CELE DOUĂ EXTREME ALE DECONECTĂRII
Potrivit psihologilor, dar și experiențelor relatate de o bună parte din businessmeni, fenomenul pierderii contactului cu realitatea nu este un simplu concept abstract. Nu este vorba de o frază apropiată de un aforism, ci de o realitate ce are uneori consecințe devastatoare în mediul de afaceri. Marcela Lefter, CEO Sedera Green, subliniază cu o perspicacitate remarcabilă momentele critice în care această deconectare apare. Potrivit specialistei, acest fapt are loc fie când este vorba despre un succes foarte mare, fie despre un eșec ce marchează psihicul fondatorului sau al managerului. Antreprenorul este cel mai vulnerabil la extreme. De multe ori, un succes așteptat poate crea o bulă iluzorie, o senzație de invincibilitate care distorsionează percepția asupra riscurilor și limitelor. Această euforie excesivă poate duce la decizii pripite, bazate pe o încredere nejustificată, ignorând semnale de alarmă uneori subtile, dar esențiale. Antreprenorul poate ajunge să creadă că „totul îi merge din plin” și că regulile obișnuite nu i se aplică, transformând o victorie într-o vulnerabilitate.
La polul opus, este eșecul, cel care poate genera o stare de negare sau de paralizie, împingând antreprenorul spre decizii pripite și dăunătoare afacerii. Disperarea, frica și sentimentul de neputință pot întuneca judecata, ducând la acțiuni impulsive, cum ar fi închiderea prematură a firmei sau concedieri în masă, fără o analiză obiectivă a tuturor opțiunilor. În opinia specialistei, în afaceri, totul constă din valuri, sus, jos, sus, jos. „Chiar și atunci când ești pe vârf de val, trebuie să conștientizezi că urmează descreșterea valului, panta de cădere. Crucial este cum gestionează omul de afaceri această pantă, astfel încât o eventuală cădere să fie „lină” și „controlată”, permițând o nouă creștere. Capacitatea de a anticipa și de a planifica pentru vremuri mai puțin faste, chiar și în mijlocul succesului, este o dovadă de maturitate și pragmatism.
72% dintre antreprenori sunt afectați direct sau indirect de probleme de sănătate mintală, comparativ cu doar 48% dintre non-antreprenori, un indicator clar al presiunii cu care se confruntă, arată un studiu realizat de platforma Superpowershq. com
SĂ NU NE ÎMBĂTĂM CU APĂ RECE
În aceeași ordine de idei, psihologul Elena Ivanov, specialist în cadrul American Medical Center (AMC), explică faptul că persoanele care au atins un succes profesional considerabil se pot deconecta de realitate. Acest lucru poate avea loc dintr-o combinație complexă de factori, incluzând distorsiuni cognitive, alterarea percepției de sine și izolarea socială. Succesul, avertizează psihologul, are potențialul de a consolida convingerile în propria infailibilitate și excepționalism. Această mentalitate, de „eu sunt cel mai bun, cel mai deștept”, duce la ignorarea flagrantă a criticilor și a feedbackului constructiv. Rezultatul culminează cu dezvoltarea unei viziuni profund distorsionate asupra propriilor capacități și limite.
„Este ca și cum un ecou al propriei glorii ar bloca orice altă voce, oricât de pertinentă ar fi ea. Astfel, este creată un fel de cameră de rezonanță în care doar propriile idei, adesea nerealiste, sunt validate. Această autoizolare intelectuală și emoțională este un precursor periculos al deciziilor eronate și al riscurilor necontrolate”, spune Elena Ivanov.
Relaxarea nu înseamnă evitarea muncii, ci un proces activ care necesită conștientizare și efort, ajutând la menținerea echilibrului mintal și a conexiunii cu realitatea, spune Elena IVANOV, psiholog, medic psihoterapeut American Medical Center.
REANCORAREA SAU PRACTICA MULTISISTEM
Menținerea contactului cu realitatea nu este un proces pasiv, ci unul care necesită efort conștient și adoptarea unor strategii multisistemice, atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional. Aceste abordări, interconectate, formează un scut robust împotriva pericolelor deconectării. Una dintre cele mai directe și eficiente metode de a rămâne conectat la pulsul realității este prin interacțiunea constantă cu diverse segmente ale societății, o ieșire dincolo de mediul steril al biroului managerial.
