Сompanii

Manifest cu Lorina Buga – calea cunoașterii de sine în afaceri

De ce oamenii de afaceri procedează într-un fel sau altul, de ce lumea businessului este percepută drept un mediu foarte stresant, de ce le este frică antreprenorilor, ce este o boală, de unde vin preconcepțiile? De ce legătura minte-corp este pentru cineva o cale de autocunoaștere, iar pentru alții – un generator de probleme? Despre toate acestea, dar și despre secretele psihosomaticii am discutat cu Lorina BUGA, antreprenor, psiholog, hipnoterapeut, specialist în psihosomatică.

BC: Care este originea conceptului de psihosomatică, cum a evoluat el la nivel mondial, cum a ajuns în Republica Moldova?

Lorina Buga: Cel care a înaintat pentru prima oară ideea că nu putem separa sufletul de corp a fost Aristotel. În lucrarea sa „Tratat despre suflet” el menționează sufletul drept componentă esențială a acestui tot indisolubil, care este ființa vie. Sufletul este inclus în corp: el este ceva al corpului, care îi dă această calitate particulară de viu. Aristotel mai spunea că sufletul este viață, neavând limite.

Acum mai bine de o sută de ani, a apărut și termenul de psihosomatică, care se traduce ca Psiho – Suflet, Soma – Corp. Apariția lui are mai multe rădăcini, una dintre ele vine de la psihologul și doctorul Franz Alexander.

Ca urmare a evoluției istorice a acestor termeni, acum ne referim la psihosomatica modernă, care presupune că modul de gândire influențează la nivel fizic, iar fizicul influențează felul în care gândim. Această disciplină, tratată diferit în acest moment, m-a ajutat să-mi confirm că nimic nu este întâmplător, că boala este o reacție biologică apărută în urma unui conflict psiho-emoțional, în limitele căruia au fost inhibate emoțiile, astfel corpul reacționează pentru a compensa partea psihică. Omul, reprezentat cumulativ prin minte, suflet și corp, este responsabil de tot ce trăiește în fiecare zi – conștient și inconștient. Ce putem face astăzi este să lucrăm la interpretarea trecutului și atitudinea față de trecut, pentru a putea alege și construi prezentul și viitorul, pe toate direcțiile de dezvoltare.

Mai bine de șapte ani, am început să aplic în ședințe individuale tehnici în psihosomatica modernă. Rezultatele sunt uluitoare, numărul de ședințe se reduc maxim posibil, oamenii își rezolvă diferite probleme de sănătate, relații și financiare chiar dintr-o ședință.

Astfel, am ajuns la o comunitate mare, cu oameni interesați de acest domeniu și o nouă viziune asupra vieții.

De patru ani, am început să predau atât specialiștilor în domeniu, cât și celor interesați de cunoașterea de sine. Așa a apărut Academia de Psihosomatică – prima și singura de acest fel în promovarea conceptului de psihosomatică modernă atât în Moldova, cât și în România.

Omul, reprezentat cumulativ prin minte, suflet și corp, este responsabil de tot ce trăiește în fiecare zi – conștient și inconștient.

BC: Să vorbim despre Lorina Buga – psiholog, hipnoterapeut, specialist în psihosomatică, practicant al hipnozei ericsoniene. Cum un masterand în economie, cu o facultate de contabilitate, a ajuns să acumuleze toate aceste calificări? Când ați simțit nevoia de a vă reprofila? Cum e să o iei de la capăt?  

Lorina Buga: Am simțit dintotdeauna pasiune pentru psihologie. Cei din jur îmi arătau mereu încredere, se deschideau prin sinceritatea de a-mi destăinui lucruri pe care nu le împărtășeau nici cu cei dragi. Pe de altă parte, mă simțeam foarte bine în matematică, pentru că acolo totul are o logică, există cifre și argumente. Chiar din școală, am fost fascinată de tot ce este obiectiv și poate fi demonstrat, fără a implica niște concluzii subiective, care nu se bazează pe nimic altceva decât păreri. Aveam o pasiune aparte pentru matematica superioară.

Atunci când alegeam facultatea, îmi doream, în interiorul meu, psihologia, dar, după discuțiile cu membrii familiei, am decis să merg la finanțe și contabilitate. A părut ceva firesc, pentru că munceam încă de la 13 ani, eram implicată în afacerile familiei.

