BUSINESSUL VREA UN MEDIU PREDICTIBIL ȘI STABIL
Deja al doilea an consecutiv, politica bugetarfiscală a fost aprobată cu respectarea cadrului bugetar. Aici, precizăm că, în conformitate cu Legeafinanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181/2014, Parlamentul adoptă, după caz, modificări și completări la legislație ce rezultă din politica bugetar-fiscală pe anul următor până la 15 iulie. Respectarea calendarului bugetar este foarte importantă pentru a pregăti întreaga societate, dar, în special, mediul de business, cu modificările ce urmează să fie implementate și pentru a le asigura acestora o predictibilitate în legătură cu regulile ce urmează să le aplice în anul viitor, care, într-o măsură sau alta, le va influența activitatea.
„Politica fiscală a unei țări reflectă direct prioritățile de dezvoltare economică a acesteia, fiind puternic corelate cu strategiile economice naționale de stimulare sau contra-stimulare ale dezvoltării unor domenii sau activități, servind și drept un set de instrumente ce influențează direct și capitalul uman al țării. Respectiv, prioritățile sale pe termen de trei ani sunt reflectate fidel în Cadrul Bugetar pe termen Mediu, care își găsește implementare în legile anuale privind bugetul țării, ne explică Veronca Sirețeanu, director adjunct AmCham Moldova, ex-ministru al finanțelor.
Pe de altă parte, adoptarea politicii fiscale conform Calendarului bugetar este esențială pentru asigurarea unui mediu predictibil și stabil pentru comunitatea de afaceri. „Aprobarea în termen a politicii fiscale oferă atât un cadru de previzibilitate a veniturilor bugetare pentru stat, venituri ce vor putea fi, ulterior, utilizate pentru acoperirea necesităților populației acestuia, cât și posibilitatea de a se pregăti pentru implementarea cu succes a noilorpolitici fiscale de către mediul de afaceri. Altfel spus, o politică fiscală aprobată în termen e un indicator al responsabilității financiare publice și al respectului acordat efortului mediului de afaceri de a se conforma acesteia”, menționează Veronica Sirețeanu. De aceeași părere este și Ana Groza, director executiv al Asociației Investitorilor Străini, conform căreia această consecvență, demonstrată în ultimii ani, a permis companiilor să-și planifice bugetele și strategiile pe termen lung, ceea ce contribuie direct la creșterea încrederii investitorilor: „Considerăm vitală continuarea acestei practici pentru a stimula dezvoltarea economică sustenabilă și pentru a consolida dialogul constructiv între autorități și mediul de afaceri”.Totodată, foarte importantă este și respectarea etapelor de consultare a documentului cu părțile interesate – asociații de profil, mediu de business, parteneri de dezvoltare. Potrivit Ministerului Finanțelor, politica fiscală 2025 a fost supusă unui proces complex de consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri, asociații comerciale și autorități publice centrale și locale, aproximativ 300 de propuneri fiind examinate în total.
Veronica SIREȚEANU, director adjunct, AmCham Moldova, ex-ministru al finanțelor
"O politică fiscală aprobată în termen e un indicator al responsabilității financiare publice și respectului acordat efortului mediului de afaceri de a se conforma acesteia."
În același timp, consultarea politicii bugetar-fiscale 2025 cu businessul și cupărțile interesate nu s-a oprit la etapa consultărilor publice înainte de aprobarea documentului. În acest sens, Ministerul Finanțelor, împreună cu Misiunea Înalților Consilieri UE, a lansat și o campanie de informare sau un dialog pentru business cu privire la noua politică fiscală și vamală. Evenimentul are ca scop explicarea noilor măsuri fiscale înainte de intrarea lor în vigoare, pentru a pregăti mai bine mediul de afaceri pentru măsurile fiscale ce urmează să intre în vigoare. În cadrul acestor sesiuni de informare, vor fi discutate modificările efectuate pe componente separate, cum ar fi TVA și accize, impozitul pe venit, taxele locale, Codul vamal, dar și decontările în numerar.
„Este foarte important să avem un dialog permanent cu mediul de business, pentru ca ei să fie la curent cu direcția promovată de minister și să înțeleagă dacă necesitățile lor sunt sau nu percepute corect. Încercăm, din aceste sesiuni, să facem o platformă de discuții, ca să înțelegem mai bine accentele problematice și preocupările mediului de business”, susține Cristina Ixari, secretar de stat la Ministerul Finanțelor.
