Din cei 2,4 milioane de locuitori ai țării, 719,7 mii locuiau în capitală, arată datele recensământului populației și gospodăriilor, desfășurat anul trecut. Polarizarea excesivă se datorează unuiproces constant de migrare internă, atestată în ultimele decenii, către capitală, cauzat în cea mai mare parte de concentrare aici a activităților economice, care a atras după sine și un nivel de trai mult mai înalt decât în celelalte regiuni.
POLARIZAREA ECONOMICĂ EXCESIVĂ ATRAGE POPULAȚIA SPRE CAPITALĂ
Potrivit unei analize a expertului economic Veaceslav Ioniță, făcută publică în toamna anului trecut, 60% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova este realizat în Chișinău. Dacă vorbim despre PIB-ul raportat la numărul populației, acest indicator este de patru ori mai mare decât în restul țării. Separat pe sectoare economice, în capitală se fabrică 55% din toată producția industrială și se efectuează 70% din toate lucrările de construcție din țară.
Mai mult, aici are loc 75% din volumul comerțului și sunt concentrate 82% din afacerile mari. Drept urmare, 60% din toți angajații din sectorul real al economiei sunt tot în Chișinău.
Datorită acestei disparități, capitala reprezintă un magnet tot mai puternic de atracție pentru cetățenii din celelalte regiuni, care vin aici în căutarea unei vieți mai bune. Unul din efectele acestei stări de fapt este și evoluția pieței imobiliare, unde, în ultimii ani, a fost înregistrată o explozie a prețurilor, datorată cererii în creștere. Pe parcursul primelor trei luni ale acestui an, mediana prețului pentru un bun imobil în Chișinău a înregistrat o creștere cu circa 17,4%: de la aproximativ 89 mii de euro la 104 500 de euro, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale (RPPI), pentru primul trimestru din 2025. Această evoluție se datorează și faptului că circa 90% din volumul investițiilor în procurarea locuințelor sunt făcute în Chișinău. Potrivit expertului, circa 10 mii de oameni din alte localități ale Republicii Moldova se mută anual la Chișinău. În plus, există și o imigrare din exterior. În 2024, s-au stabilit în Republica Moldova circa patru mii de cetățeni străini, majoritatea – în Chișinău.
Autoritățile și-au exprimat constant îngrijorarea față de această realitate, iar de-a lungul anilor, a adoptat strategii și programe, care să restabilească un oarecare echilibru între evoluția capitalei și a restului țării. În prezent, există un program care susține dezvoltarea orașului Bălți – cel de-al doilea ca mărime din Republica Moldova, dacă facem abstracție de regiunea separatistă transnistreană, asupra căreia autoritățile Republicii Moldova nu pot să exercite vreo influență. Și dacă Bălțiul se află într-o evoluție cât de cât dinamică, atrăgând într-o oarecare măsură populația din localitățile învecinate, celelalte orașe sunt mult mai slab dezvoltate pentru a reprezenta atracții veritabile și a împiedica, astfel, fluxul populației către Chișinău.