În timpul universității, am continuat munca în paralel cu studiile. Au urmat studiile de master în Management Financiar la București, iar la 22 de ani, eram deja independentă financiar.

Atunci am conștientizat că pot face ceva pentru suflet – cealaltă latură a mea, cea în care îmi vedeam, de fapt, vocația. A urmat un an de studii la Facultatea de Psihologie din Chișinău, iar mai apoi, prin intermediul Alianței Franceze, am ales o facultate la Paris. Am fost acceptată din prima. Am vândut mașina și am plecat. Mi-a luat vreo trei luni să mă adaptez. În timpul studiilor, m-am căsătorit, a apărut primul copil, iar la momentul întoarcerii în țară, ofeream deja consultanță financiară și servicii de management financiar.

Munceam mult, intens, gestionam zeci de firme. Paralel, am început să fac și consiliere psihologică. Încercam să le reușesc pe toate. Totuși, ca orice mamă, la fiecare mică răceală a copilului, îmi puneam un șir de întrebări. Cum putem fi creați din dragoste, dar nu pentru dragoste, ci pentru suferință? M-am axat pe căutarea răspunsurilor și uite așa am auzit prima oară de psihosomatică. Atunci am înțeles că trebuie să muncim cu ceea ce simțim și cu corpul nostru, am zărit esența și am decis că trebuie să înțeleg cum funcționează aceste mecanisme. Am mers la Moscova, la Mihail Fileaev. Am fost în prima promoție a școlii lui. Așa am căpătat vocația acestei căi, dar și un prieten cu care comunicăm până în prezent.

Când am revenit la Chișinău, am decis să renunț la ceea ce făceam înainte în finanțe și la consilierea psihologică convențională. Treptat, oamenii au început să vină la mine deja ca la un specialist în psihosomatică. A urmat o mutare cu traiul la Londra, în căutarea unei vieți mai bune, însă după patru luni, am revenit. Sufletul meu, vocația mea, calea pe care am ales-o în interiorul meu mă chemau acasă. Mai întâi, am revenit eu și copiii, după câteva luni, ne-a urmat și soțul. Și de atunci, am decis să împărtășesc tot ce cunosc în acest domeniu, iar calea învățării și practicării, până în acest moment, a fost lungă și anevoioasă.

Fiecare este creatorul său și fiecare trebuie să dea o valoare propriilor talente și abilități

BC: Ați creat Centrul de Psihosomatică – unic în felul său. În ce măsură sunt pregătiți oamenii de afaceri din Republica Moldova pentru astfel de ședințe? 

 Lorina Buga: În 2019, am pornit Academia de Psihosomatică și, pe parcursul anilor, am cunoscut oameni minunați. La un moment dat, am simțit că pot să împart din cunoștințele mele ca mentor și astfel, a apărut, de mai bine de doi ani, echipa din cadrul Centrului de Psihosomatică – niște specialiști desăvârșiți, psihologi clinicieni, doctori, terapeuți holistici, cu care am rezonat din prima. Sunt oamenii mei de suflet, lucrăm constant unii cu ceilalți, pentru a menține acel echilibru interior între corp, minte și suflet, pentru a fi și mai profesioniști în ședințele pe care le facem. Vreau să mulțumesc fiecăruia dintre ei pentru contribuție în acest drum și să transmit recunoștință tuturor celor care aleg să se transforme împreună cu noi și pornesc în drumul lor de conștientizare frumoasă a propriei vieți.

Da, într-adevăr, este un Centru unic. Toți cei care intră spun că se simt ca acasă și, totodată, devin foarte curioși de toate elementele și ideile realizate, pentru a crea această atmosferă unică. În mod deosebit, oamenii de afaceri observă și apreciază detaliile alese. Ei vin la Centrul de Psihosomatică pentru a se transforma atât pe plan personal, cât și profesional, pentru că nu putem separa aceste două aspecte ale vieții, oricât ne-am dori. Oamenii care vin aici sunt foarte diferiți și sunt atât din țară, cât și de peste hotare.

