În 2025, potrivit datelor Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), piața farmaceutică a crescut cu 5,39% în valoare (euro) și cu 3,69% în volum (cutii). Diferența de 1,7 puncte procentuale dintre ritmul de creștere în valoare și cel în volum sugerează o orientare către terapii mai inovatoare și, implicit, mai scumpe.
DE CE CREȘTE CONSUMUL DE MEDICAMENTE
În opinia lui Sergiu Cerlat, administrator SRL Promofarm, un factor care contribuie la dezvoltarea sectorului, dar și la creșterea consumului de medicamente, constă în deschiderea unui număr tot mai mare de farmacii în sate. „Implementarea strategiei statului de a mări accesul populației rurale la medicamente prin stimularea deschiderii farmaciilor în sate, creșterea fondului de medicamente compensate pentru pacienți, care oferă și medicamente gratuite, a adus un aport semnificativ în creșterea pieței farmaceutice a Republicii Moldova”, explică el.
MEDICAMENTELE DE IMPORT DOMINĂ PIAȚA
Medicamentele de import au deținut, în 2025, o cotă de 92,9% din valoarea totală a pieței, însumând 266,32 de milioane de euro, în creștere cu 16,92 milioane de euro față de anul precedent.
Producția autohtonă, potrivit datelor AMDM, a constituit 20,37 de milioane de euro, în scădere cu 2,59 milioane de euro față de anul 2024. Cota producătorilor autohtoni din totalul pieței a scăzut astfel cu 1,3 puncte procentuale, ajungând la cel mai redus nivel de la pandemie încoace, de când datele respective sunt publicate.
Potrivit lui Gheorghe Apostol, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din Moldova, unul dintre principalii factori care a contribuit la diminuarea producției autohtone este formula de calcul a prețului de producător, conform căreia medicamentele autohtone neînregistrate în țările de referință (România, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovacia, Lituania, Ungaria, Cehia și Grecia), majoritatea absolută a medicamentelor autohtone nu pot avea un preț mai mare decât media prețurilor din Catalogul național, calculată după denumirea comună internațională. „Regula determină producătorii să mențină prețuri reduse, uneori chiar la limita sinecostului, mai ales în contextul creșterii costurilor energetice, al scumpirilor din lanțul logistic și al majorării costului forței de muncă, ceea ce reduce implicit și valoarea vânzărilor în bani‘’, afirmă expertul.
O altă cauză, potrivit lui, ține de renegocierea prețurilor de livrare a medicamentelor în cadrul programului de medicamente compensate, dar și de concurența acerbă pe segmentul de achiziții publice de medicamente pentru necesitățile instituțiilor medico-sanitare publice.
CELE MAI MULTE MEDICAMENTE VÂNDUTE ÎN MOLDOVA PROVIN DIN GERMANIA
Pe piața locală a medicamentelor, produsele provenite din doar cinci țări însumează 47% din totalul vânzărilor. Germania conduce acest clasament, cu medicamente în valoare de 35,46 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 14% din piață. Pe locul al doilea, se află România, cu 23,98 de milioane de euro și o cotă de 10%, fiind urmată de Slovenia, cu 21,58 de milioane de euro și o pondere de 8%. Ungaria completează grupul principal, cu vânzări de 21,05 de milioane de euro și o cotă de 8%. Turcia a vândut pe piața moldovenească medicamente în valoare de 20,66 de milioane de euro, echivalentul a 7% din piață.
COMPANIILE STRĂINE ȘI-AU EXTINS COTELE DE PIAȚĂ
Liderul pieței în funcție de vânzări a fost, în 2025, compania KRKA din Slovenia, care a acumulat venituri de 18,79 milioane de euro. Comparativ cu 2024, compania a înregistrat o creștere de 3,58 milioane de euro, atingând o cotă de piață de 6,55%.
Pe poziția a doua, se clasează compania ungară Gedeon Richter, care este foarte aproape de lider, cu vânzări de 17,31 milioane de euro. Aceasta a înregistrat o creștere de 0,72 milioane de euro față de 2024, ajungând la o cotă de piață de aproximativ 6,03%.
Podiumul este completat de Berlin-Chemie, compania deținând o cotă de piață de 4,33%. Aceasta a înregistrat vânzări de 14,31 milioane de euro, în creștere cu 1,9 milioane de euro față de 2024.
Compania autohtonă Balkan Pharmaceuticals, care ocupa primul loc în clasamentul producătorilor în 2024, a coborât anul trecut pe locul patru, înregistrând vânzări de 14,26 milioane de euro, în scădere cu 2,52 milioane de euro față de anul precedent. Cota de piață a celui mai mare producător autohton de medicamente a fost anul trecut de 4,97%.
Cu 19% a crescut piața farmaceutică în ultimii trei ani
MEDICAMENTELE AUTOHTONE CONTRIBUIE LA SECURITATEA FARMACEUTICĂ A STATULUI
Deși pierd pozițiile pe piață, medicamentele autohtone dispun, totuși, de unele avantaje competitive față de cele din import. Potrivit lui Gheorghe Apostol, ele sunt, în majoritatea absolută a cazurilor, mai ieftine decât alternativele din import, inclusiv datorită formulei legale de calcul a prețului de producător. „Un medicament autohton înseamnă acces mai rapid și stabilitate în aprovizionare, ceea ce asigură pacientului un plus de previzibilitate în ce privește tratamentul, mai ales în menținerea anumitor stări în cazul afecțiunilor cronice”, adaugă el.
