Cel puțin 3,5 milioane tone de deșeuri menajere solide sunt generate zilnic în lume. Potrivit Băncii Mondiale, cantitatea este de zece ori mai mare decât acum o sută de ani. În această situație, cea mai plauzibilă soluție de a scăpa de ele ar fi să le dai o nouă viață, altfel spus, să le reciclezi și să le incluzi sub formă de materie primă în procesul de producere a bunurilor. În țările dezvoltate această practică este tot mai frecventă, pe când în Republica Moldova se află deocamdată la un nivel incipient, fiind practicată la o scară restrânsă doar de unele companii, care asigură sortarea și reciclarea deșeurilor dar și de ecologiști entuziaști, cu susținerea, de regulă, a unor organizații internaționale de mediu.

La nivel mondial, antreprenoriatul ecologic, un segment tot mai vocal al antreprenoriatului social, este într-un proces continuu de căutare a soluțiilor de reciclare eficientă a deșeurilor și repunerea lor în circuitul industrial prin transformarea în bunuri de larg consum. Astfel, nu vorbim doar de o modalitate de a salva planeta de gunoi, ci și de oportunitatea obținerii profit. Pe an ce trece, numărul organizațiilor „specializate” în deșeuri crește rapid. Unul din cele mai vechi și, totodată, cele mai simple exemple de reciclare este gigantul multinațional Amazon, care dă o a doua viață cititoarelor sale de cărți electronice Kindle. Reciclatorii duc gadgetul defect la depozit, unde sunt schimbate piesele necesare. Când totul este gata, Kindle-ul este trimis la Amazon, fiind vândut cu succes. Alegerea obiectelor din materiale reciclabile de către consumatori devine tot mai populară în lumea întreagă: umanitatea devine pe zi ce trece tot mai conștientă de necesitatea reducerii deșeurilor și protejării mediului. Utilizarea materialelor reciclabile are multe beneficii. Este nevoie de un volum redus de materii prime, scad emisiile de gaze dăunătoare climei, dar și volumul deșeurilor în depozitele de gunoi. Cele mai răspândite exemple de obiecte realizate din materiale reciclabile sunt hârtia și cartonul, recipientele din plastic, cutiile metalice și recipientele din sticlă. Ele pot fi colectate, procesate și utilizate repetat. O altă tendință în domeniu este upcycling-ul - utilizarea deșeurilor pentru crearea de produse noi cu valoare adăugată înaltă: reciclarea hainelor vechi în produse noi sau folosirea deșeurilor de metal pentru a crea obiecte de artă sau de larg consum. În mișcarea ecologică sunt antrenate branduri de renume mondial. Marile companii au conștientizat faptul că astfel, își pot spori notorietatea și atrage noi cumpărători din rândul persoanelor preocupate de problemele mediului. Bănuim că acesta a și fost motivul din spatele mișcării brandului Nike de a face tricourile pentru Cupa Mondială de Fotbal din 2010 din sticle de plastic reciclate. Tricourile au fost purtate de toate cele nouă echipe sponsorizate de Nike, inclusiv Anglia, Brazilia, Portugalia și Țările de Jos. Lovitura de imagine a Nike, numită generic „sticle pentru tricouri”, a fost destul de simplă. Poliesterul reciclat provenit de la un furnizor din Taiwan a fost tăiat, topit și transformat în fire pentru tricouri. Fiecare tricou a fost confecționat în întregime din poliester reciclat, provenit de la aproximativ opt sticle de plastic. Producerea tricourilor a fost puțin mai costisitoare decât cea a tricourilor standard, însă Nike susține că, în cele din urmă, costurile se uniformizează, deoarece e nevoie de mai puțin material pentru fabricare. În total, Nike a folosit 13 milioane de sticle de plastic pentru a produce tricouri pentru echipe, dar și pentru fani, stopând aruncarea a 254.000 kg de deșeuri de poliester în gropile de gunoi.

