Alexandru TRUBCA, președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară
„Legea va prevedea schimbarea paradigmei de subvenționare prin acordarea subvențiilor în avans în baza unor proiecte specifice, menite să faciliteze atingerea indicatorilor stabiliți în documentele naționale de politici agricole”.
SCHIMBAREA PARADIGMEI DE SUBVENȚIONARE
În perioada 2017 – martie 2023, subvenționarea agricolă în Republica Moldova a fost reglementată prin Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de suvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, iar din aprilie 2023 și până în prezent – de Legea nr. 71/2023 cu privire la subvenționare în agricultură și mediul rural. Pentru a îmbunătăți procesul de acordare a subvențiilor și pentru a promova politici bine țintite de subvenționare a agriculturii și mediului rural, la solicitarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost realizat studiul „Analiza privind impactul subvenționării în dezvoltarea agriculturii și mediului rural pentru perioada 2017-2022”. Acesta a ajuns la concluzia că actele normative care reglementează domeniul de subvenționare în agricultură și mediul rural urmăreau atingerea obiectivelor stabilite în Strategia națională de dezvoltare agricola și rurală, dar situația precară a sectorului i-a făcut pe agricultori mai degrabă să efectueze investiții ce i-ar menține pe linia de plutire decât să întreprindă măsuri eficiente de atingere a obiectivelor specifice enunțate în strategie. Prin urmare, a fost elaborat un nou cadru de reglementare a subvenționării agricole. Astfel, a fost elaborată Legea privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole, proiectul căreia a fost aprobat în prima lectură de Legislativ.
Deputatul Alexandru Trubca, președintele comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, ne-a explicat că legea vine, în primul rând, să ajusteze cadrul normativ național la prevederile Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. „Legea prevede schimbarea paradigmei de subvenționare prin acordarea subvențiilor în avans în baza unor proiecte specifice, menite să faciliteze atingerea indicatorilor stabiliți în documentele naționale de politici agricole. Ulterior, în baza legii adoptate, va fi aprobat de Guvern Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA), care va prevedea măsurile specifice de suport în sectorul agricol pentru anii 2026-2030”, a explicat deputatul. PSPA va stabili strategiile de intervenții, indicatorii, condițiile și resursele financiare pentru susținerea domeniului agricol, acest lucru fiind necesar pentru asigurarea unui sistem coerent de gestionare a fondurilor și a intervențiilor agricole, precum și pentru coerența cu obiectivele politicii agricole a Uniunii Europene,
9,5 % scăderea producției agricole în primul trimestru al anului 202
Noua lege a subvenționării în agricultură va susține și concurența între fermieri. Diana Coșalîc, director adjunct al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), ne-a comunicat că, pe lângă faptul că transpune parțial normele europene privind politica agricolă, proiectul legii tinde să îmbunătățească actualul sistemul de politici agricole, pe de o parte, dar și să mențină, pe de altă parte, o concurență echitabilă între fermieri. Implementarea noului cadru normativ va pregăti sectorul agricol pentru momentul aderării Republicii Moldova la UE, dat fiind faptul că sunt transpuse mai multe prevederi din politica agricolă comunitară. Potrivit lui Vitalie Jereghi, director executiv al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală LEADER, pe partea de structură, dar și de conținut, noul act legislativ transpune legislația UE în domeniu și acest lucru este un pas ambițios și important în reformarea sectorului. „Prin acest efort, Republica Moldova se mișcă consecvent către prevederile Politicii Agricole Comune, valabilă pentru spațiul comunitar și pregătește astfel țara și sectorul pentru momentul când vom deveni membri ai UE”, menționează el.
Diana COȘALÎC, director adjunct AIPA
„Proiectul vizează alte forme de plăți, axate pe trei piloni de bază – plăți directe, investiții sectoriale și dezvoltare rurală, care vor genera măsuri de sprijin mult mai detaliate șimai diverse”
Necesitatea unui nou cadru de reglementare pentru subvenționare este menționată și de experți. Adrian Lupușor, director executiv al Centrului AnaliticExpert-Grup, spune că este absolut necesară schimbarea mecanismului de acordare a subvențiilor în agricultură și depolitizarea AIPA după modelul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, unde există un comitet independent care analizează solicitările, fără interferențe politice sau de alt ordin. Totodată, este nevoie de stabilirea unor criterii foarte clare de monitorizare a impactului subvențiilor acordate: statul trebuie să aibă un mecanism prin care să se asigure că resursele financiare acordate vor genera valoare adăugată, ca să avem productivitate și să generăm exporturi – anume astfel este generată o creștere economică.
