Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), la începutul lui 2024 în Republica Moldova erau înregistrate circa 23 870 persoane, aflate în căutarea unui loc de muncă. Tot la acel moment, 8 858 persoane aveau statut de șomer, iar companiile, instituțiile și organizațiile din Republica Moldova anunțau peste 8 400 de locuri de muncă vacante. Dincolo de aceste statistici seci, pe fundalul emigrării masive a populației și a unei natalități tot mai reduse, există o percepție tot mai bine conturată, că deficitul forței de muncă este un factor puternic, care frânează dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Legea devine tot mai permisivă
În acest context, în ultimii șapte ani, autoritățile au simplificat constant cadrul legal care prevede simplificarea condițiilor de angajare în economia locală a lucrătorilor din străinătate. Autoritățile explică această necesitate prin migrația înaltă a propriei populații și prin deficitul forței de muncă pe piața internă. Potrivit portalului Bizlaw, în prezent în Republica Moldova pot lucra fără permis de muncă cetățeni din 47 de state după ce în ianuarie curent lista țărilor, cetățenii cărora pot munci aici fără permis, s-a extins cu 20. Dacă anterior era vorba preponderent de state din UE, acum în listă au mai fost incluse Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, Norvegia, Elveția, Japonia, Ucraina, Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Republica Coreea, Uniunea Australiană, Canada, Islanda, Principatul Liechtenstein.
PIAȚA MUNCII – SITUAȚIA LA ZI
Directorul ANOFM, Raisa Dogaru, spune că, pe parcursul ultimilor ani, angajatorii se confruntă tot mai mult cu un deficit de forță de muncă atât calificată, cât și necalificată. „Se atestă lipsa specialiștilor din domeniul medical, de la medici la asistenți medicali, specialiști în tehnologii informaționale, precum și cusătorese, operatori în diverse domenii. De asemenea, se caută și montatori, legători de filoane și cabluri, conducători de troleibuz, taxatori, muncitori agricoli”, afirmă specialista.
Ea este de părere că Republica Moldova poate fi atractivă pentru cetățenii din statele de pe continentul asiatic precum și din fostele țări din componența URSS, unde salariile sunt mai scăzute decât la noi.
Argumente pro și contra
Liberalizarea accesului la muncă pentru cetățenii Uniunii Europene este una dintre măsurile pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze datorită obținerii statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. O bună parte din experți și oameni de afaceri susțin extinderea accesului pe piața muncii a cetățenilor și studenților din alte state. Astfel, angajatorilor le este oferită posibilitatea de a suplini locurile de muncă vacante și asigura continuitatea activităților economice și atragerea investițiilor străine.
Autoritățile spun că aceste modificări vor crește potențialul de dezvoltare economică și atractivitatea investițională a Republicii Moldova prin stimularea angajării în câmpul muncii, creșterea fluxului de investiții și a forței de muncă calificată.
La sfârșitul anului trecut, vice-directorul de atunci al Agenției pentru Investiții Ion IORDACHE declara că Republica Moldova are nevoie urgentă de muncitori-imigranți pentru a spori atractivitatea investițională a țării. Pentru anul 2024, agenția a propus iniţierea discuţiilor pe platforma comisiei bilaterale moldo-uzbece și ca unul dintre punctele importante de pe agendă să fie atragerea studenților. „În această țară studiază anual 800 de mii de studenți, și Uzbekistanul nu-i poate asigura pe toți cu locuri de muncă, respectiv o parte din ei pot fi atrași de noi”, menționa Ion Iordache.
La rândul său, expertul economic Veaceslav IONIȚĂ crede că Republica Moldova trebuie să atragă și să angajeze muncitori străini, în caz contrar economia moldovenească se va prăbuși. În analizele sale el afirmă că există doritori de a veni la muncă în țara noastră, deși poate părea neverosimil pentru unii cetățeni de la noi. Mai mult, chiar și angajatorii se arată mai dispuși să angajeze străinii. „Conjunctura economică și politică din regiune au impus Republica Moldova să facă primii pași spre liberalizarea pieței muncii încă în 2017, însă, nici în prezent nu s-a creat un sistem bine pus la punct”, spune expertul.
Pe de altă parte ex-ministrul muncii și protecției sociale Marcel Spatari, în prezent director al Syndex Romania este de părere că lucrurile trebuie privite în ansamblu. Acesta a subliniat în cadrul unui forum economic că trebuie pus accentul pe calitatea locurilor de muncă, pe mărimea salariilor și retenția personalului în întreprinderile existente. „Cred că noi trebuie să discutăm mai mult despre retenția oamenilor la locul lor de muncă. Ceea ce ține de venirea muncitorilor din alte țări, nu-mi place termenul de import pentru că oamenii nu sunt o marfă ca să poată fi importați. Piața trebuie deschisă, atunci când vor fi epuizate resursele interne și când vom regla problemele structurale pe care le avem. Din punctul meu de vedere, problema structurală pe care o avem ține de fluctuația mare a personalului și de deficitul de industrii complexe cu investiții mari”, a menționat expertul.