Totodată, rolul medicamentelor autohtone trebuie analizat prin contribuția lor la securitatea farmaceutică a statului. Pandemia COVID-19 a demonstrat clar acest lucru: multe țări și-au protejat piețele, limitând exporturile de medicamente. În acel context, „statul și pacienții au conștientizat, într-o perioadă foarte scurtă, importanța unei industrii farmaceutice locale capabile să asigure necesarul de medicamente esențiale. Totuși, odată cu încheierea pandemiei, interesul public pentru acest aspect a scăzut”, menționează directorul asociației.
Reglementarea unui mecanism separat de stabilire a prețurilor pentru medicamentele produse local nu reprezintă un privilegiu, ci o necesitate obiectivă.
CREȘTE ROLUL STATULUI ÎN DEZVOLTAREA SECTORULUI FARMACEUTIC AUTOHTON
Autoritățile centrale au declarat că industria farmaceutică este o ramură strategică, aceasta fiind inclusă și în Planul de Industrializare aprobat prin hotărâre de guvern în 2024. Drept urmare, producătorii autohtoni sunt eligibili să participe la programe de finanțare, cum ar fi Schema de ajutor de stat, care presupune o contribuție de până la 50% a statului în proiecte investiționale. Printre alte avantaje, Gheorghe Apostol menționează că industria se bucură de anumite facilități fiscale, cum ar fi scutirile de taxe la importul materiilor prime, a materialelor și ambalajelor utilizate în procesul de fabricație a medicamentelor.
Aderarea Republicii Moldova la Acordul PIC/S (Pharmaceutical Inspection Co-operation Scheme) reprezintă un alt factor important, deoarece permite recunoașterea reciprocă a certificărilor de bune practici de fabricație, facilitând accesul medicamentelor moldovenești pe piețele internaționale din peste 50 de state, inclusiv în Uniunea Europeană, Asia și America Latină. „Participarea la Acordul PIC/S deschide oportunități pentru stimularea exporturilor și creșterea veniturilor producătorilor locali”, explică expertul.
ACHIZIȚIILE DE MEDICAMENTE SUNT ÎN CREȘTERE
Și statul achiziționează mai multe medicamente. Pe parcursul ultimilor patru ani, valoarea totală a contractelor încheiate a crescut de la 657,3 de milioane în 2022 la 818,6 de milioane de lei în 2025. În același timp, numărul pozițiilor contractate a scăzut cu 10,78%, de la 1459 în 2020 la 1317 în 2025.
Potrivit datelor Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), în 2025, s-au desfășurat 619 proceduri de achiziții publice centralizate pentru medicamente și dispozitive medicale, ceea ce reprezintă o creștere de 13,3% față de anul 2024. În cadrul acestor proceduri, au fost contractate 1317 denumiri de medicamente, în diferite forme și doze, cu 16 mai multe decât în 2024.
Gheorghe Apostol subliniază că valoarea totală a contractelor de achiziții publice de medicamente încheiate în 2025 a crescut cu 10,8% față de anul precedent. Totodată, se observă o majorare a valorii medii a unui contract, care a ajuns la 81,7 de mii de lei în 2025, față de 71,4 de mii de lei în 2024.
Expertul estimează că medicamentele producătorilor autohtoni dețin o cotă de 7,2-8,1% din volumul total al achizițiilor centralizate de medicamente. În ce privește numărul fizic de ambalaje, cota medicamentelor locale depășește 11,1% din numărul fizic total al ambalajelor achiziționate de organizațiile abilitate ale statului.
MECANISM SEPARAT DE STABILIRE A PREȚURILOR PENTRU MEDICAMENTELE AUTOHTONE
Deși industria farmaceutică este declarată o ramură strategică, iar autoritățile întreprind acțiuni concrete pentru dezvoltarea ei, pentru a stimula efectiv sectorul, sunt necesare măsuri mai complexe și adaptate realităților pieței locale.
Una dintre cele mai mari provocări pentru producătorii locali, potrivit lui Gheorghe Apostol, este procedura de aprobare a prețului de producător. Și asta, deoarece, în prezent, prețul se stabilește prin calcularea mediei prețurilor tuturor medicamentelor similare incluse în Catalogul Național de Prețuri. Această metodă nu face distincție între producătorii locali și cei din țări cu niște costuri extrem de reduse, precum China, India sau Pakistan, ceea ce poate conduce frecvent la situații în care prețul aprobat pentru un medicament autohton este mai mic decât costul efectiv de producție, afectând grav rentabilitatea companiilor locale.
„Reglementarea unui mecanism separat de stabilire a prețurilor pentru medicamentele produse local nu reprezintă un privilegiu, ci o necesitate obiectivă, care ar corecta dezechilibrul față de importuri, ar asigura o competiție echitabilă și ar stimula dezvoltarea industriei farmaceutice naționale”, afirmă expertul.
