DESPRE FONDUL DE DEZVOLTARE
Business Class: Propun să începem discuția de la cea mai actuală problemă de astăzi – finanțarea proiectelor de afaceri. La sfârșitul lunii iulie, Ministerul Economiei a prezentat proiectul Programului Național de promovare a antreprenoriatului și de sporire a competitivității. Ați lansat ideea creării unui fond de stat din care, după exemplul Germaniei, statul ar acorda antreprenorilor credite cu dobânzi reduse. În ce stadiu se află această idee?
Sergiu Gaibu: Problema finanțării – una dintre cele fundamentale pentru dezvoltarea businessului – nu a fost niciodată abordată consecvent în Republica Moldova. Au existat multe discuții, dar instrumentele pentru soluționarea acestei probleme nu au fost încă implementate. Astăzi, cea mai mare problemă cu care se confruntă antreprenorii sunt investițiile și, în afară de capitalul propriu, ei au o singură sursă – sistemul bancar. În țările dezvoltate există și piața de capital. Însă în Republica Moldova aceasta practic nu funcționează. Motivele sunt mai multe, iar unul dintre ele este lipsa unei soluționări rapide și unitare a litigiilor dintre acționari și asociații societăților. Totuși, încrederea în sistemul judiciar este esențială pentru dezvoltarea pieței de capital.
Reformarea și recâștigarea încrederii vor necesita timp, timp de care economia Republicii Moldova nu dispune. De aceea, singura soluție sigură și potențial eficientă la moment este crearea și punerea în funcțiune a unui fond de dezvoltare după modelul țărilor occidentale, precum Germania și Polonia. Recent, un astfel de instrument a fost creat și în Ucraina. Fondul de dezvoltare va soluționa câteva sarcini de bază, dar, în primul rând, va asigura economia națională, în special sectoarele strategice, cu o sursă suplimentară de finanțare pe termen mediu și lung, în valută națională. În același timp, rata de finanțare va fi moderată și stabilă, iar asupra ei nu vor putea influența fluctuațiile puternice care apar în situații de criză, ca efect al politicii antiinflaționiste aplicate sistemului bancar.
Specialiștii Ministerului Economiei, împreună cu experți naționali și internaționali, au elaborat modelul operațional al fondului, care va fi gestionat de o nouă structură – Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), succesoarea ODIMM. Restructurarea a fost deja aprobată de Guvern și a intrat într-o fază activă.
Business Class: Ce alte oportunități noi oferă ODA pentru business?
Sergiu Gaibu: Bugetul ODA pentru programele de susținere a ÎMM-urilor a fost majorat de la 140 la 340 de milioane de lei. Acestea acoperă toate necesitățile de bază ale antreprenorilor – de la start-up-uri (pentru tineri, femei, migranți) până la ecologizare, digitalizare, retehnologizare și internaționalizare, menită să ajute agenții economici să-și reorienteze exportul spre noi piețe în contextul noilor provocări din regiune.
În același timp, anul trecut au fost lansate programe conceptual noi, iar unele instrumente au fost adaptate situației de criză. Este vorba, în special, despre „Start” pentru tineri antreprenori, cu componentă de credit și rată fixă a dobânzii de 6% (deja au fost semnate 51 de acorduri); „Anticriză” – pentru produsele de garantare, datorită căruia toate garanțiile pentru antreprenori sunt acordate cu comision zero, iar gradul de acoperire a fost majorat pentru toate produsele până la 80% din suma creditului pe tot parcursul anului 2022. Per ansamblu, Fondul de garantare a crescut până la 188 milioane de lei, iar volumul garanțiilor active constituie 720 milioane, la un portofoliu de credite de 1,2 miliarde. Doar în acest an, 281 de beneficiari au obținut acces la produsele de garantare pentru un portofoliu de credite în valoare de 601,3 milioane de lei. Noile garanții au asigurat investiții în activitatea economică în sumă de 674 milioane.
DESPRE PROGRAMELE NOI
Business Class: Recent, asociațiilor de business le-a fost prezentat proiectul Regulamentului privind organizarea, funcționarea și utilizarea Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ce prevede acesta?
