Economia Transnistriei se cufundă în declin, integrarea devine inevitabilă

În urma modificărilor aduse Codului vamal al Republicii Moldova în 2024, începând cu 1 ianuarie 2024, companiile din regiunea transnistreană sunt obligate să achite aceleași taxe vamale ca și agenții economici de pe malul drept al Nistrului. Potrivit datelor Biroului Politici de Reintegrare, în anul 2025, agenții economici din regiune au achitat aproximativ 166,7 de milioane de lei sub formă de taxe vamale pentru importul mărfurilor.

Cu toate acestea, companiile din regiune continuă să fie scutite de plata TVA și a accizelor la importul și exportul mărfurilor. În acest context, mai mulți deputați ai partidului de guvernare au inițiat o inițiativă legislativă care prevede o tranziție etapizată în procesul de aliniere fiscală. Proiectul de lege propune ca alinierea fiscală între cele două maluri ale Nistrului să fie finalizată până la 1 ianuarie 2030, măsură menită să ofere companiilor din regiune un interval de adaptare la noul cadru fiscal. Potrivit lui Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, aplicarea taxei vamale a fost primul pas, proiectul de lege înregistrat reprezintă un nou pas, posibil unul dintre cei mai importanți în procesul de reintegrare economică din ultimii 20-25 de ani. „Până la acest proiect de lege, s-a stabilit un calendar pentru eliminarea acestor scutiri”, afirmă deputatul.

De asemenea, expertul precizează că scutirile sunt stabilite prin hotărâri de Guvern. Proiectul propus prevede ca acestea să expire în anul 2030. În același timp, Guvernul poate, inclusiv în perioada imediat următoare, să aprobe primele etape de eliminare a scutirilor, tot prin hotărâri de Guvern. Pentru adoptarea acestui proiect de lege, este suficientă o majoritate simplă. Partidul de guvernare are voturile necesare, însă rămâne de văzut dacă și alte forțe politice vor susține inițiativa. Dată fiind importanța strategică a subiectului transnistrean, o majoritate largă în favoarea proiectului ar fi binevenită.

Regim fiscal unic din 2030

Potrivit inițiativei legislative, prima etapă de aliniere fiscală va începe la 1 iunie 2026 și vizează sectorul energetic. Vor fi eliminate scutirile de TVA pentru energia electrică de echilibrare, utilizată pentru menținerea stabilității rețelei, precum și pentru importul și livrarea gazelor naturale de către Moldova-Gaz către Tiraspoltransgaz. În urma acestor modificări, gazele naturale vor fi taxate cu cota redusă de 8%, aplicată la nivel național.

A doua etapă este programată pentru 1 august 2026. De la această dată, legea va intra în vigoare integral, cu excepția aplicării TVA și a accizelor pentru celelalte produse. Totodată, Guvernul va trebui să adopte actele normative necesare, inclusiv regulamentul Fondului de convergență, și să armonizeze regulamentele existente cu noile prevederi. Radu Marian susține că acest fond va fi constituit din încasările în urma măsurilor aplicate. „În anul curent, se estimează că fondul va acumula circa 300 de milioane de lei, deoarece măsurile menționate vor fi aplicate de la jumătatea anului. Pentru un an întreg, se estimează încasări de aproximativ 600-700 de milioane de lei. A doua sursă este atragerea fondurilor externe”, explică  deputatul.

Integrarea fiscală urmează a fi definitivat abia în anul 2030, odată sau chiar ulterior aderării la Uniunea Europeană, dacă ne conducem după ultimele declarații ale oficialilor moldoveni privind obiectivul aderării. Integrarea fiscală a regiunii nu poate fi grăbită, potrivit lui Marian, din cauza standardului de viață din regiune, care degradează accelerat. „Veniturile sunt în medie de aproximativ două ori mai mici decât pe malul drept, iar pensiile sunt, de asemenea, mult mai reduse. Există riscul ca aplicarea bruscă a eliminării acestor scutiri să afecteze puternic populația din punct de vedere social”, menționează oficialul.

E necesar suportul malului drept

Și Veaceslav Ioniță, expert  IDIS „Viitorul”, consideră că graba nu își are rostul aici. „Banii pe care îi colectăm ar trebui returnați integral, pentru a elimina orice dubii. În primii 2-3 ani, aș propune chiar suplimentarea cu încă 50% din partea noastră. Costul ar fi de aproximativ două miliarde de lei anual, adică în jur de 10% din PIB-ul lor, ceea ce nu este o sumă foarte mare. Pentru un asemenea proiect, se pot identifica donatori”, afirmă el.

O opțiune suplimentară, în opinia expertului, ar putea fi introducerea accizelor la produsele petroliere, cu transferul acestor venituri către primăriile din stânga Nistrului pentru reparația drumurilor. În sistemul lor, infrastructura rutieră este gestionată la nivel local, iar astfel de transferuri ar putea fi eficiente. De altfel, în domeniul drumurilor, chiar și în condițiile actuale de resurse limitate, „regiunea alocă aproape 1% din PIB, chiar mai mult decât malul drept, ceea ce sugerează o organizare mai eficientă în acest sector”, conchide Veaceslav Ioniță.