Industria farmaceutică se confruntă și cu obstacole economice și structurale care afectează competitivitatea sectorului. Potrivit lui Gheorghe Apostol, costurile ridicate la energie influențează direct costurile de producție, iar infrastructura logistică insuficient dezvoltată, precum și lipsa accesului rapid la porturi maritime sau la coridoare de transport eficiente, îngreunează distribuția și exportul. Deficitul de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată, amplificat de migrație și declinul demografic, reprezintă un alt factor care limitează competitivitatea medicamentelor autohtone.
7,2-8,1% reprezintă cota producătorilor autohtoni în achizițiile centralizate
Capacitățile fabricilor de medicamente autohtone sunt suficiente pentru a produce cantități mari de suplimente alimentare.
CNAM ESTE FACTORUL PRINCIPAL CARE PROPULSEAZĂ CONSUMUL
Consumul de medicamente în Republica Moldova a crescut constant în ultimii ani. Sergiu Cerlat susține că factorii importanți care contribuie la această evoluție sunt creșterea nivelului de trai, intensificarea procesului de urbanizare, dar și politicile de sănătate și tendințele de automedicație.
De asemenea, la dezvoltarea pieței farmaceutice din Republica Moldova a contribuit semnificativ creșterea fondului pentru medicamente compensate, inclusiv extinderea accesului la medicamente gratuite pentru pacienți. Bugetul acordat de Casa Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a crescut cu 51% în doar trei ani, de la 44,1 de milioane de euro în 2022 la 66,6 de milioane de euro în 2025. Este de menționat că 80% din medicamentele compensate sunt destinate afecțiunilor sistemului cardiovascular și sanguin. În același timp, volumul tenderelor pentru spitale a înregistrat o creștere de 9%. Aceste măsuri reprezintă, în opinia expertului, un efort important din partea statului în condițiile globale de astăzi.
Totuși, în ceea ce privește dinamica de dezvoltare a sectorului, dacă excludem din vânzările totale aportul medicamentelor compensate, piața farmaceutică a crescut, în ultimii trei ani, cu doar 19%. „Este o creștere moderată, dar constantă, cu retailul ca principal canal de distribuție. Totuși, evoluția segmentului compensat și spitalicesc arată o dependență tot mai mare de politicile publice și de achizițiile centralizate, ceea ce va continua să modeleze comportamentul consumatorilor în anii următori”, afirmă Sergiu Cerlat.
CERERE ÎN CREȘTERE DE SUPLIMENTE ALIMENTARE
Consumul de suplimente alimentare în Republica Moldova a devenit, un nou, un trend în ultimii ani, această tendință fiind alimentată atât de promovarea activă a producătorilor, cât și de stimularea vânzărilor în farmacii.
Sergiu Cerlat susține că există suficiente capacități ale fabricilor de medicamente autohtone pentru a satisface această cerere și a produce cantități mari de suplimente. „Problema actuală a producătorilor locali nu constă în capacitatea de producere, ci în sporirea încrederii consumatorilor față de produsele autohtone”, menționează expertul. Cota acestora în piața farmaceutică este, în continuare, constantă, de aproximativ 7%, adaugă el.
MARKETINGUL INFLUENȚEAZĂ CONSUMUL DE SUPLIMENTE ALIMENTARE
Un factor important în creșterea cererii pentru suplimente alimentare este marketingul, care are un rol decisiv în modul în care consumatorii percep și aleg produsele medicale „naturale”. Sergiu Cerlat menționează campaniile de promovare, care pun accent pe originea vegetală, pe rețete tradiționale sau pe „înțelepciunea naturii”, ceea ce creează o percepție sporită de siguranță. „Reclamele sugerează că produsele naturale sunt mai blânde, mai puțin invazive și mai apropiate de organism”, constată el. Potrivit lui, toate canalele de promovare sunt implicate în acest proces: mass-media, inclusiv radio și TV, influencerii și platformele de social media.
Totuși, el atenționează că încă pot exista riscuri, deoarece nu toate plantele sau extractele sunt lipsite de efecte adverse. „Exagerarea calităților „naturale”, în lipsa unor dovezi clinice, poate eroda încrederea”, susține expertul.
ȘI COMERȚUL ONLINE SUSȚINE CREȘTEREA
Utilizarea comerțului online ca instrument de comercializare a medicamentelor contribuie la creșterea accesibilității acestora și, implicit, la majorarea consumului. Astfel, pacienții pot comanda medicamente din orice locație, inclusiv din zone rurale, unde farmaciile fizice sunt limitate. „Livrarea la domiciliu și posibilitatea de a compara prețurile online stimulează consumul. Totodată, platformele online oferă o gamă mai largă de produse, cu recenzii și informații detaliate, ceea ce crește încrederea consumatorilor”, menționează Sergiu Cerlat.
Comerțul online mai comportă unele riscuri și provocări legate de siguranță, controlul calității și lipsa consultanței din partea farmacistului sau a medicului. „Accesul facil încurajează consumatorii la automedicație excesivă, procurând medicamente fără recomandare medicală”, subliniază expertul.