UN MIX ÎNTRE MĂSURI PROBUSINESS ȘI CELE ORIENTATE CĂTRE PERSOANELE FIZICE
Politica bugetar-fiscală 2025, cu toate că poartă un caracter „neinvaziv” și are nemijlocit rolul de a apropia legislația fiscală și vamală națională de directivele UE, vine totuși cu o serie de noutăți, cum ar fi mult discutatul instrument Stock option plan, despre care, Ana Nicolaescu, director și fondator al Next Generation Accountancy (NGA), consideră că este un stimulent eficient pentru a menține specialiștii acasă, adaptarea politicilor fiscale naționale la tendințele mondiale de motivare a angajaților fiind un lucru inevitabil. În același timp, deși, la prima vedere, dar și după cum menționează autoritățile, documentul vine cu mai multe măsuri pentru susținerea persoanelor fizice, cum ar fi, bunăoară, majorarea scutirilor personale cu circa 10%, nici mediul de business nu a fost ignorat, pentru ei fiind prevăzute mai multe măsuri menite să le simplifice activitatea, dar și să clarifice mai multe norme fiscale existente, care să faciliteze conformarea și să stimuleze investițiile.
Cristina IXARI, secretar de stat, Ministerul Finanțelor
Deși beneficiile par să vizeze mai mult populația generală, dacă să analizăm mai profund, aceasta are un efect indirect pozitiv asupra mediului de afaceri.
„Politica fiscală pentru anul 2025 poate fi considerată un mix între măsuri pro-business și măsuri orientate către persoanele fizice. Deși beneficiile par să vizeze mai mult populația generală, dacă să analizăm mai profund, aceasta are un efect indirect pozitiv asupra mediului de afaceri. Facilitățile acordate persoanelor fizice, precum majorările de scutiri personale și alte beneficii, stimulează consumul, ceea ce susține, la rândul său, cererea internă pentru produse și servicii”, precizează Cristina Ixari.
Altfel spus, se mizează pe faptul că beneficiile de care vor avea parte persoanele fizice prin aceleași scutiri personale majorate sau prin noile surse de venituri neimpozabile, cum ar fi veniturile obținute din vânzarea energiei electrice de către persoanele fizice rezidente care produc energie regenerabilă și cărora li se aplică mecanismul de contorizare netă/facturare netă, drepturile acordate în cadrul stock options plan la momentul acordării sau aceleași venituri obținute sub formă de creștere de capital sau dobânzi aferente VMS, le va permite acestora să-și sporească puterea de cumpărare sau, de ce nu, să facă anumite investiții.
„Astfel, deși accentul este pus, aparent, pe sprijinirea cetățenilor, impactul general are implicații benefice pentru sectorul privat, contribuind la stabilitatea economică și la crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, prin creșterea puterii de cumpărare și a consumului intern. Acest efect de multiplicare susține indirect activitatea economică, dezvoltarea afacerilor și investițiile”, ne explică Cristina Ixari.
Dacă e să ne referim totuși la o măsură concretă ce-i vizează pe antreprenori, menționăm că, prin politica fiscală, s-au modificat termenele de prezentare a dărilor de seamă fiscale în cazul taxelor locale. Astfel, din anul viitor, subiecții impunerii cu taxele locale, cu excepția taxei pentru salubrizare și taxei pentru parcaj, vor achita taxele locale și vor prezenta dările de seamă semestrial, nu trimestrial, cum era prevăzut anterior.
Cristina Ixari a menționat că simplificarea procedurii de raportare a taxelor locale, prin trecerea de la dări de seamă trimestriale la dări de seamă semestriale, oferă beneficii semnificative pentru antreprenori. Principalul avantaj constă în eficientizarea timpului, reducând sarcina administrativă și optimizând costurile operaționale. „Această modificare contribuie, în același timp, la diminuarea riscurilor de penalizare cauzate de eventuale erori și oferă mai mult spațiu specialiștilor să se concentreze pe planificarea strategică, dezvoltarea afacerii și creșterea productivității”, precizează secretarul de stat al Ministerului Finanțelor.