În contextul înrăutățirii semnificative a condițiilor socio-economice din regiunea separatistă, Radu Marian admite și un alt scenariu, în care va fi posibil ca acțiunile să fie întreprinse mai devreme decât se anticipează. Totuși, o problemă majoră rămâne prezența trupelor rusești în teritoriu. „Nu se dorește forțarea situației. Este important de înțeles că rămâne, în esență, un proces gradual”, explică el.

Cum vor contribui partenerii externi

În ce privește implicarea partenerilor europeni, Radu Marian menționează că nu au avut loc discuții privind sumele exacte, însă aceștia sunt interesați de concept și îl consideră un pas important. Potrivit discuțiilor anterioare la acest subiect, fără finanțare externă, procesul de reintegrare nu poate fi finalizat, deoarece necesită costuri foarte ridicate. Estimările indică necesitatea unor resurse de aproximativ 400-500 de milioane de dolari anual, cel puțin în prima etapă, pentru apropierea standardelor”, afirmă deputatul.

Oficialul menționează că, în mod ideal, aproximativ două treimi din finanțare ar trebui să provină din surse externe, iar o treime – din resurse interne. Totuși, pe măsură ce sunt eliminate scutirile, vor crește și încasările din taxe. Până în 2030, când toate scutirile vor fi complet eliminate, fondul va fi alimentat tot mai mult din surse interne. Se estimează că ar putea exista aproximativ 200 de milioane de euro suplimentare provenite din taxele interne.

Un buget nesustenabil

Începând cu anul 2016, veniturile la bugetul regiunii separatiste s-au aflat într-o tendință de creștere, evoluție care a continuat până în anul 2025, când acestea au atins un nivel record de aproximativ 4,8 miliarde de ruble. Totuși, situația s-a schimbat odată cu intrarea regiunii într-o criză economică, provocată de sistarea livrărilor directe de gaze naturale din Federația Rusă. Potrivit analizei realizate de IDIS „Viitorul”, în anul 2026, se preconizează o scădere a veniturilor bugetare ale regiunii transnistrene cu aproximativ 18,75%. Astfel, veniturile sunt estimate la aproximativ 3,9 miliarde de ruble, cu circa 900 de milioane de ruble mai puțin față de 2025.

Pe de altă parte, potrivit lui Veaceslav Ioniță, în regiune, povara fiscală este de circa două ori mai mică decât în restul Republicii Moldova. Și populația, dar și agenții economici plătesc impozite într-un volum mult mai mic. Spre exemplu, introducerea TVA-ului sau a altor impozite ar rezolva problema veniturilor și a cheltuielilor, dar nu vor să facă acest lucru din considerente populiste. „Atât timp cât condițiile au fost favorabile, situația a fost gestionabilă. Acum, regimul este între ciocan și nicovală. Să scumpească gazul nu vor, să majoreze povara fiscală nu vor și, respectiv, nu au de unde acumula bani”, explică expertul.

Deficitul bugetar crește 

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din anii 1990 până în prezent, regiunea separatistă beneficiază de acoperirea deficitului bugetar dintr-un cont secret. Astăzi, aproximativ 50% din cheltuielile regiunii reprezintă deficit bugetar. Este o situație greu de întâlnit în alte părți. Acoperirea acestui deficit se face dintr-un cont secret. „Nu știu exact ce presupune acest cont, dar se poate intui că sumele de acolo sunt, în linii mari, comparabile cu veniturile generate din gaz”, menționează Ioniță.

Cheltuielile bugetare ale regiunii au început să crească mai accentuat în anul 2022, când au înregistrat o majorare de aproximativ 27%. Cel mai ridicat nivel a fost atins în 2024, când ele au ajuns la circa 7,3 miliarde de ruble. În ultimii doi ani însă, se observă o tendință de diminuare. Pentru anul 2026, cheltuielile sunt planificate la aproximativ 6,5 miliarde de ruble, cu circa 4,41% mai puțin decât în anul 2025, când au constituit aproximativ 6,8 miliarde de ruble.

În contextul situației dificile din regiune, în 2026, deficitul bugetar este planificat să crească cu aproximativ 30% față de 2025, ajungând la circa 2,6 miliarde de ruble.

Mecanismul funcționează prin faptul că Federația Rusă furnizează gaz în regiune, care nu este achitat. În stânga Nistrului, prețul unui metru cub de gaze este de 1,7 ruble per metru cub în cazul consumatorilor casnici și 3-5 ruble pentru agenții economici. Costurile de distribuție nu depășesc 50 de copeici per metru cub, iar ceea ce rămâne se acumulează într-un cont special, din care este acoperit deficitul bugetar al regiunii separatiste.

Aici, apare dilema: dacă ar majora prețul gazului pentru populație și pentru agenții economici, ar avea venituri mai mari la buget și ar putea reduce deficitul. Însă populația este foarte săracă, iar autoritățile evită această măsură. „Pe de o parte, nu cresc prețul gazului, iar pe de altă parte, nu dispun de venituri suficiente pentru a acoperi deficitul bugetar”, conchide Veacesalv Ioniță.

