Salariul mediu va depăși anul viitor o mie de dolari pe lună
Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2026 va constitui 17 400 de lei, cu 1300 de lei mai mult față de salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul curent, estimat la 16 100 de lei. Este o creștere de 8% față de valoarea de 16 100 de lei, prevede un proiect de Hotărâre de Guvern. Convertită în dolari, la cursul actual al BNM, suma ar ajunge la 1013 dolari.
Potrivit notei informative a Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), proiectul este elaborat în temeiul prognozei revizuite a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2026-2028, prezentate de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
„Salariul mediu lunar pe economie prognozat se utilizează la determinarea plafonului bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale și a venitului lunar asigurat al salariaților rezidenți ai parcurilor IT, precum și la calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii din ajutorul material acordat din mijloacele sindicatelor și patronatelor, din sumele ce depășesc salariul mediu lunar pe economie”, argumentează MMPS necesitatea adoptării acestui proiect.
De asemenea, salariul mediu lunar pe economie prognozat se utilizează și la „calcularea valorii pagubei pricinuite în cazul săvârșirii infracțiunilor, a mărimii daunelor cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice și a mărimii pagubei care a dus la evaziuni fiscale ale întreprinderilor și instituțiilor”.
Ministerul Muncii mai atrage atenția că persistă în continuare riscuri și incertitudini majore cu privire la evoluția situației din regiune și impactul acesteia asupra economiei naționale, ceea ce poate influența datele prognozate.
Amintim că, pentru anul curent, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat este de 16 100 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 2400 de lei față de anul 2024.
Soldul creditelor acordate de bănci a depășit 100 miliarde de lei
Soldul creditelor acordate de cele zece bănci moldovenești a ajuns la 100 miliarde de lei la data de 31 octombrie 2025, depășind o importantă bornă istorică, anunță Asociația Băncilor din Moldova (ABM).
Volumul creditelor a crescut astfel de la de la 63 miliarde de lei în 2023 la 76 miliarde de lei în 2024 și la 100 miliarde de lei în 2025, fiind vorba de o majorare de aproape 60% în doi ani. Ponderea creditelor acordate de băncile comerciale în PIB a urcat astfel de la 21% la 29%. Din totalul de 100 miliarde de lei, circa 55 miliarde de lei sunt credite pentru companii, iar 45 miliarde – pentru cetățeni.
„Această evoluție a fost posibilă datorită unei guvernanțe corporative solide în bănci, dar și colaborării strânse cu Banca Națională a Moldovei și Guvernul Republicii Moldova, care au creat un cadru stabil și predictibil pentru finanțarea economiei reale. Aceste rezultate arată rolul tot mai important al băncilor în finanțarea economiei reale – investiții, locuințe, dezvoltarea IMM-urilor și proiecte care creează valoare și locuri de muncă”, menționează ABM pe pagina sa de Facebook.
Este de menționat că majorarea soldului creditelor acordate de bănci s-a produs pe fundalul unor dobânzi încă destul de înalte. Potrivit președintelui ABM Dorel Noroc, costurile de finanțare sunt încă destul de înalte în toată regiunea, inclusiv în Republica Moldova, pe fondul presiunilor inflaționiste și al creșterii costului depozitelor. El anticipează însă că în condițiile unei stabilități macroeconomice în regiune, se va menține un trend pozitiv de reducere a inflației, ceea ce se va răsfrânge și asupra costurilor de creditare.
Președintele Asociației Băncilor din Moldova susține că, pe măsură ce inflația se va reduce și dobânzile la depozite se vor stabiliza, vor exista premise pentru o scădere treptată a ratelor la credite în următoarea perioadă.
În final, Dorel Noroc concluzionează că mai multe finanțări și un portofoliu în creștere reprezintă un semnal că există cerere și încredere mai mare în economie.