Regula celor 3R

Reutilizarea materialelor reciclabile demonstrează nivelul nostru de conștientizare a problemei privind generarea în masă a deșeurilor și a problemelor de mediu în general. De câteva decenii, preocuparea umanității pentru mediu, numită și consum conștient, se conduce de regula celor trei R. Pe scurt, cele trei R-uri provin din engleză: Reduce — Reuse — Recicle, în traducere liberă Redu — Refolosește — Reciclează. Sintagma exprimă conștientizarea problemelor de mediu și un mod de a promova un comportament ecologic în rândul oamenilor.

REDUCERE, reducerea deșeurilor – urmărește micșorarea utilizării resurselor prin diminuarea consumului, reducerea deșeurilor și utilizarea unor procese de producție mai eficiente. Reducerile pot fi realizate prin utilizarea de dispozitive eficiente energetic, materiale mai curate, consum redus de energie și apă și, în final, generarea redusă a deșeurilor.

REUTILIZARE - reutilizarea articolelor și materialelor în loc de a le arunca după prima utilizare. Se realizează prin repararea sau reciclarea articolelor și materialelor, folosind containere și pachete reutilizabile, precum și prin transferul articolelor către o a doua parte sau o parte terță pentru utilizare.

RECYCLE, reciclare - are ca scop reciclarea deșeurilor și materialelor pentru fabricarea de produse noi. Pentru a face acest lucru, diverse țări au sisteme de colectare și prelucrare a deșeurilor, inclusiv colectarea separată a deșeurilor, sisteme de schimb, sisteme de depozitare etc.

În Republica Moldova, nu există încă un cadru legislativ și de reglementare, care să stimuleze la scară națională reducerea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor. Puținele proiecte de antrepenoriat ecologic se datorează, în special, entuziasmului inițiatorilor și granturilor oferite, de regulă, de organizațiile internaționale. „Integrând principiile 3 R în societate, unele organizații au trecut de la reciclare la crearea și dezvoltarea de eco-afaceri. Ideea de afaceri se dezvoltă într-un proiect social finanțat din granturile câștigate. De obicei, astfel de proiecte au menirea de a oferi lucrurilor o a doua viață, cu alte cuvinte, obținerea unor obiecte din materiale reciclate”, menționează Inna Zaporojan, fondatoarea companiei EcoVox, axată pe antreprenoriatul social și ecologic.

Chiar și în Republica Moldova, producerea bunurilor din resurse reciclabile are un potențial enorm. Gama de articole care pot fi realizate este uriașă, de la bijuterii până la portofele, genți, obiecte decorative și chiar mobilier stilat. Pentru asta trebuie să existe însă o viziune clară, în primul rând, din partea autorităților, care să ofere un cadru normativ și legislativ stimulatoriu în acest sens. „Fiecare activitate axată pe regula celor trei R depășește simpla idee de reciclare. Conține o viziune asupra viitorului, în care înțelegem ce lăsăm în urmă, precum și acțiunile fiecăruia dintre noi, menite să facă planeta mai liberă, mai ușoară, iar populația - mai conștientă. Procesul de reciclare necesită participarea tuturor, începând cu ideea simplă de a arunca pungile de plastic. De aceea este foarte important să sprijinim antreprenoriatul ecologic”, spune Inna Zaporojan.

Îmbinarea socialului cu ecologicul

Încă de la bun început, întreprinderea socială EcoVox și-a pus drept scop să contribuie la reducerea deșeurilor prin utilizarea în producere a materialelor reciclate. Inițial, angajații companiei, care sunt în special persoane cu dizabilități,  fabricau diferite obiecte din materiale reciclate: genți, poșete, ilustrate și bijuterii. Ulterior, din cauza că materialele utilizate în procesul de producere erau costisitoare și greu de obținut în condițiile Republicii Moldova, întreprinderea și-a modificat puțin profilul. Acum compania este angajată în fabricarea pungilor ecologice cu ornamente tradiționale. „Astfel de idei pot avea un impact asupra societății, iar aceasta este valoarea sa dublă: reducem producția de deșeuri și îi dăm șansa pentru o nouă viață”, spune Inna Zaporojan.

