participe la comerțul internațional în diverse sec toare, fără a fi necesară dezvoltarea anterioară a întregii game de capacități sectoriale.
Implicarea în aceste lanțuri este însă o provocare din cauza concurenței acerbe, deoarece țările de pe tot globul luptă pentru a intra și a trece la noi activități. În plus, modelele de producție globalizate ale multor lanțuri valorice sunt deja bine consolidate, dominate de o combinație de locații cu costuri reduse și înalt calificate, ceea ce face dificilă concurența pentru cei întârziați precum Republica Moldova.
În timp ce recentele perturbări ale comerțului global au determinat firmele să-și reevalueze configurația strategiilor lanțului lorde aprovizionare, intrarea și modernizarea în LVG-uri rămân extrem de competitive.
DIVERSIFICAREA INTELIGENTĂ A EXPORTURILOR
Recentul Memorandum Economic de Țară (CEM) a evidențiat potențialul Republicii Moldova de diversificare economică prin intrarea pe piețe mai sofisticate și creșterea complexității produselor, inclusiv prin intermediul LVG-urilor. Studiul identifică produse potențiale pentru diversificarea inteligentă a exporturilor, concentrându-se pe cele aliniate la capacitățile de producție. Cu toate acestea, concentrarea pe produse cu complexitate redusă oferă doar beneficii economice pe termen scurt. Tranziția către produse moderat complexe, cum ar fi producerea de fier și plastic,ar putea avea rezultate pozitive. Pentru o creștere transformatoare pe termen mediu și lung, strategia optimă este de a spori producția de produse complexe, profitând de tendințele UE de nearshoring, în care companiile din UE își mută lanțurile de producție și aprovizionare mai aproape de piețele lor de origine.
Studiul a identificat oportunitățile în activități de producție inteligente, iar oficiul BM în Molodova a analizat două exemple ilustrative, dar distincte: sectorul auto și sectorul farmaceutic. Sectorul auto, cu accent pe cablajele auto, a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani și este strâns legat de lanțurile valorice europene. Exporturile de mașini și echipamente electrice, inclusiv cablajele, care alcătuiesc aproape toate exporturile Moldovei în sectorul autovehiculelor, au totalizat 632 milioane de dolari, reprezentând 16% din totalul exporturilor de bunuri în 2023. Pe de altă parte, industria farmaceutică, care este specializată în producția de medicamente ambalate și era orientată către CSI, a cunoscut o scădere a volumului exporturilor sale, în special după invazia Ucrainei. Exporturile de produse farmaceutice au totalizat 44 milioane de dolari în 2023, reprezentând 1% din totalul exporturilor de bunuri. Ambele sectoare sunt evidențiate în Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024-2028, care își propune să accelereze tranziția verde și digitală a sectorului industrial al Republicii Moldova și să sporească competitivitatea acestuia în cadrul pieței unice europene.
Natalia BEJAN, director general al Agenției de Investiții
Schimbările globale și regionale ne aduc mai multe oportunități, pentru că Republica Moldova se poate face utilă pentru anumite segmente din lanțurile valorice globale.
ORIENTAREA CĂTRE CABLAJE MAI SCUMPE
Competitivitatea locațiilor ca furnizori de automobile în LVG este determinată de costul și disponibilitatea forței de muncă, competențe, proximitatea geografică de fabricile de asamblare, accesul pe piață, impozitul corporativ scăzut și stimulentele pentru investiții pentru a compensa costurile mari de capital. Stabilitatea politică și infrastructura eficientă sunt esențiale. În cazul producției de electronice auto și cablaje, aglomerarea regională joacă un rol crucial, firmele de nivelul unu având nevoie să colocuiască cu asamblatorii pentru a sincroniza producția. Experiența Moldovei în domeniul cablajelor, împreună cu un sistem educațional de bază bine dezvoltat, o poziționează favorabil pentru sectorul electronicii auto. Acordurile comerciale cu UE și perspectiva aderării sprijină această tranziție. Totuși, provocările semnificative rămân, inclusiv deficitul de forță de muncă cauzat de emigrare, un cadru instituțional slab în domeniul investițiilor străine directe și infrastructura inadecvată de transport și energie regenerabilă legată de comerț, așa cum se subliniază mai jos.