Sergiu Gaibu: Ministerul Economiei își propune să perfecționeze instrumentul de garantare a creditelor prin pregătirea unor modificări la Legea nr. 179/2016 privind ÎMM-urile. Procedura este simplificată la maximum, deoarece nu va mai fi necesară aprobarea fiecărei garanții în parte de către ODA, respectiv etapa de așteptare va fi exclusă. Aceste modificări legislative au fost deja propuse pentru consultări publice, iar după aprobare va fi posibilă introducerea noului instrument și optimizarea procesului de interacțiune cu băncile și antreprenorii.
Business Class: În august, ODA a prezentat programul de retehnologizare și sporire a eficienței energetice a ÎMM-urilor. Ce conține acesta?
Sergiu Gaibu: Acest program, cu un buget de 50 de milioane de lei, este orientat spre susținerea producătorilor în procesul de retehnologizare și înlocuire a echipamentului cel mai energointensiv cu unul mai eficient energetic, precum și în dotarea unităților de producere cu instalații de energie regenerabilă. Guvernul acoperă până la 50% din valoarea totală a investițiilor, iar companiile au posibilitatea să obțină suport financiar de până la 2 milioane de lei pentru retehnologizare și până la 1,5 milioane de lei pentru instalarea echipamentului de producere a energiei regenerabile.
DESPRE DIRECȚIILE DE ACTIVITATE
Business Class: Ce alte probleme de natură structurală nu suportă amânare?
Sergiu Gaibu: Lanțul de crize a accentuat și a scos în evidență problemele structurale ale economiei. Din păcate, timp de mulți ani nu s-au făcut pași reali pentru implementarea unor mecanisme și soluții concrete. Acum există câteva direcții strategice pe care se concentrează Ministerul Economiei. Acestea sunt:
Stimularea finanțării investițiilor prin crearea unui fond de dezvoltare, gestionat de ODA;
Reducerea decalajului dintre oferta de specialiști și calificări de pe piața muncii și cererea pentru acestea, prin crearea Parcului Internațional de Servicii (servicii prestate la distanță, în principal pentru export). Acest instrument va permite absorbția forței de muncă cu studii superioare în domenii precum economie, drept și științe sociale și, în același timp, va crește exportul de servicii al Republicii Moldova, reducând soldul negativ al balanței comerciale. Parcul de servicii are toate premisele să repete cel puțin succesul parcului IT. Desigur, este importantă cooperarea și ajustarea programelor școlare și universitare. Ne așteptăm ca aceste reforme să dea rezultate peste 5 ani;
Digitalizarea economiei. La elaborarea politicilor și instrumentelor de digitalizare a autorităților publice și a serviciilor oferite sectorului privat colaborăm strâns cu viceprim-ministrul Iurie Țurcanu. A fost deja aprobat Pachetul digital-1, prin care au fost operate modificări în 28 de acte legislative. El a pus bazele schimbărilor structurale la nivel de stat și în sectorul privat. În aceeași linie se înscrie și promovarea pachetului de comerț electronic, supus dezbaterilor publice, care aduce modificări în 16 acte legislative și simplifică semnificativ comerțul online, inclusiv cel internațional. În paralel, Ministerul Economiei continuă să dezvolte parcul IT, promovând oportunitățile de angajare la distanță, inclusiv pentru angajați străini;
Simplificarea interacțiunii dintre stat și comunitatea de afaceri și stimularea activității antreprenoriale, în special în regiuni. Scopul este crearea unei ecosisteme pentru afacerile de familie și micii producători, cu interacțiune minimă cu statul și proceduri și cerințe simplificate. Condițiile actuale nu sunt suficiente pentru valorificarea potențialului antreprenorial și, mai mult, în multe situații micul business se află într-o poziție vădit dezavantajată față de companiile mari. De aceea este necesară o reformă de amploare, care să stabilească cerințe diferențiate pentru microîntreprinderi. Totodată, împreună cu Proiectul de dezvoltare rurală finanțat de UE promovăm un pachet de simplificare a relațiilor de muncă pentru microîntreprinderi, simplificăm unele prevederi fiscale și inițiem modificări ale cerințelor tehnice pentru domeniile cele mai solicitate, cum ar fi HoReCa și prelucrarea în serii mici a produselor agricole. Suntem deschiși și invităm comunitatea de afaceri la cooperare pentru a simplifica procedurile de interacțiune cu autoritățile publice;
Dezvoltarea infrastructurii calității este esențială pentru competitivitatea produselor autohtone pe piețele internaționale și pe piața internă. În acest sens, împreună cu Banca Mondială a fost elaborat un program de finanțare. Recent, acesta a fost aprobat de Parlament, iar în toamnă trecem la implementare. Programul va începe cu analiza neconformităților și identificarea necesităților de extindere a capacităților de laborator și de certificare pentru producătorii locali. În paralel, a fost inițiată reorganizarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței în Inspecoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, o structură nouă. Deoarece activitatea agenției era desfășurată cu abateri și era prost gestionată, Ministerul Economiei a instituit un moratoriu asupra controalelor până la finalizarea reorganizării;
Stimularea inovațiilor. Este un domeniu aproape neatins în Republica Moldova, dar critic pentru orice economie și societate care își dorește dezvoltare. Din toamnă lansăm pentru prima dată un program-pilot de susținere a inovațiilor, adaptat specificului Republicii Moldova, sub gestionarea ODA. Vom extinde cooperarea cu universitățile și centrele de cercetare pentru a crea un mediu favorabil elaborării de produse inovative cu valoare adăugată.