O agricultură cu valoare adăugată înaltă, cu produse agricole prelucrate și îmbunătățite, care să sporească valoarea lor de piață și profitul producătorului, ar fi unul din obiectivele noii legi. „Pentru a accelera creșterea economică, noi avem nevoie de o agricultură care să genereze valoare adăugată mai mare și o productivitate sporită. Trebuie să prioritizăm subvențiile în agricultură astfel încât acestea să contribuie la încurajarea fermierilor să-și proceseze materia primă, să investească în tehnologii avansate”, subliniază Adrian Lupușor.
Adrian LUPUȘOR, director executiv Expert-Grup
„Pentru a accelera creșterea economică, avem nevoie de o agricultură care să genereze valoare adăugată mai mare și o productivitate sporită. Trebuie să prioritizăm subvențiile în agricultură astfel încât ele să contribuie la încurajarea fermierilor să-și proceseze materia primă, să investească în tehnologii avansate”.
PLĂȚI DIRECTE, INVESTIȚII SECTORIALE ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Proiectul de lege presupune mai multe tipuri de intervenții care vor contribui la o dezvoltare mai eficientă a agriculturii. Potrivit directorului adjunct AIPA, inițiativa legislativă reglementează acordarea sprijinului financiar din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, stabilind criterii obiective și nediscriminatorii pentru accesarea fondurilor. „Banii vor fi oferiți pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, promovarea inovațiilor în agricultură, modernizarea fermelor. Proiectul vizează alte forme de plăți, axate pe trei piloni de bază: plăți directe, investiții sectoriale și dezvoltare rurală, care vor genera alte măsuri de sprijin, mult mai detaliate și mult mai diverse decât cele actuale”, spune Diana Coșalîc.
Astfel, tipurile de intervenții sub forma plăților directe vor fi cuplate. Urmează să fie subvenționate sectoarele fructe și legume; produse apicole; vitivinicol și altele, conform unei liste aprobate de Guvern. Vor mai fi acordate subvenții pentru dezvoltarea rurală care includ investiții în irigații, în produse agroalimentare cu valoare adăugată, pentru dezvoltarea tinerilor fermieri și a noilor fermieri, înființarea și/sau dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural, sprijinirea micilor fermieri și a fermelor de familie, instrumente de gestionarea riscurilor, cooperare cu inițiativa LEADER, schimburi de cunoștințe și diseminarea informațiilor. Plafoanele și condițiile specifice de acordare a sprijinului financiar pentru toate cele trei tipuri de intervenții urmează a fi incluse în PSPA. Sprijinul acordat poate avea mai multe forme: rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de beneficiar, costuri unitare, sume forfetare sau finanțare la rate forfetare. Cei care activează în cadrul rețelei LEADER mizează pe o dezvoltare cât mai accelerată odată cu elaborarea PSPA. „Legea schimbă din temelii modul de implementare a atribuției de acordare a subvențiilor.
Pe partea abordării LEADER, o influență mai vădită o va aduce viitorul PSPA, care va detalia, prin intermediul fișei LEADER, noile mecanisme de finanțare pentru Grupurile de Acțiune Locală”, consideră directorul executiv al rețelei.
1,705 miliarde lei valoarea FNDARM în anul 2024
Una din problemele sectorului agricol ar fi lipsa unui sistem de consiliere. În acest sens, PSPA va include și un sistem de furnizare a serviciilor de consiliere a fermierilor și a altor beneficiari. Se preconizează oferirea asistenței constante de-а lungul ciclului de dezvoltare a fermelor, inclusiv pentru înființare, conversia modelelor de producție în funcție de cererea consumatorilor, practici inovatoare, tehnici agricole pentru reziliența la schimbările climatice, inclusiv agrosilvicultură și agroecologie, îmbunătățirea bunăstării animalelor și standarde de siguranță pentru asigurarea cu produse agroalimentare destinate consumului uman, precum și sprijin social. Serviciile de consiliere agricolă se preconizează a fi integrate în cadrul serviciilor interconectate ale consilierilor agricoli, cercetătorilor, organizațiilor de fermieri și altor părți interesate.
