BC: Dnă Ana Nicolaescu, ați început activitatea pe piața contabilității acum 10 ani. Cum v-a rămas în memorie acea perioadă?
Ana Nicolaescu: Am lansat NGA într-o perioadă în care outsourcingul în contabilitate era privit cu rezervă, iar contabilul trebuia să fie mereu al doilea om în compa nie. Tocmai această mentalitate m-a motivat să arăt că seriozitatea și responsabilitatea nu țin de prezență fi zică, ci de competență și procese bine puse la punct. Am pornit cu mult optimism și cu dorința de a oferi an treprenorilor o alternativă modernă și sigură.
BC: Cum era să deschizi pe atunci o afacere?
Ana Nicolaescu: Procesul de înființare a unei compa nii era împovărat de birocrație și necesita o pregătire atentă. Antreprenorii trebuiau să-și programeze întâl nirile din timp, să aștepte la rând și să fie bine informați despre cerințe. După depunerea actelor, urma o perioa- dă de așteptare înainte de întâlnirea cu registratorul pentru a primi certificatul de înregistrare oficial. Dru mul nostru a început cu doar doi angajați: eu în calitate de fondator și un asistent, iar primul birou a fost chiar în oficiul primului client. Inițial, gestionam contabilita tea pentru șase companii, în paralel, continuam să pre dau la universitate.
Am lansat NGA într-o perioadă în care outsourcingul în contabilitate era privit cu rezervă. Această mentalitate m-a motivat să arăt că seriozitatea și responsabilitatea nu țin de prezență fizică, ci de competență și procese bine puse la punct, notează Ana NICOLAESCU, director NGA Contabilitate.
BC: De unde găseați, la început, personal suficient de calificat pentru a presta servicii pentru companii foarte diferite din multe puncte de vedere?
Ana Nicolaescu: Am ales să-i recrutăm încă de pe băn cile universităților și să-i formăm prin programe in terne riguroase. Un mentorat potrivit poate trans forma un începător în tr-un profesionist sigur pe sine și responsabil. Astfel, am reușit să con struim rapid o echipă capabilă să deservească industrii diferite, fără a compromite calitatea sau atenția oferită fiecă rui client.
BC: Dar cum vă des- curcați acum cu recrutarea și menți nerea personalului în companie într-o perioadă de deficit acut al forței de muncă înalt calificate?
Ana Nicolaescu: Este într-adevăr o provocare, însă noi o abordăm investind constant în oameni. Selec tăm candidați cu potențial și motivație reală, iar apoi, le oferim formare continuă, mentorat și un mediu de lucru stabil, în care pot crește profesional. Acest mo del ne permite să construim loialitate și să păstrăm o echipă dedicată, capabilă să răspundă cerințelor tot mai complexe ale clienților.
BC: De unde ați început în 2015 și unde ați ajuns acum, în 2025?
Ana Nicolaescu: Am început ca o echipă mică, con centrată pe calitate și procese solide, iar astăzi, sun tem o companie matură, cu expertiză în multiple arii contabile, financiare și fiscale. Portofoliul nostru s-a extins constant, incluzând companii din sectoare diverse și proiecte tot mai complexe. Această evoluție reflectă atât încrederea clienților, cât și angajamentul nostru de a răspunde cu profesionalism și responsabilitate cerințe lor unui mediu de afaceri în continuă schimbare.
BC: Cum transformi în 10 ani o companie mică, cu doi angajați, în una din cele mai importante firme de contabilitate din Republica Moldova?
Ana Nicolaescu: Cred că aici, contează mult cum setezi filozofia companiei. Noi am pus la bază câteva valori solide: profesionalism consecvent, transparență în toate procesele și responsabilitate față de fiecare client. In vestim constant în formarea echipei. Suntem conștienți că nivelul de competență al oame nilor noștri este fundamentul încrederii pe care o oferim. Relația cu clienții este un par teneriat pe termen lung, construit pe respect și angajament pentru rezultate durabile.
BC: De altfel, cum vedeți rolul angajaților dvs. în activitatea companiilor cu care lucrează NGA Contabilitate?
Ana Nicolaescu: Angajații noștri sunt par teneri financiari ai clienților, nu doar exe cutanți ai evidenței contabile. Ei oferă con sultanță, optimizare și suport continuu în luarea deciziilor. Piața serviciilor de conta bilitate din Republica Moldova este într-o dezvoltare accelerată, tot mai multe compa nii orientându-se spre externalizare dato rită accesului la expertiză diversă și procese profesioniste. Această maturizare creează un cadru favorabil în care NGA poate livra servicii la standarde tot mai ridicate.
BC: De fapt, NGA Contabilitate a fost printre primele companii din branșă, care a început să presteze servicii în regim outsourcing. Cum a evoluat percepția din partea companiilor a serviciilor externalizate?
