Vinăriile mici luptă pentru un loc sub soare

Pe măsură ce anul 2024 se apropie de sfârșit, piața vinului se confruntă cu un amestec complex de provocări și oportunități. Reducerea prognozată a recoltei, dominația pieței de câțiva producători mari, inovațiile tehnologice și schimbările legislative sunt doar câțiva factori-cheie care vor contura viitorul sectorului.

Piața vinului din Republica Moldova se află într-un proces de consolidare, vânzările totale ale principalilor producători însumând 2,66 miliarde de lei în anul fiscal 2023. În fruntea acestui proces se află Grupul Purcari care, prin intermediul întreprinderilor Vinăria Purcari și Vinăria Bostavan, deține o cotă de piață de 34,47%, cu vânzări ce au atins 920 milioane de lei. Cel mai apropiat competitor, Cricova, deține o cotă de piață de 13,26%, cu vânzări care se ridică la 353,8 milioane de lei.

Sursa: Biroul Național de Statistică

Concentrarea pieței reprezintă o provocare pentru producătorii mai mici, care trebuie să lupte pentru bucata de plăcintă rămasă. Una peste alta, această situație deschide și oportunități de creștere prin inovare și marketing de nișă. Vinăriile precum Castel Mimi, Chateau Vartely și Vinăria Bulgari au potențialul de a crește semnificativ, focusându-se pe segmente de piață specifice și construind relații solide cu clienții.

„Pentru liderii de piață, calea de urmat pare a fi clară: să consolideze loialitatea clienților față de brand și să folosească resursele acumulate pentru a cuceri piețe noi, precum cele din India și Africa. Pentru jucătorii mai mici, diferențierea este esențială - fie prin folosirea soiurilor alternative - de nouă selecție sau autohtone, fie prin vinuri cu un conținut mai scăzut de alcool, care sunt la modă în prezent”, spune Roman Rotarov, fondator și director al Sommelier Guild of Moldova și un observator atent al sectorului.

Într-o dezbatere recentă despre industria vinului și turism, organizată de Asociația Națională pentru Turism Receptor (ANTRIM) la Crama Mircești din Ungheni, experții au remarcat sinergia care s-a format între sectoarele vitivinicol și turistic. Cel dintâi contribuie anual cu aproximativ 92 milioane de dolari la economia țării, în timp ce turismul vitivinicol generează venituri de circa 87 milioane de dolari. Diferența dintre aceste două cifre indică faptul că există încă loc de creștere pentru turismul vitivinicol, care are toate șansele să devină unul din motoarele economice ale Republicii Moldova.

Și companiile sunt dornice să profite de această oportunitate. Spre exemplu, vinăriile Mileștii Mici și Cricova își valorifică atuurile unice pentru a profita de atractivitatea crescândă a Moldovei ca destinație de turism vitivinicol. Mileștii Mici urmează să deschidă un restaurant subteran cu 200 de locuri în 2025 și găzduiește evenimente precum maratonul „Wine Run” prin vastele sale galerii. Vinăria mizează, de asemenea, pe tururi ecologice cu trenuri electrice și biciclete. Cricova, pe de altă parte, oferă un mix de atracții tradiționale și moderne, cum ar fi restaurantul Regatul Vinului și experiențe de realitate augmentată.

Arcadie Foșnea, președintele Asociației Micilor Producători de Vinuri, a subliniat că și micile vinării au un cuvânt de spus în dezvoltarea turismului vitivinicol, citând ca exemplu propria sa cramă din Mircești, care se mândrește acum cu 18 hectare de viță-de-vie. „Când am început aici, acum mai bine de un deceniu, terenul aproape că nu avea valoare. Acum, costă cu 100% mai mult, și nu doar din cauza inflației, ci datorită a ceea ce vinul și turismul au adus regiunii”, a remarcat producătorul.

În contextul în care 80% din industrie este orientată spre piețele externe, exporturile de vin din Republica Moldova înregistrează o creștere solidă, în unele cazuri chiar depășind așteptările inițiale. În primele șapte luni ale anului 2024, exporturile au crescut cu 17%, atingând o valoare de 83,2 milioane de dolari. Această creștere este determinată în principal de vinurile îmbuteliate, care reprezintă 71% din valoarea exporturilor, restul fiind reprezentat de vinurile în vrac.

Uniunea Europeană rămâne cea mai mare piață de desfacere pentru vinurile moldovenești, reprezentând 51% din valoarea exporturilor. În același timp, exporturile către Statele Unite au crescut de șase ori în 2024 și reprezintă acum 21% din total, fiind în mare parte impulsionate de eforturile de promovare ale diasporei moldovenești. „Piața globală este complexă, iar fiecare țară are propriul set de reglementări și preferințe ale consumatorilor. Pentru micii producători, navigarea în acest mediu poate fi copleșitoare.

De aceea, parteneriatele și colaborările - atât publice, cât și private - sunt foarte importante pentru a ajuta producătorii noștri să aibă succes", declară Alexei Mocanu, specialist Marketing B2B Europa la Oficiul Național al Viei și Vinului.

Evoluțiile încurajatoare sunt umbrite de o scădere a stocurilor de vin, care au ajuns la 16 milioane de litri, o reducere de 6% față de anul precedent. Această diminuare provoacă îngrijorări cu privire la capacitatea industriei de a satisface cererea internațională. La nivel global, consumul de vin a atins cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii în 2023, deși cetățenii UE consumă în continuare aproximativ 110 milioane de hectolitri de vin anual.