Probabil că atuul meu este experiența de viață. De la cinci ani, îmi doream să fiu utilă, să-mi ajut părinții. Toate responsabilitățile m-au maturizat și m-au dus la ceea ce sunt azi. Starea sufletului pe care o dezvolt ca și capacități extrasenzoriale și gândirea analitică atrag astăzi oamenii care vin la mine. Acum mă gândesc la conceptul unor cursuri de psihosomatică, ca oamenii să învețe exact atât de cât au nevoie.

BC: Antreprenorii au nevoie de mentori? Cum poate psihosomatica să-i ajute? Cum și în ce moment ei urmează să conștientizeze această necesitate?

Lorina Buga: Oamenii au nevoie de transformare, antreprenorii vin la mine ca să evolueze. Caut mereu să găsesc un punct culminant al capacității omului de a se transforma, de a ieși din cercul său vicios. Da, de mentori avem nevoie cu toții și, la fiecare etapă a vieții, întâlnim oameni diferiți de la care învățăm: părinții, prietenii, soțul sau soția, fratele, sora, profesorii, vecinii. Acum însă observ necesitatea socială de a avea un mentor ca profesionist, mai ales pentru cei care desfășoară activitate economică, oamenii de care depind alți oameni.

Tendințele din Europa și SUA sunt absolut clare în acest sens: acolo nu mai începi o afacere medie sau mare fără un mentor lângă tine. Fiecare este creatorul său și fiecare trebuie să dea o valoare propriilor talente și abilități, iar pentru domeniile neacoperite, îi identificăm pe cei mai potriviți să ne îndrume. Nu le putem face pe toate. Mai mult decât atât, nu trebuie să le facem pe toate. E frumos să ne identificăm vocația și să construim activitatea și viața în jurul ei.

Omul se vindecă atunci când deznoadă situațiile din trecut, capătă smerenia și recunoștința necesară.

BC: Ar trebui oamenii de afaceri sa fie mereu în contact cu un specialist în psihosomatică? Cât de des ar trebui să aibă loc această interacțiune? Le este frică oamenilor să meargă să se adreseze pentru ajutor?

Lorina Buga: Fiecare simte de ce are nevoie, înțelege intuitiv procesele care au început, de aceea este extrem de important să „se asculte”. În interiorul nostru sunt toate răspunsurile. Și întrebările tot acolo sunt. Uneori, este suficientă o sesiune, iar când este vorba nu doar de mindset, ci de o diagnoză concretă, atunci pot fi stabilite mai multe ședințe, pentru că nu pot fi sesizate toate aspectele într-o singură întâlnire. Atunci, nu mai este vorba doar despre conflictul diagnozei, ci și de un șir de programe venite din partea celor din jur.

Contează foarte mult deschiderea, mintea trebuie să fie deschisă. Omul este implicat sută la sută în acest proces de transformare, este un proces care trebuie să decurgă etic și transparent din punct de vedere al clientului. Nu e ca și cum ai hipnotiza omul și i-ai modifica ceva, fără ca el să conștientizeze necesitatea acestei schimbări. Fiecare trebuie să-și asume și conștientizarea, și schimbarea, și transformarea.

Oamenii de afaceri trebuie să înțeleagă în mod conștient că ședința este un apel la acțiune și de ei depinde pornirea vindecării. Nu este o baghetă magică, însă, dacă omul vine la noi deschis, are în mâinile sale acest instrument fascinant. Uneori, din păcate, oamenilor le este frică să ceară ajutor.

BC: Care sunt în prezent frustrările și fobiile oamenilor de afaceri de la noi?

Lorina Buga: Îmi vine în minte mai întâi nemulțumirea față de țara în care își desfășoară afacerea și nemulțumirea că nu au parte de aprecierea pe care ar merita-o, în opinia lor. Aș spune că este vorba despre un soi de lipsă de recunoștință, care deseori vine din familie, din experiențele anterioare. Într-un fel, am fost educați așa: să așteptăm aprecieri, laude, iar dacă ne recunoaștem singuri niște merite, atunci suntem acuzați de egocentrism. Oamenii de afaceri au așteptări de la stat, de la FISC, de la parteneri, cred că toți sunt datori să le fie recunoscători. Asta vine din faptul că ei singuri nu-și pot oferi această recunoștință. O altă fobie mai este și frica de succes. Pentru unii, succesul poate aduce cu sine riscul în incapacitatea de a gestiona, frica de a nu face față valului de clienți, judecățile de valoare ale oamenilor de alături, lipsa timpului liber pentru familie, rușinea de a fi bogat și multe altele.

