GEOGRAFIA FERTILITĂȚII ȘI CONDIȚIA DE RISC AGRICOL
Agricultorii din Republica Moldova au de înfruntat un risc tot mai ridicat în ce privește schimbările climatice globale și procesele de deșertificare. Secetele frecvente diminuează cantitatea, calitatea și, în final, prețul producției. În același timp, costurile operaționale, referitoare atât la combustibil, cât și la inputurile fitosanitare, „atacă direct” rentabilitatea culturilor agricole.
Analiza bonității solului pe plan național evidențiază contraste puternice între regiuni. Nordul țării, cu bonități ce depășesc pragul de 70 în raioane precum Drochia, Edineț și Râșcani, deține cele mai fertile terenuri, fiind, în mod tradițional, motorul producției agricole. Totodată, regiunile de centru și de sud (Călărași, Nisporeni, Basarabeasca), dimpotrivă, au soluri cu bonitate redusă. Acest lucru înseamnă capacități reduse de productivitate și face agricultorii mult mai vulnerabili la lipsa de precipitații. Se impune necesitatea unor investiții masive în irigații și tehnologii moderne pentru a compensa dezavantajul natural.
GRÂUL ȘI FLOAREA-SOARELUI DEPENDENTE DE BONITATE
Un aspect important pentru a înțelege legătura dintre bonitatea solului și eficiența per hectar ține de coeficientul de corelație Pearson sau coeficientul de corelație liniară. Este o măsură statistică ce arată cât de puternică și în ce direcție este relația liniară dintre două variabile. În contextul dat, acesta arată cât de strânsă este legătura dintre bonitatea solului și randamentul culturii agricole. O valoare a coeficientului apropiată de unu indică o relație foarte puternică și viceversa.
În cazul grâului de toamnă, analiza relevă o dependență mai pronunțată între nivelul de productivitate și calitatea resurselor pedologice, coeficientul de corelație fiind de 0,74. Astfel, fertilitatea solului joacă un rol decisiv în formarea randamentului culturii. Volumul mediu al precipitațiilor prezintă o corelație mai moderată de 0,53, evidențiind rolul complementar, dar important, al regimului de umiditate pentru grâu. Dintre culturile analizate, grâul de toamnă este printre cele mai puternic corelate cu suma anuală a precipitațiilor și este depășit doar de porumb, al cărui coeficient este de 0,64. Din acest motiv, în condițiile schimbărilor climatice și ale secetelor tot mai frecvente, în special în sudul Republicii Moldova, un număr tot mai mare de fermieri renunță la cultivarea porumbului.
De asemenea, floarea-soarelui prezintă o dependență semnificativă de bonitate cu un coeficient de corelație de 0,64. Chiar dacă distribuția randamentului este mai omogenă decât la grâu, zona de nord rămâne liderul producției cu peste două tone la hectar. În localitățile din sudul țării, recolta se menține într-un interval mediu de 1,5-2 tone per hectar. Această corelație demonstrează că, pentru culturile de bază, succesul rămâne, în mare măsură, determinat de condițiile naturale.
50 euro/ha reprezintă pragul minim la care ajunge eficiența economică a grâului în raioane sudice precum Basarabeasca și Cimișlia
RAPIȚA DE TOAMNĂ, MAI RENTABILĂ
Rapița de toamnă are caracteristica unei dinamici diferite. Randamentul său este influențat într-o măsură mult mai mică de fertilitatea solului și de regimul precipitațiilor, coeficientul de corelație fiind de 0,49. Acest lucru este datorat faptului că rapița este o cultură intensivă, a cărei performanță depinde de un management agronomic riguros, de dozarea optimă a îngrășămintelor și de utilizarea planificată și frecventă a produselor fitosanitare.
În același timp, rapița înregistrează cele mai ridicate cheltuieli de producție, în medie 414,22 euro la hectar. Din totalul acestor cheltuieli, ponderea dominantă de circa 48% este deținută de costurile tratamentelor fitosanitare. Investiția masivă în inputuri tehnologice permite rapiței să genereze cele mai mari marje, ajungând sau depășind 750 euro/ha în nordul țării, fapt care o poziționează drept cea mai profitabilă cultură de câmp.
Bonitatea joasă și regimul redus de umiditate din sudul țării impune agricultorii să implementeze tehnologii de precizie pentru a transforma agricultura dintr-o afacere riscantă într-un business durabil și rentabil, spune Iurie RIJA, expert în comerțul cu cereale.
HARTA EFICIENȚEI ECONOMICE
Geografia randamentelor este transpusă integral în geografia rentabilității. Analiza arată că profitabilitatea asolamentului mediu depășește 400 euro/ha în nordul țării, scade la 200-300 euro/ha în centru și coboară la 100-200 euro/ha în localitățile sudice.
Cea mai acută vulnerabilitate este atestată la grâul de toamnă cultivat în raioanele sudice precum Basarabeasca și Cimișlia. Eficiența economică ajunge sub 50 euro/ha, situând cultivarea grâului la limita pragului de rentabilitate sau chiar sub pragul rentabilității. Contrastul este evident: grâul este cultura cu cea mai mică eficiență, iar rapița – cultura cu cel mai mare randament financiar.
750 euro/ha reprezintă marja comercială a rapiței de toamnă cultivată în regiunile nordice, astfel, este cea mai rentabilă cultură, contrastând puternic cu eficiența grâului, de sub 180 euro/ha
LOGISTICA COMPENSEAZĂ BONITATEA – GIURGIULEȘTI
O excepție notabilă de la regula corelației dintre bonitatea solului și eficiența recoltelor este atestată în localitățile din apropierea portului Giurgiulești. Deși raioanele precum Cahul au randamente medii, rentabilitatea culturilor se menține la un nivel superior față de alte regiuni sudice. Avantajul este atribuit proximității logistice, care reduce costurile de transport și permite fermierilor să obțină prețuri de realizare mai bune de la comercianți. Acest lucru confirmă faptul că, în condițiile costurilor ridicate ale inputurilor, avantajele logistice și de piață pot juca un rol la fel de determinant pentru asigurarea profitabilității ca și calitatea solului.