Vinăriile autohtone sunt gata să adopte progresele tehnologice pentru a-și moderniza sortimentele, astfel încât prezența inteligenței artificiale (IA) se face din ce în ce mai simțită în procesul de producție. În 2023, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a prezentat lumii vinuri create cu ajutorul IA, care au făcut senzație la expozițiile internaționale. Două vinuri remarcabile, Elysium și Rubrum Aeon, au demonstrat cum IA poate optimiza diverse etape ale vinificației, de la recoltarea strugurilor și fermentare până la designul etichetelor.

„Am luat cinci ani de date - de la modele meteorologice până la fenologia strugurilor - și le-am introdus în IA. Sistemul ne-a ajutat să identificăm momentul optim de recoltare, a ghidat fermentația și chiar campania de promovare. Conținutul de comunicare, conținutul digital este realizat cu utilizarea acestui nou instrument”, explică Diana Lazăr, Senior Director pentru sectoarele vitivinicol și turistic la USAID.

În 2024, se preconizează o scădere a recoltei de struguri cu până la 35% față de anul precedent, cu randamente estimate între trei și 12 tone la hectar. Tendința este atribuită în principal stresului hidric sever sau moderat, care afectează aproximativ 75% din suprafețele viticole. Astfel de adversități climatice nu numai că au redus cantitatea de struguri, dar au și accelerat procesele de maturare, determinând începerea mai devreme a recoltei pe 12 august - cu două săptămâni mai devreme față de anul 2023.

Ca urmare, cantitatea totală de struguri destinată procesării este estimată a fi în jur de 220 mii de tone față de cele 263 mii de tone procesate în 2023. Costurile de producție viticolă rămân substanțiale, fiind estimate la 45 000 - 60 000 de lei la hectar.

Ca răspuns la provocările cu care se confruntă vinificatorii, Consiliul pe filiera de produse Struguri, vin, produse pe bază de vin și produse procesate din cadrul Ministerului Agriculturii a recomandat stabilirea prețurilor de achiziție a strugurilor între cinci și șapte lei pentru un kilogram. Pentru soiurile premium, destinate vinurilor cu indicație geografică, se sugerează ca prețurile să fie mai mari cu până la 30%. Vinăriile sunt încurajate să negocieze prețurile de achiziție în conformitate cu aceste recomandări.

În plus, începând cu 1 februarie 2026, noile prevederi legale vor impune ca toate livrările din sectorul vitivinicol din Moldova să fie formalizate prin contracte scrise. Pentru a promova sustenabilitatea și conformitatea, producătorii de struguri sunt încurajați să încheie parteneriate cu vinăriile, să se alăture grupurilor de producători și să se înregistreze în Registrul Vitivinicol.

Tendințe evoluție stocuri (pe culori)

Sursa: Oficiul Național al Viei și Vinului

Guvernul a introdus mai multe modificări legislative și ajustări ale subvențiilor. În special, subvențiile postinvestiții urmează să fie eliminate până la sfârșitul anului 2024. Această formă de subvenție, răspândită la noi și practic inexistentă în țările UE, s-a dovedit ineficientă, studiile de impact financiar arătând un efect redus sau inexistent asupra dezvoltării sectorului.

Pentru a stimula producția, se oferă un bonus de subvenționare de 10% tinerilor fermieri și micilor producători. În plus, proiectele de infrastructură pentru turismul viticol pot primi o subvenție de 50%, plafonată la 15 milioane de lei. De asemenea, au fost implementate modificări pentru a facilita investițiile străine, cum ar fi eliminarea cerinței de autorizare a folosinței apei în proiectele de dezvoltare a vinăriilor.

În același timp, guvernul își propune să încurajeze o participare mai mare la programele de subvenționare etapizată, care permit implementarea proiectelor pe o perioadă de până la 36 de luni, chiar dacă interesul inițial a fost mai scăzut decât se aștepta. „Sincer, ne așteptam la o avalanșă de dosare, dar au fost depuse doar două. Niciunul dintre aceste proiecte nu s-a aliniat complet conceptului de dezvoltare pe etape. Autorii au presupus că proiectele lor erau în etape, dar conceptul nu le era în întregime clar”, notează Diana Coșalîc, director adjunct al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA).

Moldova își promovează activ industria vitivinicolă prin evenimente precum cea de-a 23-a ediție a Zilei Naționale a Vinului, care va avea loc în perioada 5-6 octombrie 2024. Festivitatea din acest an se anunță a fi una din cele mai mari organizate vreodată, cu participarea a 99 de producători de vin. Evenimentul își propune să atragă și oaspeți internaționali, inclusiv reprezentanți din statele baltice. Va fi prezent în premieră și Comisarul European pentru Agricultură.

Festivalul se desfășoară sub noul slogan, „Vinul nostru uimitor de bun”, subliniind eforturile țării de a scoate în evidență competitivitatea înaltă a calității vinurilor moldovenești la nivel global. După succesele înregistrate la evenimente internaționale precum festivalul vinului de la Varșovia, producătorii moldoveni urmează să participe la evenimente similare din București, Tokyo și din Canada.