BC: Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cu care se adresează oamenii de afaceri? Cum îi ajută terapiile în activitatea lor?

Lorina Buga: De obicei, oamenii se adresează atunci când înțeleg că ceva nu merge bine. Când copiii sunt prea bolnăvicioși, mulți părinți se întreabă de ce se întâmplă așa. Multă lume vine atunci când s-a simțit rănită în urma trădărilor venite din partea partenerului de viață.

Programele pre-stabilite în mintea noastră se transpun pe judecățile noastre și invers. Atunci când ne oprim din a judeca părinții, buneii, toate acestea dispar. Pe de altă parte, vin oameni cărora medicina convențională le-a zis că nu-i mai poate ajuta. În medicina clasică, există boli care sunt recunoscute oficial ca fiind psihosomatice, deși ar trebui să recunoaștem că absolut toate bolile încep de la starea noastră psihică. Nicio reacție din corp nu vine pur și simplu. Toate schimbările, fiecare impuls sunt semne provenite din manifestările noastre psihice.

Avem și mulți medici care se adresează la Centrul de Psihosomatică pentru ajutor. Există medici care se adresează cu copiii lor. Probabil, vine și multă lume care conștientizează că a venit momentul unei treziri. Fiecare are această necesitate la un moment dat.

Ceea ce trebuie să înțelegem este că specialiștii Centrului de Psihosomatică nu judecă experiența clienților. Nici nu insistăm să ne povestească totul. Le oferim încrederea noastră și confidențialitatea. Avem nevoie de corp, emoție, mintea omului și, bineînțeles, dorința lui de transformare. Noi lucrăm cu partea psihică. Pentru mine, fiecare om este, în primul rând, un suflet care dorește să atingă bucuria și să-și trăiască anume momentele lui. Omul se vindecă atunci când deznoadă situațiile din trecut, capătă smerenia și recunoștința necesară.

BC: Frica poate fi constructivă?

Lorina Buga: Foarte constructivă. Este ceva de ce avem nevoie zilnic pentru a supraviețui. Aici, cu fricile, este și o chestiune de alegere. De exemplu, când vrei să deschizi o afacere, trebuie să cântărești ce e mai mare: dorința sau frica. Lucrezi cu convingerile și muți frica pe planul doi, iar dorința de a crea – făurește. În toate există frică și asta e ok, e un proces sănătos. Îndată ce recunoaștem și înțelegem că este o unealtă necesară pentru a supraviețui, ea devine foarte constructivă. Îi oferim dreptul la existență, nu ne străduim s-o inhibăm, nu luptăm cu ea, pentru că atunci, devenim asemenea unor roboți rigizi ce se conduc doar de cap, adică de minte. De fapt, când îți interzici să simți frica, nu simți nici bucuria și atunci, pierzi  din capacitatea de a învăța lecțiile vieții. Atunci, lecțiile cresc în intensitate și devin tot mai dure.

Nu învinuim, nu blamăm, nu judecăm pe alții, dar conștientizăm cu dragoste și acceptăm ceea ce suntem.

BC: Cât de importantă este comunicarea în viața unui om de afaceri și cum o facem cât mai eficientă?

Lorina Buga: Comunicarea este foarte importantă, în primul rând, cea pe interior, sinceră cu sine, mai ales în viața antreprenorilor. Dacă nu mai merge afacerea, antreprenorul sau fondatorul trebuie să vadă mai întâi problema în el, în mintea lui, pentru că doar el poate reinventa de fiecare dată afacerea creată odată.

Pentru unii, afacerea devine un fel de refugiu din problemele sentimentale sau de alt gen. Aici zic că e foarte bine să ne simțim, efectiv, să înțelegem, cum suntem acasă, la serviciu, în hobbyurile noastre, la odihnă. Toate trebuie echilibrate pentru a simți deplinătatea noastră. Satisfacția asta a deplinătății vine din comunicare. Ne oprim și ne gândim la cum suntem noi, cum ne manifestăm. Asta, de fapt, o poate face cu noi foarte ușor prin comunicare un specialist în psihosomatică.  