Salariile din regiune sunt practic de peste două ori mai mici decât în Republica Moldova, pensiile – la fel și vor continua să scadă. Practic, bugetul regiunii este decuplat de viața economică. Astfel, oamenii migrează spre malul drept. „Conform estimărilor, aceștia aduc anual acasă aproximativ 300 de milioane de dolari de pe malul drept, sumă care este aproape de nivelul exporturilor lor”, afirmă expertul.

Bugetul public planificat din stânga Nistrului, mlrd. ruble

Sursa: IDIS „Viitorul”

Comerțul regiunii este în declin

Exporturile regiunii transnistrene au intrat într-un declin accentuat după începerea războiului din Ucraina, eveniment care a schimbat fundamental structura și volumul vânzărilor externe din stânga Nistrului. În anul 2025, exporturile regiunii s-au prăbușit cu aproape 40%, ajungând la aproximativ 436 de milioane de dolari, comparativ cu 723 de milioane de dolari în 2024. Acesta reprezintă cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 20 de ani. 

Aproximativ 70% din exporturile regiunii sunt direcționate către Republica Moldova, pe malul drept al Nistrului, și către Uniunea Europeană. În schimb, în Federația Rusă ajung doar 5,7% din mărfurile transnistrene exportate în afara regiunii, în valoare totală de aproximativ 25 de milioane de dolari. Veaceslav Ioniță spune că MGRES nu mai poate exporta energie electrică și, practic, au ajuns la zero pe acest segment. Sectorul metalurgic încă mai rezistă, însă, în rest, situația este dificilă și nu există semne clare de revenire. O eventuală îmbunătățire ar putea apărea doar în cazul în care Republica Moldova ar relua importul de energie electrică din stânga Nistrului”, afirmă expertul.

Exporturile din stânga Nistrului, mln. USD

Sursa: IDIS „Viitorul”

Energia de la MGRES mai scumpă decât cea din România

Economia regiunii separatiste rămâne extrem de vulnerabilă, întrucât aproximativ 60% din activitățile economice depind de gazul gratuit furnizat de Federația Rusă.

Sectorul energetic reprezintă principalul pilon al industriei regiunii, deținând o pondere de 33,4% în totalul producției industriale. Totuși, odată ce Rusia nu va mai putea livra gaze naturale gratuite, centrala de la Cuciurgan (MGRES) va fi nevoită să procure gaz natural pentru producere de energie electrică la prețuri de piață. Potrivit lui Sergiu Tofilat, expert în energetică Watchdog, dacă luăm ca referință prețul gazului de pe bursa TTF din Olanda, până la conflictul din Iran, acesta era în jur de 30 €/MWh, plus opt euro prețul de la hotar. Procurând la acest preț, energia produsă la Cuciurgan ar ajunge la aproximativ 121 euro/MWh. La această sumă se adaugă circa 20 de euro pentru cheltuieli operaționale, capitale, salarii, amortizarea utilajului și marja de profit, rezultând un preț final de aproximativ 141 euro/MWh. În prezent, când gazul a depășit 50 euro/MWh, costul energiei produse la Cuciurgan ar fi în jur de 187 euro/MWh, iar incluzând toate costurile suplimentare de 20 de euro, energia electrică furnizată ar ajunge la circa 207 euro/MWh.

Spre comparație, pe piața din România (OPCOM), prețurile medii în ultimele luni au fost de 100-150 euro/MWh, fiind mai mici decât costul de producție de la Cuciurgan în condițiile actuale. În mod normal, pentru Republica Moldova, este mai avantajos să importe energie din România decât s-o procure de la MGRES”, menționează Sergiu Tofilat.

El spune că centrala ar mai putea funcționa atâta timp cât există deficit de energie în Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Grecia și în Balcani. Însă, odată cu apariția capacităților noi, fie regenerabile, fie clasice, și a interconectărilor, MGRES nu va mai putea rezista pe piață. În aceste condiții, centrala ar mai putea funcționa la un nivel minim încă 2-3 ani.

Blocaje structurale în calea investițiilor în structura energetică

Lipsa investițiilor în eficiența energetică la MGRES este determinată de modelul economic bazat pe gaze naturale gratuite. În mod normal, companiile investesc în eficiență pentru a reduce consumul și costurile de producție. În cazul MGRES însă, accesul la gaze fără cost și tarifele menținute artificial fac ca, din punct de vedere economic, să nu fie rentabilă efectuarea unor investiții semnificative pentru a obține economii minore. Realizarea de investiții pentru a crește competitivitatea, potrivit lui Sergiu Tofilat, nu este însă de ordin tehnic, ci politic. Centrala este controlată de Inter RAO, afiliată Kremlinului. Fără acordul Moscovei, nu poți face nimic.

„Pe de o parte, Rusia atacă infrastructura energetică a Ucrainei, pe de altă parte, noi modernizăm Cuciurganul – nu e logic. Doar într-un scenariu de reintegrare reală se pot analiza investiții”, menționează expertul.