Ana Nicolaescu: În ultimii zece ani, piața serviciilor contabile trece printr-o trans formare calitativă. Tot mai multe compa nii autohtone aleg să-și externalizeze ser viciile către firme specializate. Este un pro ces de maturizare, care se produce în paralel cu dezvoltarea mediului de afaceri. Și după cum bine știm din istorie, companiile care nu se adaptează la noile evoluții ale pieței riscă să devină necompetitive.
La început, mulți antreprenori nici nu știau ce înseamnă serviciile externalizate, iar concep tul de a apela la o firmă de contabilitate era aproape necunoscut. Explicarea avantajelor externalizării serviciilor contabile a fost un proces dificil, chiar și autorită țile având o oarecare reticență în raport cu ele. În prezent, situația s-a schimbat semnificativ, autoritățile recunosc avantajele oferite de com paniile de contabilitate. Această recunoaștere aduce o mai mare încre dere în serviciile pe care le prestăm.
Avantajul nostru major este că în firmele de contabilitate, se acu mulează mai multă experiență transformată în expertiză utilă pe care o împărtășim companiilor și, când e cazul, autorităților.
Totul se întâmplă firesc: firmele mari de contabilitate gestionează un număr considerabil mai mare de cazuri și dosare comparativ cu un contabil individual sau cu firmele mici, ceea ce le conferă o experien- ță mult mai vastă. Ca și în medicină, unde frecvența cazurilor crește ex pertiza, la fel și în contabilitate, expunerea la numeroase situații prac tice ajută la o mai bună înțelegere a realității din piață. Aceste firme văd la modul practic ce se întâmplă în economie și pot transmite an treprenorilor informații valoroase privind riscurile și avantajele, dar și recomandări de bune practici. De exemplu, pot indica tranzacții cu risc ridicat, pot recomanda obținerea unor autorizații sau colaborarea cu brokeri specializați pen tru anumite proceduri fiscale.
Spre exemplu, NGA Contabilitate nu se limitează la activi tatea contabilă propriu-zisă, ci acționează și ca mesager între mediul de afaceri și autorități. Prin gestionarea unui portofoliu larg de clienți, companiile de contabilitate pot identifica tendințe și fenomene care scapă contabililor din firme mici și pot formula recomandări relevante pentru îmbunătățirea legislației și a mediului de afaceri.
Am reușit să construim rapid o echipă capabilă să deservească industrii diferite, fără a compromite calitatea sau atenția oferită fiecărui client.
BC: Într-un fel, sunteți și consultanți, nu doar contabili?
Ana Nicolaescu: NGA Contabilitate interacționează cu clienți din diverse domenii, fiecare cu particularitățile sale. Experiența acumulată ne permite să identificăm cele mai bune practici și adaptarea serviciilor la speci ficul fiecărui sector. Dar, totuși, suntem, în primul rând, contabili. La nivel internațional, există modelul colabo rării între servicii de consultanță, contabilitate și ex pertiză juridică, care devine din ce în ce mai prezent, consolidând nevoia de specializare și colaborare între experți din domenii diferite.
Evoluția serviciilor contabile a adus în prim-plan și im portanța resurselor umane. În companiile mari, rolu rile de contabil și director fi nanciar sunt distincte, fie- care cu atribuții clare. Conta bilul oferă suport operațio nal și raportează rezultatele, în timp ce directorul finan ciar are o perspectivă stra tegică asupra afacerii. Selec tarea corectă a acestor roluri este esențială pentru succe sul companiei.
În contextul local, pentru majoritatea companiilor, conta bilul rămâne încă figura centrală, însă, odată cu maturi zarea pieței, se conturează tot mai mult nevoia de specia liști dedicați pe diverse ramuri ale consultanței financiare.
BC: Cum estimați perspectivele sectorul serviciilor de contabilitate? Cât de pregătită este breasla contabililor și compania dvs. în special la provo- cările legate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
Ana Nicolaescu: Perspectivele outsourcing-ului finan ciar-contabil sunt favorabile, deoarece mediul de afaceri solicită tot mai mult servicii specializate, procese standardizate și un nivel înalt de conformitate. În con textul parcursului european al Republicii Moldova, breasla contabililor avansează spre alinierea la stan dardele UE, iar NGA este pregătită pentru aceste evolu ții prin investiții continue în competențele echipei și în adaptarea procedurilor interne.
BC: Una din preocupările dvs. ca expert în contabilitate o reprezintă educația financiară. Cum a evoluat cultura financiară a businessului din perspectiva NGA Contabilitate?