Pe lângă aceste șase direcții strategice, ne concentrăm eforturile și pe diplomația economică, purtăm negocieri în domeniul comerțului internațional pentru a obține condiții mai avantajoase pentru exportatori (AELS, UE, Egipt, Turcia). Lucrăm la eliminarea deficiențelor în organizarea platformelor industriale, care blochează investițiile străine, precum și la alte aspecte incluse în Planul de acțiuni al Guvernului, ce țin de competența Ministerului Economiei.
DESPRE IMPORTANȚA SCHIMBĂRILOR
Business Class: Ce corectări aduc în aceste planuri acțiunile militare din Ucraina?
Sergiu Gaibu: Criza și războiul din Ucraina nu anulează necesitatea reformelor structurale. Dimpotrivă, o fac și mai stringentă. Sarcina principală a guvernului este de a repartiza resursele limitate (nu doar financiare, ci și umane) între reformele structurale și sprijinul acordat cetățenilor și agenților economici. Iar ministerul își majorează intervențiile necesare pentru depășirea crizelor.
Este vorba despre sprijinul în contextul majorării tarifelor la gaz, garanțiile bancare „anticriză” oferite de ODA, programele cu finanțare extinsă, în special pentru reorientarea exporturilor, precum și intervențiile pentru limitarea activităților speculative, simplificarea procedurilor vamale cu Ucraina și România etc. Reconfigurarea lanțurilor valorice și a logisticii, cauzată de criza regională și mondială, generează, la rândul său, anumite oportunități, motiv pentru care ministerul elaborează programe și instrumente de susținere a inițiativei private, capabile să permită valorificarea acestor oportunități.
Business Class: Toamna se anunță dificilă. Ce măsuri concrete de sprijin pentru antreprenori pregătește Ministerul Economiei?
Sergiu Gaibu: Toate reformele, programele și instrumentele elaborate sunt destinate sporirii rezilienței economiei și extinderii posibilităților de susținere a antreprenorilor. Ele vor continua să fie implementate așa cum au fost planificate. Ne-am concentrat pe reorganizarea ODA, ajustarea și elaborarea unor noi programe de sprijin pentru antreprenori, astfel încât aceștia să poată face față mai bine crizei energetice și să se poată reorienta spre noi piețe. În acest scop, bugetul a fost majorat de aproximativ 2,5 ori.
Merită menționat că sprijinul acordat economiei este rezultatul eforturilor comune ale guvernului. Pe lângă instrumentele aflate în gestiunea Ministerului Economiei, acesta a elaborat și pus în aplicare mecanisme de susținere a șomajului tehnic total sau parțial, de majorare a compensațiilor pentru alimentație, transport etc.
Însă cel mai important sprijin pentru antreprenori este ajutorul acordat consumatorului final, în special celor mai vulnerabile categorii ale populației, prin programe ample de asistență, care sporesc capacitatea acestora de a plăti pentru serviciile și produsele consumate pe piață. În același timp, Ministerul Economiei monitorizează evoluțiile la nivel regional și continuă dialogul cu asociațiile de business și cu agenții economici pentru a asigura o implementare cât mai eficientă a măsurilor de corectare.
Business Class: Vă mulțumim pentru interviu.
Sergiu Gaibu: Cu plăcere.