Adrian Lupușor consideră că, pentru a avea un sistem de subvenții în agricultură bine pus la punct, cadrul normativ trebuie să conțină mai multe prevederi ce vizează însăși funcționarea AIPA. „Nu mai puțin importantă este modernizarea AIPA – instituția care gestionează cel mai mare buget de suport în economie. În mare parte, subvențiile sunt acordate doar după principiul de conformitate, fără a fi evaluat impactul investițiilor, iar în rezultat, noi înregistrăm subvenții inoportune pentru agricultură. Avem, pe de o parte, depozite și frigidere semi-pustii, pe când în alte zone, avem un deficit de spații pentru depozitare. Totodată, majoritatea terenurilor agricole sunt cultivate cu culturi cu valoare adăugată scăzută sau cu culturi tehnice care erodează solul și sunt intensive în utilizarea resurselor de apă”, susține expertul.
Vitalie JEREGHI, director executiv al rețelei LEADER
Prin acest efort, Republica Moldova se mișcă consecvent către prevederile Politicii Agricole Comune, valabilă pentru spațiul comunitar și pregătește astfel țara și sectorul pentru momentul când vom deveni membri ai UE”.
ROADELE SUBVENȚIONĂRII”
Principala sursă de finanțare a politicilor agricole și rurale este Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Acesta se formează din alocațiile anuale de la bugetul de stat, ca poziție distinctă pentru politica de subvenționare în agricultură și mediul rural. Mijloacele FNDAMR se aprobă anual prin Legea bugetului de stat. În perioada 2017-2024, valoarea fondului a variat de la 900 milioane de lei până la 1700 milioane de lei. În anul 2024, FNDAMR constituia, inițial, 1,6 miliarde de lei, ulterior, suma a urcat la 1,7 miliarde, iar în decembrie, a ajuns la 1,705 miliarde de lei.
Potrivit Dianei Coșalîc, în anul precedent, cele mai mari sume au fost debursate pentru subvențiile postinvestiționale – 760,5 milioane de lei, plățile complementare – 486,9 milioane (dintre care 60 milioane pentru asigurarea subvenționată în agricultură), urmate de plățile directe din sectorul zootehnic – 232 milioane de lei. Cel mai mare număr de beneficiari s-a atestat la măsura de subvenționare – investiții în tehnologii de prelucrare a solului (954 de dosare autorizate pe parcursul anului 2024, cererile fiind depuse în anul 2023). De asemenea, directorul adjunct al AIPA ne-a spus că la moment, AIPA este în proces de examinare și autorizare a plăților pentru cererile depuse în anul 2025.
486,9 milioane le debursări pentru subvențiile postinvestiționale
Conform Raportului privind gestionarea FNDAMR, în anul 2024, numărul cererilor depuse la forma de subvenționare plăți postinvestiție a crescut cu 493, iar sumele solicitate – cu 451,55 milioane de lei. În comparație cu anul 2023, numărul cererilor depuse este în creștere substanțială. Circa 80% din sursele FNDAMR sunt accesate de fermierii micro și mici care investesc în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. În Raport, se mai menționează că subvențiile în avans pentru crearea startup-urilor în mediul rural nu au fost prea atractive, fiind autorizate mai puțin de 40 de proiecte într-un an, cu o medie de circa 500 mii de lei per proiect.
Datorită subvențiilor, a fost posibilă atragerea investițiilor în sectorul agroindustrial și în ramurile conexe în valoare de peste 7,73 miliarde de lei. Investițiile efectuate de solicitanții de subvenții au generat crearea a 1200 de locuri noi de muncă, dintre care 370 – sezoniere. Pe lângă măsurile subvenționate din FNDAMR, fermierii au mai fost susținuți și prin anumite intervenții din partea Guvernului, prin compensarea creșterilor prețurilor la energia electrică, ajutoare financiare și umanitare, rambursarea TVA etc.
Expert-Grup recomandă aplicarea subvenționării țintite care să stimuleze modelarea mult mai pronunțată a comportamentului de producere al fermierilor pentru a respecta asolamentele și a se adapta la schimbările climatice. „În ciuda frecvenței tot mai mari a secetelor de care este afectată țara noastră, structura culturilor anuale continuă să fie dominată de porumb, grâu și floarea-soarelui – culturi cu valoare adăugată redusă, care, an de an, au o pondere de 75-80%. În același timp, culturile cu valoare adăugată mai mare – legumele, cartofii sau etero-oleaginoasele – rămân cu ponderi reduse. Aceasta, deoarece respectivele culturi rămân în mare parte o preocupare a sectorului individual, nefiind atractive pentru sectorul corporativ din cauza nevoii mai mari de forță de muncă, dar și a lipsei unor stimulente diferențiate în raport cu celelalte culturi. Aplicarea unor stimulente diferențiate pentru culturile cu valoare adăugată ridicată și a celor rezistente la secetă trebuie să constituie prioritatea numărul unu în politicile de subvenționare”, se menționează într-o notă a Expert-Grup