Ana Nicolaescu: Cultura financiară este fundamentul unei economii sănătoase – fără capacitatea de a înțe lege riscurile, fluxurile și impactul deciziilor financia- re, un business nu poate crește sustenabil. Din per spectiva NGA, în ultimii ani, am observat o maturizare vizibilă: tot mai mulți antreprenori solicită analize, previziuni și transparență, nu doar raportări obliga torii. Și asta, deoarece antreprenorii noștri au deve nit mai conștienți de importanța gestionării afacerilor și a resurselor financiare. Ei caută modele, vizitează alte piețe, se inspiră din experiențe externe și devin tot mai responsabili. Această evoluție confirmă că investiția în educația financiară devine un avantaj competitiv real, atât pen tru companii, cât și pentru economia Republicii Mol dova în ansamblu.
BC: Dar cea a populației?
Ana Nicolaescu: În ce privește populația, educația fi nanciară este încă deficitară. Majoritatea compatrio- ților noștri consideră încă investiția într-un aparta ment ca fiind singura formă sigură de venit pasiv, fără să cunoască alte instrumente financiare. Încrederea redusă în sistemul financiar, cauzată de unele traume istorice precum falimentele bancare sau privatizările eșuate, contribuie la această reticența față de diversi ficarea investițiilor.
De fapt, formarea deprinderilor de gestionare a buge tului personal ar trebui începută încă din școală, pen tru a pregăti tinerii pentru viața de adult. Deși accesul la informație este mai larg acum, educația financiară reală rămâne deficitară. Rolul familiei și al mediului de acasă este, de asemenea, esențial în dezvoltarea acestei competențe.
Un model de implicare a antreprenorilor locali în edu cația financiară a elevilor ar putea avea efecte semni ficative asupra dezvoltării tinerilor și a comunităților. De exemplu, un antreprenor din sat ar putea preda săptămânal o oră de educație financiară la clasele li ceale, împărtășind din experiența sa despre gestiona rea banilor în companie. Chiar dacă doar o mică parte dintre elevi vor aplica cele învățate, eventual deschi zând o afacere în localitate, impactul pentru comuni tate poate fi considerabil. Astfel de inițiative ar putea contribui la formarea noilor generații de antrepre nori și la responsabilizarea tinerilor față de gestiona rea resurselor financiare.
Educația financiară a tinerilor poate avea rezultate vizibile: elevii vor învăța să fie mai atenți și respon sabili cu banii, să evite cheltuielile inutile și să nu in vestească în produse ori servicii fără valoare reală. În plus, se dezvoltă o atitudine rațională față de consum, fiind evitate achizițiile impulsive și acumularea de lu cruri inutile.
Acest tip de educație contribuie atât la bunăstarea personală a tinerilor, cât și la sănătatea economică a comunității.
BC: Ce le-ați recomanda companiilor moldovenești pentru a-și îmbunătăți managementul financiar?
Ana Nicolaescu: În perioada actuală, chiar și compa niile mici trebuie să acorde prioritate managementu lui financiar sănătos pentru a fi eligibile la creditare și investiții.
Spre exemplu, ajustarea politicii contabile la modul de declarare a veniturilor ar putea îmbunătăți eligi bilitatea pentru credite cu dobândă redusă. Antrepre norii caută adesea sprijin de specialitate pentru opti mizarea situației financiare, urmărind nu doar educa ție financiară, ci și eligibilitate practică.
Chiar unii antreprenori cu experiență de decenii nu știu ce este levierul financiar – indicatorul-cheie al eficienței companiei în utilizarea fondurilor împru mutate, care arată cât de bine sunt gestionate resur sele atrase. Atunci când levierul este comparat cu pro fitabilitatea, o companie bine administrată asigură că fondurile împrumutate contribuie la creștere fără a pune în pericol profitul. Totuși, încă multe companii subraportează profiturile, afectându-și accesul la sub venții și credite preferențiale.
BC: În ce măsură mediul de afaceri autohton este afectat de presiunea fiscală? Cum poate fi modificat cadrul legal pentru a ajuta companiile să-și sporească productivitatea?
Ana Nicolaescu: În ciuda percepțiilor, povara fiscală locală, în special pe salarii, este relativ mică față de țările vecine. Pentru a spori productivitatea, sunt ne cesare mai degrabă altfel de reforme, care să stimu leze investițiile în tehnologii performante și moder nizare, dar și în sporirea responsabilității angajați lor. Acum, în legislația muncii există un dezechilibru mare în favoarea angajaților, angajatorii neavând pârghiile necesare pentru a cere de la aceștia să fie mai productivi.
Un alt domeniu, reformarea căruia ar ajuta foarte mult businessul, este sistemul de învățământ. În pre zent, acesta nu este adaptat nevoilor reale ale econo miei și companiilor, ceea ce duce la lipsa specialiști lor pe piață, iar companiile sunt nevoite să consume multe resurse proprii ca să-și pregătească tinerii an gajați pentru o activitate plenară. De altfel, cheltuielile banului public pentru întreținerea unui sistem de în vățământ neadaptat la cerințele economiei este prin sine o gestionare ineficientă a acestuia.