„Viitorul este în reciclarea corectă”

Practic, toate deșeurile pot fi reciclate. Cu toate acestea, industria de reciclare din Republica Moldova este foarte slab dezvoltată. Nu există nici o fabrică ce ar putea procesa toate tipurile de deșeuri în același timp. Pentru ca gunoiul să ajungă la procesatori și nu în ecosistem, el trebuie să fie sortat la nivel de comunitate, însă în această privință, societatea noastră stă destul de prost. Irina Balica, reprezentanta firmei ABS Recycling, care se numără printre puținele companii moldovenești specializate în reciclarea deșeurilor, ne-a relatat despre complexitatea proceselor acestei industrii, care e la nivel incipient. „Un sistem de reciclare nu poate exista fără o logistică adecvată, trasabilitatea deșeurilor. În Republica Moldova, această trasabilitate variază în funcție de regiune sau oraș”, spune ea.

Deșeurile au două surse: sunt generate de populație sau de entitățile economice care creează deșeuri industriale. În privința deșeurilor industriale, funcționează principiul de responsabilitate extinsă a producătorului REP, o politică de mediu în care responsabilitatea producătorului unui produs este extinsă până la stadiul post-consum al ciclului de viață al produsului. REP este, în egală măsură, o încurajare a producătorilor de a ține cont de mediu în timpul fazelor de proiectare și fabricație a produselor și, totodată, o stimulare pentru a reduce utilizarea resurselor primare, pentru a promova utilizarea materialelor secundare și pentru a face schimb de produse în vederea reducerii deșeurilor. Un stimulent pentru adoptarea REP de către întreprinderi este scutirea acestora de taxa de mediu. „Reciclarea este o afacere specializată în obținerea materiilor prime bune din deșeuri. ABS are propriul sistem de colectare a deșeurilor din plastic, sticlă și o fabrică de sortare a deșeurilor solide. Astfel, reușim să obținem toate categoriile de deșeuri reciclabile”, spune Irina Balica. În Republica Moldova sunt reciclate deșeurile din plastic, metale feroase și neferoase, hârtie, carton, sunt prelucrate cablurile, anvelopele, dar foarte puține deșeuri organice. Oricine produce astfel de deșeuri poate deveni și cumpărător al produselor reciclate. Mai mult, orice persoană, care transmite deșeurile pentru reciclare, este și beneficiar al activităților de ecologizare, asigurându-și un mediu sănătos de trai. Obiectele produse din materiale reciclate sunt mai scumpe decât cele primare, deoarece se cheltuiesc mai mulți bani pentru obținerea lor. La noi producătorii optează mai degrabă pentru materii prime primare, deoarece nu este subvenționat procesul de reciclare. „Moldova are un nivel foarte scăzut de reciclare, doar aproximativ zece la sută  din masa totală a deșeurilor este reciclată. Restul de 90 la sută este trimisă la gropile de gunoi”, spune Irina Balica.

În concluzie, deși la noi există și antreprenoriat ecologic, orientat spre reciclarea deșeurilor, și unități industriale, care se ocupă de aceste procese, deocamdată industria în cauză se află la un nivel incipient. În timp ce în Uniunea Europeană sunt adoptate unele directive care cer producătorilor să folosească materii prime reciclate, legislația din Republica Moldova nu asigură măcar un sistem funcțional de depozitare și separare a deșeurilor. Totuși, entuziasm în acest sens există, rămâne doar ca autoritățile să creeze un cadru propice pentru ca acest curent ecologic a consumului conștient să obțină și la noi posibilitatea unei aplicări practice. 

Anna ALTÎPARMAC