BNM mărește cerințele de capital pentru băncile comerciale
O creștere semnificativă a creditării a determinat Banca Națională a Moldovei (BNM) să majoreze cerințele de capital pentru băncile comerciale. Conform datelor BNM obținute dintr-o analiză a creditării în primul trimestru al anului 2025, raportul credite/produs intern brut (PIB) s-a situat la 103%. Ajustat pentru PIB-ul anual, acest raport se situează la 25,74%, în timp ce tendința de lungă durată a fost de aproximativ 7,8%.
Modificarea semnificativă a acestui indicator se datorează în principal creșterii creditării și are scopul de a modera creșterea portofoliilor de credite ale băncilor, consolidând stabilitatea financiară. Autoritatea de reglementare implementează un buffer anticiclic pentru a spori reziliența sistemului bancar prin rezerve de capital suplimentare.
Standardul stabilit de BNM se adaugă la bufferele existente. Prin urmare, nivelul de 0,5% stabilit anterior va intra în vigoare la 30 ianuarie 2026. Începând cu 13 mai 2026, standardul combinat va ajunge la 1,5%. Un bancher intervievat de agenția de știri Infotag a declarat că BNM aplică propria metodologie de calcul al capitalului, mai strictă, la cerința standard de capital de 10% pentru bănci.
Cerința BNM este stringentă, deoarece ia în considerare toate riscurile posibile, iar băncile vor avea nevoie de capital suficient pentru a le depăși în siguranță. Noua cerință de capital, datorată creșterii dimensiunii bufferului, va afecta însă interesele acționarilor băncilor. „La urma urmei, pentru a îndeplini noile cerințe, băncile vor trebui să devieze fonduri din profit”, a remarcat bancherul.
Un alt participant profesionist la piață a declarat că, prin creșterea cerințelor de capital pentru băncile comerciale, BNM urmărește să reducă și să distribuie riscurile.
„Pe de altă parte, cu cât capitalul este mai mare, cu atât performanța este mai proastă. Prin urmare, cu atât eficiența sa este mai mică”, a remarcat acesta, referindu-se la rentabilitatea capitalului propriu (ROE), media pentru sistemul bancar fiind puțin peste 12%.
Ministerul Finanțelor recomandă autorităților să revizuiască contractele cu Lukoil-Moldova
Ministerul Finanțelor a emis recomandări pentru autoritățile publice centrale și locale privind asigurarea continuității aprovizionării cu carburanți, în legătură cu sancțiunile impuse companiei Lukoil-Moldova de către Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA.
Ministerul avertizează despre riscul ca operatorul economic să nu-și mai poată onora obligațiile contractuale în urma sancțiunilor. În acest context, autorităților li se solicită să evalueze contractele în vigoare cu Lukoil-Moldova și să determine volumul serviciilor rămase neexecutate, precum și să achite lucrările deja prestate conform legislației.
Ministerul recomandă de asemenea inițierea acțiunilor pentru eliberarea soldurilor pe alocații și identificarea altor furnizori de carburanți, pregătind procedurile necesare de achiziție publică. Totodată, în funcție de valoarea necesarului estimat pentru anul 2025, pot fi aplicate două mecanisme: contracte directe, cu o valoare mai mică de 300 mii de lei, sau proceduri prevăzute de articolul 56 din Legea privind achizițiile publice pentru sumele care depășesc acest prag.
Potrivit articolului respectiv, autoritățile publice pot negocia noi contracte fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare într-o măsură strict necesară, din motive de maximă urgenţă ca urmare a unor evenimente imprevizibile pentru autoritatea contractantă în cauză, nu se pot respecta termenele pentru procedura de licitație deschisă sau de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Autoritatea contractantă nu are însă dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face faţă situaţiei de urgenţă.
Ministerul Finanțelor mai îndeamnă autoritățile să optimizeze consumul de carburanți și să gestioneze cu prudență resursele disponibile, pentru a evita eventuale perturbări în activitatea instituțiilor publice.