„Căile potențiale de modernizare a Moldovei în sectorul auto LVG includ orientarea către cablaje de valoare mai mare, modernizarea funcțiilor cablajelor pentru vehicule cu motor cu combustie internă (ICE) și intrarea în producția de cabluri de încărcare pentru vehicule electrice”, a menționat Melanie Trost, economist superior al Băncii Mondiale în Republica Moldova. Potrivit studiului, Moldova ar putea utiliza capacitățile sale existente de producție pentru a fabrica cablaje de valoare mai mare și pentru a adopta procese mai eficiente, vizând segmentul vehiculelor de lux și producția just-in-time. Această actualizare funcțională ar putea crea locuri de muncă mai calificate, deși s-ar confrunta cu provocări precum deficitul de forță de muncă și prioritizarea sectorului.
Pe termen mediu (3-5 ani), Moldova ar putea pătrundepe piața sistemelor electrice pentru vehicule electrice, în special în ceea ce privește cablurile de încărcare de înaltă tensiune, beneficiind de costurile sale de producție reduse și de proximitatea față de locurile de asamblare din UE. Pe termen lung (peste 5 ani), Moldova ar putea viza sectorul electronicelor auto, valorificând experiența sa și apropierea de industria electronică în creștere din România.
CONCURENȚĂ ACERBĂ ÎN INDUSTRIA FARMA GLOBALĂ
Implicarea Moldovei în industria farmaceutică globală, caracterizată printr-o concurență acerbă, a fost limitată și a cunoscut o tendință descendentă, în principal din cauza schimbărilor de reglementare și a provocărilor geopolitice. Industria farmaceutică globală, evaluată la 1,2 trilioane de dolari, este preconizată să continue expansiunea, susținută de creșterea populației, a speranței de viață și a cheltuielilor pentru sănătate în economiile emergente. În ultimele douădecenii, sectorul s-a globalizat, importurile având o pondere semnificativă în valoarea totală a consumului. Aceastăindustrie combină activități de cercetare și dezvoltare (R&D)de mare valoare cu structuri de producție cu costuri reduse,rezultând o structură dihotomică: produsele inovatoare brevetate sunt fabricate în jurisdicții cu drepturi de proprietate intelectuală bine protejate, în timp ce medicamentele generice și biosimilare sunt produse în locații cu costuri reduse, precum India, China și Mexic. În ciuda eforturilor politice din UE și SUA de a localiza lanțul de aprovizionare, structura acestuia rămâne în mare parte neschimbată, ceea ce îngreunează competitivitatea țărilor mai mici și nou intrate în acest sector.
ACTIVITĂȚILE DE MARE VALOARE SUNT CONCENTRATE ÎN ȚĂRILE DEZVOLTATE
Lanțul valoric farmaceutic include cercetare și dezvoltare, producția de ingrediente farmaceutice active (API), formulare și dozare, ambalare și distribuție și marketing. Activitățile de mare valoare, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea și marketingul, sunt desfășurate în principal în țările dezvoltate, industria cheltuind mai mult pentru cercetare și dezvoltare decât orice alt sector. Procesul de introducere pe piață a unui nou medicament este lung, riscant și costisitor, durând adesea de la 10 până la 15 ani.În schimb, cercetarea și dezvoltarea pentru medicamente generice este mai puțin complexă, concentrându-se pe asigurarea echivalenței farmaceutice cu medicamentele brevetate originale.
Etapele intermediare ale lanțului, inclusiv producția de ingrediente farmaceutice active (API) și dezvoltarea medicamentelor, necesită un capital semnificativ și sunt adesea centralizate în locații de producție la nivel global. Aceste etape impun economii de scară considerabile pentru a asigura profitabilitatea. Producția API este concentrată în Irlanda pentru API-uri de mare valoare și în China pentru cele de valoare scăzută, bazate pe volum. Procesul de dezvoltare a medicamentelor implică combinarea API-urilor cu excipienți pentru a obține produsul final.
Melanie TROST, economist superior al Băncii Mondiale în Republica Moldova
Nu există soluții rapide pentru a stimula diversificarea exporturilor și a producției fără a aborda constrângerile sistemice de creștere, precum productivitatea scăzută, deficiențele de guvernanță, amprenta mare a statului, concurența limitată, un mediu de afaceri dezechilibrat și distorsiunile fiscale.