O altă măsură pentru mediul de afaceri pe care o putem menționa se referă la extinderea dreptului la deducerea sumei TVA pentru mărfurile distruse urmare a situațiilor excepționale, definite conform Regulamentului cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale. Dacă, la moment, acordarea dreptului la deducerea TVA este condiționată de existența sau declararea exclusiv a unei calamități naturale, după 1 ianuarie 2025, prin această modificare, se va permite deducerea TVA pentru mărfurile distruse urmare a unei situații excepționale definite conform Regulamentului aprobat prin HG nr. 1076/2010, care reprezintă o situație pe un anumit teritoriu, ca rezultat al unei avarii, fenomen natural periculos, catastrofe, calamități naturale sau de alt caracter, care pot provoca sau au provocat victime umane, prejudiciu sănătății oamenilor sau mediului ambiant, pierderi materiale considerabile și au afectat condițiile activității vitale a oamenilor.
Ana GROZA, director executiv, Asociația Investitorilor Străini
Adoptarea politicii fiscale conform Calendarului bugetar este esențială pentru asigurarea unui mediu predictibil și stabil pentru comunitatea de afaceri.
ARMONIZAREA LEGISLAȚIEI FISCALE VS SUSTENABILITATEA FISCALĂ
Armonizarea legislației fiscale în conformitate cu directivele UE prin ajustarea graduală a legislației naționale la aquis-ul comunitar este unul din obiectivele politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. După cum ne explică Ana Nicolaescu, anul 2025 va fi perioada de început a acestui parcurs de adaptare a cadrului normativ național la cel comunitar, respectiv, nu avem o politică bazată pe reforme de tip ajustarea cotelor la impozitare, introducerea sau eliminarea anumitor taxe. „Dacă e să dăm o apreciere generalistă, atunci, la sigur, nu avem o politică fiscală bazată pe politici expansioniste sau restrictive. Considerăm că autoritățile au ținut cont de feedback-urile mediului de afaceri și au fost ajustate stimulentele fiscale pentru angajați, au fost reconsiderate relațiile de afiliere și tranzacțiile controlate pentru mecanismul prețurilor de transfer care intră în vigoare din anul 2025”, ne spune experta. Aici, precizăm că, prin politica fiscală, au fost aduse clarificări suplimentare în partea ce ține de determinarea prețului de piață aferent tranzacțiilor efectuate între persoane interdependente, modificare solicitată inclusiv de mediul de afaceri.
În același timp, Ana Nicolaescu consideră că măsurile aprobate prin politica fiscală oferă mediului de business o sustenabilitatea fiscală. „Cu toate că avem un deficit bugetar acut, o datorie publică în creștere și anumite riscuri fiscale (aici, mă refer la impozitul pe venit amânat pentru anii 2023-2025), politica bugetar-fiscală pentru anul 2025 este aliniată cu politica monetară și cu reformele structurale în economie”, notează fondatoarea NGA.
Ana NICOLAESCU, director și fondator Next Generation Accountancy (NGA)
Cu toate că avem un deficit bugetar acut, o datorie publică în creștere și anumite riscuri fiscale, politica bugetar fiscală pentru anul 2025, este aliniată cu politica monetară și cu reformele structurale în economie.
PREGĂTIRI PENTRU POLITICA FISCALĂ 2026
După cum am menționat la început, consultarea autorităților responsabile cu mediul de afaceri este elementul-cheie pentru a avea politici favorabile. În acest sens, deja în primele luni ale anului curent, mediul de business ar putea să intervină cu propuneri și recomandări pentru proiectul politicii bugetar-fiscale 2026.
„Procesul de colectare a propunerilor pentru politica fiscală și vamală 2026 urmează să fie lansat mai devreme decât în anii anteriori, având în vedere necesitatea de a oferi un termen mai extins pentru consultările publice și dezbaterile cu mediul de afaceri. Planificăm să inițiem acest proces în luna februarie 2025, ceea ce va permite tuturor părților interesate să contribuie cu propuneri relevante într-un interval adecvat”, notează Cristina Ixari.
Prin extinderea perioadei pentru colectarea propunerilor respective, se așteaptă la o colaborare mai amplă și la o analiza suficientă a acestor propuneri, astfel încât nevoile sectorului privat și ale statului să fie reflectate în mod adecvat în politica fiscală pentru anul 2026. „Înțelegem că în perioada de început de an, preocupările mediului de afaceri sunt concentrate pe închiderea anului de gestiune, întocmirea rapoartelor financiare și prezentarea declarațiilor fiscale. Totuși, ne dorim să creăm un cadru care să le permită contribuabililor să participe activ și eficient la procesul de consultare, pentru că, în acest mod, și autorităților le va fi mai ușor să aprobe măsurile necesare”, explică funcționara.