Îmbătrânirea populației este „o bombă cu ceas” pentru creșterea PIB-ului
Țările trebuie să acționeze acum pentru a împiedica schimbările demografice să le afecteze perspectivele economice pe termen lung, a avertizat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) într-un raport semestrial.
Raportul arată că îmbătrânirea populației a început deja să afecteze creșterea economică în unele state, dar și că în Europa emergentă, scăderea ponderii persoanelor în vârstă de muncă este proiectată să reducă creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu o medie de aproape 0,4 puncte procentuale pe an între 2024 și 2050.
„Chiar și în prezent, demografia erodează creșterea nivelului de trai și va fi un impediment pentru creșterea PIB-ului în viitor”, a declarat economistul-șef al BERD, Beata Javorcik. Potrivit acesteia, fostele țări comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”, vârsta mediană ajungând la 37 de ani, într-un moment în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor este de 10 000 de dolari. Este doar un sfert din suma înregistrată în economiile avansate, unde vârsta mediană a atins același nivel în anii '90.
Raportul a evidențiat o serie de factori care determină scăderea ratei natalității, de la schimbări ale normelor sociale până la reducerea câștigurilor femeilor după nașterea unui copil. Însă, deși aproape toate țările BERD au cel puțin unele stimulente pentru a crește rata natalității, Javorcik a declarat că aceste măsuri nu au produs o schimbare semnificativă în nicio țară. Migrația la nivelul necesar pentru a contracara scăderea nașterilor nu este acceptabilă din punct de vedere politic, se arată în raport, iar majoritatea cetățenilor sunt „ambivalenți” când vine vorba de creșterea utilizării inteligenței artificiale pentru a îmbunătăți productivitatea.
Principalul instrument, a spus Javorcik, ar fi ca persoanele să rămână mai mult timp în câmpul muncii, ceea ce ar necesita, de asemenea, o anumită recalificare și, eventual, modificări ale schemelor de pensii.
UE pierde trenul în ce privește inteligența artificială
Europa își pune în pericol propriul viitor pierzând trenul în ceea ce privește inteligența artificială și trebuie să elimine rapid obstacolele care împiedică răspândirea acestei noi tehnologii, a declarat Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, transmite Reuters.
Firmele din SUA și China investesc masiv în AI, ceea ce a dat naștere unei dezbateri dacă această exuberanță a cheltuielilor alimentează o bulă financiară sau semnalează un salt tehnologic.
„Cu Statele Unite și China în frunte, Europa a ratat deja oportunitatea de a fi un pionier în domeniul IA”, a declarat Lagarde într-un discurs ținut la Bratislava, Slovacia.
„Încă suportăm costurile faptului că ne-am mișcat prea lent în timpul ultimei revoluții digitale. Riscăm să lăsăm valul de adoptare a AI să treacă pe lângă noi și să pună în pericol viitorul Europei”, a spus președinta BCE.
Spre deosebire de valurile tehnologice precedente, inteligența artificială s-ar putea răspândi mai rapid și ar putea oferi câștiguri economice tangibile mai devreme, ceea ce face urgentă acțiunea celor 27 de state membre UE.
Cu toate acestea, simpla achiziționare de soluții AI de la furnizori consacrați nu va fi suficientă, deoarece acest lucru va agrava dependența Europei de entitățile străine, a declarat Lagarde.
„Trebuie să diversificăm părțile critice ale lanțului de aprovizionare cu AI și să evităm punctele unice de defecțiune. În domeniile fundamentale, cum ar fi capacitatea de calcul bazată pe cipuri și centre de date, ar trebui să menținem o capacitate minimă”, a precizat președinta BCE.
De asemenea, UE trebuie să consolideze interoperabilitatea și standardele deschise pentru a încuraja concurența și, totodată, are nevoie de energie mai ieftină, reglementări mai uniforme și o piață de capital integrată pentru a canaliza riscul, a spus Lagarde.
Uniunea Europeană a anunțat recent o serie de măsuri pentru a reduce povara de reglementare în domeniul inteligenței artificiale și a datelor.