El a mai subliniat că nu este neapărat nevoie de un număr foarte mare de potențiali angajați. „În urma unui studiu efectuat alături de mai mulți experți, a fost constatat faptul că în top cinci cele mai mari sectoare industriale muncesc circa 8 700 de salariați. Sunt industriile care generează exporturi mari fiind și cele cu un potențial sporit de creștere economică. Respectiv, pentru dublarea productivității acestor ramuri este nevoie de circa 10 000 de angajați”, a conchis Marcel Spatari.
ESTE VORBA DE VALORIFICAREA POTENȚIALULUI ECONOMIC
Și premierul Dorin Recean, a menționat în cadrul unui forum de afaceri moldo-român despre deschiderea autorităților de la Chișinău privind aducerea muncitorilor de peste hotare. „Am anunțat public și asta facem, putem să integrăm în societatea noastră și în piața muncii între 10 și 15 mii de persoane anual. În același timp lucrăm, și la asigurarea retenției, adică punem accentul și pe necesitatea ca tinerii noștri să rămână să activeze acasă. În acest scop creștem calitatea studiilor universitare. Vreau să subliniez și importanța acordării asistenței necesare pentru instruirea muncitorilor de peste hotare. Prin intermediul acestor trei metode, vom reuși să acordăm suficientă forță de muncă mediului de afaceri”, a specificat demnitarul.
În cadrul aceluiași eveniment președintele AmCham România, Cristian Sporiș, a atras atenția spre deficitul demografic. „Pe piața forței de muncă din România este clar că există un deficit demografic, bănuiesc că aceeași poveste există și în Republica Moldova. Există un fenomen de migrație dinspre est spre vest, pe care îl experimentăm de 20 și ceva de ani încoace. Un proces catalizat de integrarea europeană. Deci aduce și multe lucruri pozitive, dar și lucruri negative, adică migrarea Forței de Muncă calificată către statele din vestul Europei”, a subliniat acesta.
În opinia lui, înainte de potențialul moment de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană în 2030, există o fereastră de oportunitate pentru redresarea situației de pe piața forței de muncă prin importul forței de muncă. Un studiu elaborat de PwC România arată că țara ar avea nevoie anual de 140-150 mii de muncitori de peste hotare pentru ași valorifica potențialul de dezvoltare economică. Acest lucrul este valabil pentru următorul deceniu. „ E adevărat, putem să menținem forța de muncă existentă, însă nu ne vom atinge potențialul de creștere. Pentru a se apropia de nivelul țărilor Uniunii Europene, Republica Moldova are nevoie de ritmuri de creștere în termeni reali de circa opt-nouă la sută anual în următorii 10 ani, lucru care înseamnă că una dintre problemele cele mai importante va fi legată de prezența forței de muncă”, a concluzionat președintele AmCham România.
EXPERIENȚA ROMÂNIEI
Vicepreședintele patronatului importatorilor de forță de muncă din România, Bogdan Gheorghiu, a menționat în cadrul unui eveniment public faptul că există mai multe particularități legate de aducerea brațelor de muncă de peste hotare. „În România, există companii care au început activitatea de recrutare a forței de muncă de peste hotare încă din 2008 - 2009. Primii muncitori erau aduși din China. Actualmente, aici există în jur de 12 companii care desfășoară această activitate. La nivelul Uniunii Europene, românii sunt organizați cel mai bine legislativ și operațional pentru a aduce muncitori din Asia și Africa. Slovacia și Ungaria au început și ele, Polonia ne concurează și vor veni Germania și Italia din urmă”, a subliniat specialistul.
De asemenea, expertul a specificat ă aducerea brațelor de muncă din străinătate nu a fost neapărat o soluție la nivel guvernamental sau de stat. „A fost o oportunitate de afaceri. Israelul și-a construit țara aproape sută la sută pe forță de muncă din Asia. Colaborăm și cu instituțiile statului, și cu guvernul, însă, sunt probleme legate, spre exemplu, de traficul de persoane. Doar 20 la sută din firme practică în mod legal afacerea. Restul traficanți de persoane”, a explicat acesta.
În 2022 a fost pentru prima dată în ultimii 33 de ani, când imigrația a depășit emigrația în România, tendința păstrându-se și în 2023. Potrivit datelor oficiale de la Ministerul Muncii din România, în țară lucrează în prezent aproape 120 000 de muncitori străini, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și India. Cei mai mulți imigranți veniți în căutare de joburi aleg marile centre urbane. Alegerea este determinată de posibilitatea de a găsi mai ușor un loc de muncă în curierat, construcții sau HoReCa. În 2023, în România au venit să lucreze 100 de mii de angajați din străinătate.