BC: Fiind oameni de afaceri, cum delimităm profesionalul de personal, cum curățim mintea pentru a fi eficienți în business?

Lorina Buga: Din păcate, este imposibil să le delimităm, pentru că am avea o abordare superficială. Practic, ne închidem singuri într-o găoace din care e dificil să ne mai înțelegem în toată profunzimea. În momentul în care ne ascundem emoțiile, de fapt, le acumulăm și ele devin bombe, care vor exploda la un moment dat. Însă atunci când devenim conștienți de asta și înțelegem că nu putem controla totul, iar controlul în orice formă a lui duce la tensiune, începem să le trăim. Nu le adunăm în frustrări, ci le trăim, le simțim, le transformăm. Atunci când avem momente de nemulțumire sau o neîmpăcare cu ceva, ne oprim, o simțim,  o conștientizăm, o respirăm și așa, o transformăm în smerenie, apoi, cu mintea, în acțiuni concrete. Dacă nu ne-a reușit astfel, o verbalizăm printr-o comunicare conștientă.

Nu învinuim, nu blamăm, nu judecăm pe alții, dar conștientizăm cu dragoste și acceptăm ceea ce suntem.

Nu sunt adepta catalogării potrivit rolurilor. Atunci când facem asta, de fapt, ne limităm, ceea ce, la fel, vine din niște frustrări interioare. Nu înseamnă însă că nu ne asumăm responsabilitatea pentru funcțiile pe care le îndeplinim. Cu cât suntem mai liberi, mai firești, cu atât suntem mai integrați în toate interacțiunile noastre cotidiene. Conștientizarea și relaxarea îți oferă luxul de a te simți bine fără să-ți pui măști și să-ți atribui procese limitative. Nu sunt adepta extremelor, nu optez nici pentru ignoranță, dar nici pentru asumarea responsabilităților străine.

BC: Una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în rândul oamenilor de afaceri este epuizarea. Care sunt semnalele unei epuizări profesionale? Cum oamenii de afaceri pot să le recunoască și să le gestioneze?

Lorina Buga: Avem în aceste situații mai multe opțiuni. Dacă e vorba de un burnout, înseamnă că afacerea sau jobul nostru este folosit și ca un refugiu pentru noi, nu doar ca o cale vocațională. Există și situații când, având o afacere eficientă și posibilitatea de a o extinde, nu am făcut acest pas și uite că aici apar frustrări care duc la apatie și regrete. Există și momente când nu mai avem unde crește în afacerea noastră și ea devine neinteresantă pentru noi. Epuizarea este diferită, important este să ne observăm și să rezolvăm în timp util manifestările și stările care, de fapt, sunt cumulative.

Mai mult, nu există o diferență între epuizarea fizică și cea psihică. Neurologic și hormonal, acestea sunt percepute la fel. Noi suntem cei mai importanți pentru noi, de aceea trebuie să ne oprim și să ne relaxăm, dar nu în varianta aia de nihilism în care nu suntem responsabili de nimic și nu ne pasă de nimeni. Ca să creezi lucruri și procese noi, la scară mai largă, trebuie să te poți opri și scoate din rutină. Ai nevoie de multă energie.

Cu toții muncim continuu la jobul numit viață. E important să învățăm să creăm din energie vitală și entuziasm, nu din frustrările interioare. Hai să cunoaștem viața din plăcere, să ne cunoaștem pe noi și capacitățile noastre din dragoste, fără a cădea în judecăți și învinuiri. Asta nu înseamnă lipsa realismului și ochelarii roz.

BC: Ce facem când așteptările noastre nu se împlinesc? Cum poate fi  atunci construită și menținută încrederea în sine?

Lorina Buga: Putem construi și menține încrederea în sine odată ce învățăm să nu avem așteptări. Uneori, e dificil, dar nu avem încotro – smerenia chiar e importantă. Încrederea în sine o consolidăm atunci când creștem copilul interior din noi, când suntem conștienți de prezența și funcția fiecărui organ, înțelegem de unde venim și încotro mergem. Atunci ne formăm propriul sine, fără a judeca, fără a urî, fără a fi supărați, fără a blama. A avea încredere în sine înseamnă să te simți plin pe interior, atunci poți ține spatele drept și capul sus și simți biologic că ești bine.

