RETAILUL MODERN SE EXTINDE, consumatorul numără fiecare leu

Primele două companii continuă să domine cu autoritate piața. Moldretail Group și Imensitate au realizat împreună 60% din totalul deschiderilor de magazine în 2025. Moldretail, proprietarul rețelei Linella, rămâne lider incontestabil, cu o cifră de afaceri de 14,5 miliarde de lei, aproape dublu față de cel mai apropiat competitor. Pe lângă cele 209 magazine Linella, grupul operează 71 de magazine Cip Market, 39 – Fidesco și 3 – Bravo. Creșterea Moldretail a fost susținută de Cip Market, lanțul cu cele mai multe deschideri în 2025, și care urmează să-și celebreze în curând al doilea an de activitate.

Grupul Imensitate a deschis 37 de magazine noi doar sub brandul Local. Grupul a raportat o cifră de afaceri de 7,2 miliarde de lei, în creștere cu 52% față de 2024, și mai operează 9 magazine Foxi, 8 – Primul și 8 – Bonus. „Anul trecut, am deschis 50 de magazine. Vrem să le oferim consumatorilor posibilitatea de a mânca preparate de restaurant la un preț mai accesibil și să venim cu inovații care să ne mențină cu un pas înaintea pieței”, a declarat Mihail Marahovschi, directorul comercial al Grupului.

Clasamentul liderilor după cifra de afaceri a înregistrat o schimbare importantă pe parcursul anului: Kaufland și Nr. 1 au depășit Metro, care a căzut de pe locul trei pe cinci. Cel mai rapid a crescut cifra de afaceri a Imensitate – cu 52%. Cea a Vion Impex (deținătorul brandurilor Casa Curată, Casa Mega și Casa Beauty) a sporit cu 39%, iar în cazul Nr. 1, a fost înregistrat un avans de 31%. Performanța Nr. 1 iese în evidență, deoarece creșterea sa a fost integral like-for-like – fără magazine noi deschise.

PROXIMITATEA ESTE CHEIA

Magazinele mici, amplasate aproape de casa ori de locul de muncă al cumpărătorului, câștigă teren în fața hipermarketurilor. Moldovenii cumpără mai des, în cantități mai mici și mai aproape de momentul consumului. Chișinăul rămâne centrul de greutate al pieței, cu 590 de magazine moderne concentrate în capitală. Densitatea reflectă o putere de cumpărare mai mare și o populație mai numeroasă.

Potrivit fondatorul și CEO al ViTRA, Sergiu Crețu, creșterea retailului de proximitate, a magazinelor de tip convenience, este cea mai importantă forță care conturează în prezent piața retailului alimentar, datorită faptului că moldoveanul a trecut de la cumpărăturile voluminoase o dată pe săptămână la achiziții tot mai frecvente, de consum imediat. Această tendință se extinde dincolo de produsele alimentare clasice, influențând activitatea rețelelor care vând produse specializate. Casa Curată conduce segmentul de igienă și îngrijire personală cu 115 magazine. Alcomarket domină segmentul de băuturi cu 93 de puncte de vânzare, iar Rogob, specializat în produse din carne, operează 72 de magazine. În același timp, retailul din stațiile de carburanți a devenit o forță de sine stătătoare. Nouă rețele de benzinării operează, în total, 412 magazine, transformând stațiile de alimentare cu combustibil în puncte de consum rapid.

TOPUL celor mai mari rețele după numărul de magazine, 2025

TOPUL celor mai mari retaileri după cifra de afaceri, 2025

TOPUL celor mai mari benzinării după numărul de magazine

MÂNCARE DE RESTAURANT LA PREȚ DE SUPERMARKET

Pe lângă expansiunea formatului de proximitate, se conturează o altă tendință: premiumizarea. AGG Holding, grupul din spatele lanțului Family Market, a anunțat o repoziționare strategică pentru 2026 – o îndepărtare de competiția bazată pe preț și o orientare către un segment mai premium. Angela Gheorghița, fondator și președinte al gazine în acest an și a convenit preluarea a cinci spații comerciale de la alt retailer (un magazin Fourchette și patru ToTo Market), așteptând acordul Consiliului Concurenței.

Noul format Family Market îmbină magazinul alimentar cu un concept de restaurant. Produsele proaspete reprezintă deja peste 40% din vânzările lanțului, iar magazinele reamenajate vor include bucătării proprii, care vor produce mâncăruri gătite, patiserie și produse de panificație.

Segmentul de mâncare gata preparată atrage atenția în întreaga piață. Intenția Imensitate de a oferi „mâncare de restaurant la un preț mai accesibil” și extinderea bucătăriilor în magazine sugerează că retailul moldovenesc se îndreaptă spre un model în care magazinul devine un loc unde poți mânca, nu doar cumpăra.