CUM SECTORUL FARMA POATE FI INTEGRAT ÎN LANȚURILE GLOBALE
Istoric, industria farmaceutică din Republica Moldova s-a bazat pe câțiva producători autohtoni care fabricau medicamente generice destinate piețelor locale și CSI. Cu toate acestea, s-a confruntat cu standarde de conformitate din ce în ce mai riguroase și cu o reducere a exporturilor către Rusia, cea mai mare piață a sa. Această scădere a condus la o diminuare a numărului de companii și la o reducere generală a exporturilor din 2019.
În 2022, Moldova a exportat sub 50 milioane de dolari în produse farmaceutice, clasându-se pe locul 101 la nivel global. Sectorul este dominat de șase firme certificate GMP, specializate în formularea și ambalarea medicamentelor, majoritatea exporturilor fiind direcționate către țările CSI, cu o mică parte către UE. Numărul locurilor de muncă din domeniu este scăzut, Balkan Pharmaceuticals fiind cel mai mare angajator.
Pentru a se integra în LVG, Moldova s-ar putea concentra pe modernizarea proceselor prin certificarea GMP pe termen scurt (1-3 ani) pentru a îndeplini standardele UE, a optimiza eficiența și a extinde accesul pe piață. Acest lucru necesită investiții semnificative în procesele de producție și sistemele de control al calității, în ciuda provocărilor, precum capitalul uman calificat limitat și accesul la finanțare. În plus, diversificarea produselor ar putea crește cota de piață internă și ar reduce deficitul comercial, deși se confruntă cu obstacole precum o piață locală mică și resurse financiare insuficiente.
Pe termen mediu (3-5 ani), Moldova și-ar putea consolida rolul de furnizor al țărilor CSI prin valorificarea oportunităților de producție prin contract și a volumelor de producție mai mari pentru a gestiona costurile și a dobândi experiență de reglementare. În același timp, Moldova ar putea explora oportunități în UE și alte piețe.
NU EXISTĂ SOLUȚII RAPIDE
În general, analiza LVG relevă că integrarea în aceste lanțuri de aprovizionare, cu un accent deosebit pe piața UE, este o provocare, în special pentru sectorul farmaceutic. Pe lângă faptul că agenda mare de reformă în Moldova este departe de a fi finalizată, concurența globală este acerbă. Țările concurează pentru a intra și a se extinde spre noi activități. Multe lanțuri valorice, inclusiv LVG-urile auto și farmaceutice, sunt deja dominate de o combinație de locații cu costuri reduse și cu înaltă calificare. Acest lucru face dificilă concurența pentru țările ce vor să se afirme, cum ar fi Moldova. Fiind industrii de înaltă tehnologie care oferă locuri de muncă de calitate și investiții pe termen lung, LVG-urile auto și farmaceutice sunt foarte căutate de factorii de decizie din lume. Cu toate acestea, ambele sectoare rămân concentrate în doar câteva țări.
Dezvoltarea ambelor LVG ar beneficia foarte mult de pe urma reformelor la nivelul întregii economii. În acest context extrem de competitiv, Moldova nu a reușit încă să își stabilească o poziție importantă în niciuna dintre aceste industrii. „Nu există soluții rapide pentru a stimula diversificarea exporturilor și a producției fără a aborda constrângerile sistemice de creștere, precum productivitatea scăzută, deficiențele de guvernanță, amprenta mare a statului, concurența limitată, un mediu deafaceri dezechilibrat și distorsiunile fiscale”, subliniază Melanie Trost.
Analiza evidențiază necesitatea de a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe pentru a stimula cele două LVG-uri, capitalul uman jucând un rol esențial în stimularea creșterii viitoare. Multe dintre reformele recomandate au implicații care depășesc aceste două lanțuri valorice, având potențialul de a genera beneficii în diverse sectoare ale economiei. În același timp, recomandările iau în considerare necesitatea de a maximiza eficiența cheltuielilor, împreună cu mobilizarea de fonduri potențiale din UE pentru a sprijini reformele la nivelul întregii economii.