Mai mult, încrederea trebuie menținută, nu este ceva ce obții și ai în permanență. Menținem încrederea prin observatorul din noi, prin procesele de conștientizare și echilibrare, prin asumarea a ceea ce suntem și prin acceptarea faptului că nu putem controla viitorul. Viața fără așteptări este o viață fără dezamăgiri, nu putem fi siguri de lucrurile care se vor întâmpla sau care nu se vor întâmpla. Ne cunoaștem pe noi, dobândim încredere zilnic, ne stabilim scopuri mari, muncim la ele cu smerenie și mulțumim de fiecare dată pentru tot ce ni se întâmplă. Orice ni s-ar întâmpla, trebui să fim recunoscători și să nu ne permitem să ajungem la frustrări și nemulțumiri interioare.


BC: Cum dezvoltăm abilitățile de leadership, astfel încât să putem spori constant eficiența afacerii?

Lorina Buga: Ne dezvoltăm ascultând intuiția și corpul. Acestea sunt două unelte care ne ghidează și ne fac lideri. Atunci când știm să ne ascultăm, putem fi eficienți. Lider sau ești, sau nu ești – e ca și cu vocația. Și un alt aspect este foarte important: să nu ne uităm la alții, să nu încercăm să copiem comportamente, decizii, pentru că facem lucruri atunci când avem nevoie de ele din propriile convingeri și dorințe. Să ne gândim la faptul cât de adevărați suntem. Cu cât suntem mai neadevărați, cu atât avem mai mult de muncit, pentru că psihicul are nevoie de timp pentru a procesa simțuri, adevăruri, realități.

Psihicul nostru are o calitate de autoapărare foarte dezvoltată, el se apără și pune bariere pentru a ne ține vii. De aceea noi lucrăm cu oamenii, ca ei să-și permită să accepte incertitudini, pentru că așa se capătă flexibilitatea. Așa se capătă dragostea firească față de existență așa cum este ea. Asta ne permite să rămânem lucizi și calmi atunci când apar astfel de evenimente ca pandemia, războiul, inflația și multe alte forțe majore. Acestea sunt ciclice și oricum vin, vrem noi sau nu. Și trebuie să fim pregătiți.

BC: Tot ce se întâmplă în viața noastră – fericirea, starea de bine – este un rezultat sau o alegere?

Lorina Buga: Toate acestea sunt o alegere. Chiar și atunci când oamenii se auto-învinuiesc, poate fi un mod de a fi fericit. Asta e realitatea lor. Fericirea este atunci când omul face ceea ce vrea. Dacă ceea ce vrea este, de fapt, indus sau îi aparține lui, este altă întrebare, însă fericirea se regăsește în fiecare clipă, în fiecare respirație. Atunci când ne permitem să ne bucurăm de ea, vine și bucuria sufletească, iar asta înseamnă energie vitală.

BC: De ce ar trebui să vină oamenii de afaceri la un specialist în psihosomatică?

Lorina Buga: Ar fi mai multe motive. În primul rând, un antreprenor ar trebui să ia în considerare consultarea unui specialist pentru identificarea reacțiilor corpului lui, care sunt manifestări ale problemelor psihologice și emoționale. În al doilea rând, pentru a-și îmbunătăți starea de bine generală, pentru a-și îmbunătăți abilitățile de luare a deciziilor și de conducere și pentru a aborda problemele legate de stres, care pot avea un impact semnificativ asupra vieții personale și profesionale.

Este foarte importantă conexiunea minte-corp, interacțiunea dintre sănătatea mintală și cea fizică. E important să înțelegem clar mecanismul prin care factorii emoționali și psihologici pot influența bunăstarea fizică. Oamenii de afaceri se confruntă adesea cu nivele ridicate de stres din cauza ritmului alert. Un specialist în psihosomatică ajută la înțelegerea modului în care stresul afectează sănătatea fizică și stabilește strategiile de adaptare pentru a reduce reacțiile legate de stres. Totodată, prin analiza psihosomatică, putem spori inteligența emoțională și îmbunătăți conștiința de sine. Consilierea unui specialist poate face oamenii de afaceri lideri mai buni, ajutându-i să înțeleagă și să relaționeze empatic cu membrii echipei lor.