INFLAȚIA PUNE PRESIUNE PE CONSUMATORI

Această expansiune are loc pe un fundal de presiune inflaționistă reală. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în februarie 2026 au fost cu 5,1% mai mari decât cu un an în urmă. Produsele alimentare au fost principalul motor al creșterii. Doar de la începutul anului 2026, prețurile la alimente au crescut cu 3,1%, de peste două ori mai mult decât creșterea de 1,4% a prețurilor de consum în general. Ouăle s-au scumpit cu 30,6% pe an, fructele – cu 20,7%, legumele – cu 13,2%.

Impactul asupra comportamentului de consum nu s-a lăsat așteptat. Potrivit unui studiu realizat în februarie 2026 de agenția de cercetare Xplane Research și prezentat la conferință de directoarea sa, Angela Cijevschi, aproape 48% din populația urbană a Moldovei se confruntă cu dificultăți financiare. Circa 44% din gospodăriile urbane cheltuiesc mai mult de jumătate din veniturile lunare doar pe alimente. O mare majoritate (79%) au luat măsuri active pentru a-și reduce cheltuielile. Șapte din zece moldoveni sunt gata să renunțe la brandul preferat dacă găsesc o alternativă mai ieftină. Aproximativ 41% au trecut la ambalaje mai mici. Aproape o treime au renunțat la categorii întregi de produse, precum dulciuri, patiserie și alimente congelate.

Oana Lungu, director executiv Achiziții la Kaufland România și Moldova, a descris noua mentalitate a cumpărătorilor: „Consumatorul este din ce în ce mai sofisticat. Analizează cu atenție bugetul și coșul de cumpărături și știe foarte bine de ce are nevoie. Nu alege neapărat produsele cele mai ieftine, caută cel mai bun raport calitate-preț".

Maria Hurduc, Managing Partner la Modern Buyer, se așteaptă ca anul curent să fie un an de temperare. „Anul 2026 va fi marcat, probabil, de prudență în expansiune și de un ritm mai redus al investițiilor în noi deschideri de magazine", a declarat ea.

DISTRIBUITORII RIDICĂ TONUL

Conferința FMCG & Retail, desfășurată la Arena Chișinău, a scos la iveală tensiuni tot mai vizibile dintre retaileri și distribuitori. Valentina Uzun, CEO și fondatoare Azamet Group, a spus că distribuitorii raportează marje nete medii de circa 3%, dar se confruntă cu cereri anuale din partea marilor rețele de a majora retro-bonusurile cu încă trei puncte procentuale – un cerc vicios care, susține Uzun, se transferă direct consumatorilor prin prețuri mai mari la raft.

De pe scena evenimentului, Uzun a rugat retailerii să investeawscă urgent în Electronic Data Interchange, menționând că retailul moldovenesc funcționează încă în mare parte pe bază de comenzi prin e-mail, note de livrare pe hârtie și completări manuale ale facturilor. „Tone de hârtie folosim pentru a tipări avize de însoțire. Câți oameni stau la telefon pentru a completa actele? Găsiți banii, alocați timpul și construiți un sistem unic de integrare", a îndemnat Uzun.

Aceasta a solicitat, de asemenea, ca retailerii să împartă datele de vânzări la raft cu distribuitorii. Spre deosebire de partenerii din Marea Britanie sau Israel, unde Uzun primește rapoarte regulate privind soldurile de stoc, distribuitorii moldoveni spun că li se refuză în mod sistematic datele asupra performanțelor propriilor produse la raft. „Dacă am ști ce se întâmplă cu produsul, am putea interveni încă din etapa inițială, atunci când l-ați primit și nu ați reușit să-l vindeți. Nu înțeleg de ce retailerii noștri păzesc aceste date cu atâta înverșunare", a spus Valentina Uzun.

DRUMUL CĂTRE 12 MILIARDE DE EURO

Dincolo de tensiuni, potențialul pe termen lung al sectorului rămâne semnificativ. Potrivit unei analize prezentate la conferință de Macar Stoianov, vicepreședinte al maib, piața FMCG din Moldova ar putea să genereze venituri suplimentare de cinci miliarde de euro până în 2030 și să atingă 70% din piață, ridicând valoarea totală a sectorului la 12-13 miliarde de euro. (Pentru comparație, în 2024, piața valora aproximativ cinci miliarde de euro, iar retailul modern reprezenta circa 38%).

Atingerea acestui obiectiv depinde de creșterea PIB-ului pe cap de locuitor la 12 mii de euro și majorarea cotei retailului modern. Numărul magazinelor moderne ar trebui să crească de la 1504 la 2000-2200. Investitorii sunt sfătuiți să se concentreze pe trei priorități: extinderea rețelelor fizice de magazine, dezvoltarea comerțului electronic și diversificarea gamelor de produse către categorii premium și de tip „healthy".

Piața crește rapid, propulsată de ambițiile marilor jucători și de virarea consumatorului către proximitate și calitate. Dar dacă sectorul nu trece de la negocierile adversariale pe marjă la un parteneriat real între retaileri și distribuitori, costul creșterii va continua să fie suportat de consumatori.