Piața auto europeană a continuat să crească în octombrie
Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au înregistrat o creștere de 4,9% în luna octombrie, a patra lună de creștere consecutivă, iar piața auto din România a consemnat un avans de 11,1% în ritm anual, a anunțat Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), transmite Reuters.
Asociația, care îi reprezintă pe cei 16 mari constructori auto din Europa, a informat că, în octombrie, în Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția), au fost înmatriculate 1,092 milioane de autoturisme, în creștere cu 4,9% față de aceeași lună din 2024.
Piața auto din România a înregistrat un avans de 11,1% în ritm anual, în condițiile în care în luna octombrie au fost înmatriculate 12 839 de autoturisme, comparativ cu 11 552 de autoturisme în luna octombrie a anului trecut.
Pe ansamblu, în primele zece luni, numărul de autoturisme noi înmatriculate în UE a ajuns la puțin peste 8,97 milioane, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2024. Cu toate acestea, ACEA subliniază că este vorba de un număr inferior celui înregistrat înaintea pandemiei de coronavirus. În schimb, piața auto din România a înregistrat o contracție de 4,3% în ritm anual în primele zece luni, când au fost înmatriculate 121 609 autoturisme.
În rândul principalilor constructori generaliști, înmatriculările Volkswagen, Stellantis și Renault în Europa au înregistrat creșteri de 6,5%, 4,6% și respectiv 10,6% în ritm anual în luna octombrie. În interiorul grupului Renault, înmatriculările de autoturisme marca Dacia în Europa au crescut cu 9% în luna octombrie, până la 49 747 de unități.
Înmatriculările Tesla în Europa au continuat să scadă (-48,5%) în luna octombrie, în timp ce vânzările producătorului chinez BYD au înregistrat un salt anual de 206,8%, iar înmatriculările unui alt producător chinez, SAIC Motor, au crescut cu 35,9%.
Banca Mondială: Stimularea productivității ar dinamiza PIB-ul în Europa și Asia Centrală
Țările din Europa și Asia Centrală (ECA) ar trebui să acționeze urgent pentru a utiliza mai eficient activele economice existente și pentru a investi în capacitățile firmelor și ale oamenilor, pentru a debloca o creștere mai rapidă, se arată într-un raport al Băncii Mondiale (BM).
Raportul „TIDES of Change: Igniting Productivity Growth in Europe and Central Asia (Stimularea creșterii productivității în ECA)” constată că atragerea de capital financiar și uman sunt necesare, dar nu suficiente pentru a stimula creșterea economică, deoarece reprezintă doar o parte a ecuației creșterii, cealaltă fiind productivitatea, care dă măsura eficienței cu care sunt utilizate capitalul și munca. O creștere a productivității cu 10% ar putea adăuga aproape două milioane de locuri de muncă în regiunea ECA, evidențiind legătura strânsă dintre productivitate și creșterea ocupării forței de muncă în țări și sectoare, se arată în raport.
Potrivit BM, încetinirea creșterii din regiune după criza financiară globală a fost determinată aproape în totalitate de o încetinire a productivității. Această încetinire a coincis cu un ritm mai lent al reformelor, care a permis persistența unor distorsiuni de piață, cum ar fi prezența ridicată a întreprinderilor de stat mai puțin eficiente.
„Resursele nu au fost alocate acolo unde pot genera cele mai mari randamente. Alături de integrarea incompletă pe piețele globale și capacitățile slabe ale firmelor, acești factori acționează ca o frână asupra productivității și au limitat potențialul țărilor. Fără îmbunătățiri ale productivității, randamentele investițiilor suplimentare de capital generează o producție mai redusă decât înainte”, avertizează Banca Mondială.
Raportul mai arată că dacă ritmul de creștere a productivității în regiunea ECA după 2008 ar fi egalat ritmul din perioada de dinaintea crizei financiare, PIB-ul regiunii ar fi fost astăzi mai mare cu 62%.