Nu în ultimul rând, este vorba și de creștere personală și relații îmbunătățite. Antreprenorii pot folosi terapia psihosomatică ca mijloc de dezvoltare personală, pentru o comunicare mai eficientă și pot avea interacțiuni mai sănătoase cu familia și prietenii.

Per general, acest lucru duce la o intervenție timpurie și la un tratament mai eficient în cazul unor afecțiuni, de asemenea, la prevenirea problemelor de sănătate pe termen lung. Prin abordarea problemelor prin prisma psihosomaticii, oamenii de afaceri pot reduce riscul de a dezvolta probleme de sănătate fizică pe termen lung, care pot fi cauzate sau exacerbate de stresul cronic sau problemele emoționale.

BC: Ce recomandări ați da oamenilor din business?

Lorina Buga: Nu cred că o să vin acum cu recomandări directe, pentru că fiecare caz este diferit și trebuie tratat individual. Este important ca oamenii să conștientizeze lucruri și procese. Viața nu este despre bani. Viața este despre ceea ce îți place să faci. Omul e volatil și pot să apară vocații noi. Atunci când ne ascultăm, ne simțim, știm ce avem de făcut. Să nu asociem banii cu fericirea, pentru că sunt lucruri diferite. Să nu asociem afacerile cu un mod de a demonstra cuiva ceva. E foarte greu să fim sinceri cu noi și, de multe ori, aceasta ne costă timp, energie, sentimente.

Adevărul fiecăruia e diferit și are dreptul la existență. Trebuie să ne întrebăm care este adevărul nostru și să ne observăm, să analizăm cum exteriorizăm emoțiile. Atunci când ne recunoaștem toate emoțiile, absolut toate – și cele pozitive, și cele negative, ne putem despacheta pe noi înșine.

Uneori, pot să apară și alte întrebări: ce e bine și ce e rău? Ce e alb și ce e negru? Cum lucrăm în viața noastră cu sugestiile, pentru că, iarăși, sunt un instrument care poate fi foarte constructiv sau distructiv. Trăim aici și acum ori suntem cu mintea undeva în trecut sau, poate, în viitor? Cât de tare ne înșeală propria minte? Iată aici avem nevoie de un observator, care să ne ghideze obiectiv, pentru a înțelege și pentru a conștientiza.

Mintea are funcția de a citi. Aici prinde o informație, acolo alta și răspunde în funcție de cum îi este convenabil, pentru a ne ține vii. Ce înseamnă a fi deștept? Cât de manipulativă este această expresie și cine are nevoie de ea? Orice cuvânt relativ, care nu este palpabil, adică bine – rău, prost – deștept, slab – puternic, toate sunt ireale pentru stările noastre. Sunt doar asocieri cu anumite frici pe care noi le-am memorat în corpul nostru. Aceste frici se trezesc cumva de fiecare dată când utilizăm aceste comparații. Chiar dacă, aparent, ele par bune, sunt neecologice pentru noi.

Atunci când ne dăm un grad de apreciere sau de subapreciere, suntem, automat, într-o frică. De exemplu, dacă îți dorești să fii deștept, înseamnă că îți este frică să fii prost. Apropo, și cu  sănătos – bolnav, bogat – sărac e la fel. Cât de mult tragem de noi? Cât ne impunem? Unde este plăcerea în aceste ambiții? Câtă plăcere este în asta? Prin întrebări, găsim calea spre noi, putem să descoperim adevărul nostru și să continuăm să ne observăm din interior.

MANIFESTUL – eveniment unic în Moldova, care a avut loc la începutul lunii noiembrie – a fost, de fapt, contribuția mea pentru oameni. A învăța să ne manifestăm, să ne cunoaștem mesajele propriului corp – este o realitate a fiecăruia dintre noi, indiferent de domeniu și statut. Ne manifestăm sub toate aspectele – familial, profesional, social. În momentul în care omul începe să-și recunoască autenticitatea, el devine adevărat. Dispare frica de a te manifesta și apare prezența: Sunt aici și asta sunt.

Vă place publicația? Distribuiți!

Ce cautam?