Marcela Lefter subliniază importanța de a ieși din „zona noastră de confort” și de a interacționa cu persoane diferite de cele cu care interacționăm zilnic. „Unii se duc în transportul public. Unii se duc la piața centrală, alții se duc doar la țară și discută cu oamenii din anumite localități”, exemplifică specialista. În opinia sa, fiecare antreprenor trebuie să identifice tipul de contact care îi este necesar pentru a-și reechilibra percepția. Această imersiune în realitatea cotidiană oferă perspective clare asupra nevoilor, provocărilor și aspirațiilor oamenilor obișnuiți. De altfel, astea sunt informații esențiale pentru orice business care își dorește să rămână relevant și să servească cu adevărat o piață. Un om de afaceri care nu mai înțelege problemele sau dorințele clienților săi ori care nu este conștient de dinamica socială sub aspect larg riscă să-și vadă produsele sau serviciile devenind irelevante.
O altă abordare ține de guvernanța corporativă. Pentru afacerile ce au depășit stadiul de start-up și au atins o anvergură medie sau mare, cu structuri deja consolidate, rolul guvernanței corporative devine absolut crucial. Managerul vorbește despre necesitatea de a crea consilii de administrare sau grupuri de decizie unde strategiile, viziunile și planurile de dezvoltare sunt dezbătute deschis și critic. Este esențial să fie invitați oameni cu experiență, din afara acelui business, nu doar membri ai familiei sau apropiați, cum se întâmplă foarte des, de fapt. Acești „membri de bord”, așa cum îi numește, aduc „alte idei, alte viziuni, păreri diferite”, asigurând o perspectivă externă, obiectivă și imparțială. Această formă de instituționalizare a deciziei ajută la stabilirea strategiei și a direcției de dezvoltare a businessului, prevenind stagnarea și regresul, fenomene care apar adesea când „antreprenorul are impresia că le știe pe toate” și refuză să asculte și alte păreri.
Marcela Lefter subliniază faptul că abordarea de a nu apela la consultanți calificați, avocați sau membri de board este o greșeală. Din păcate, aceasta este caracteristică antreprenorilor din regiunea est-europeană.
„Acest obicei trebuie să dispară dacă dorim să construim businessuri sau companii sustenabile și branduri moldovenești sau sustenabile pe termen lung. Investiția în expertiză externă, în voci care pot oferi o viziune obiectivă asupra afacerii, nu este o cheltuială, ci o investiție strategică în longevitate și reziliență. Un board solid poate fi un adevărat barometru al realității pieței și al potențialelor riscuri”, menționează experta.
87,7% dintre antreprenori se confruntă cu cel puțin o problemă de sănătate mintală, anxietatea (50,2%), stresul ridicat (45,8%) și burnoutul (34,4%), potrivit unui studiu realizat de platforma Founderreports. com
IMPLICARE ACTIVĂ, PREZENȚĂ AICI ȘI ACUM
Psihologul Elena Ivanov accentuează importanța de a fi conștient de o serie de semne care indică o deconectare de la realitate, atât la nivel personal, cât și la nivelul echipei. Printre aceste semne-cheie se numără previziunile și obiectivele nerealiste, lipsa gândirii critice, feedbackul insuficient sau ignorat, la fel ca și ignorarea faptelor și a datelor obiective, precum și o încredere excesivă în sine care nu este susținută de rezultate concrete. Totodată, este vital să fie observate și analizate schimbările de comportament, dispoziție și motivație, atât ale liderilor, cât și ale membrilor echipei. Un lider care manifestă aceste semne poate contamina întreaga echipă cu o viziune distorsionată, afectând moralul și eficiența generală.
Această părere este împărtășită și de Marcela Lefter, care completează ideea prin argumentul că un antreprenor nu se poate desprinde total de afacerea sa. „Nu există forme de afaceri de succes în care nu ești implicat”, spune ea. Deși delegarea este importantă, delegarea excesivă sau lipsa implicării personale poate duce la stagnare și, în cele din urmă, la faliment.
O afacere prosperă necesită viziune, plan, devotament, implicare, energie și, adesea, o muncă de 24 din 24 de ore din partea proprietarului. Un angajat, oricât de dedicat ar fi, nu va fi niciodată la fel de implicat ca fondatorul, creatorul ideii și afacerii. Conform specialistei, este o iluzie periculoasă să credem că un administrator poate duce singur afacerea la succes fără implicarea constantă și strategică a proprietarului. Cel mai motivat este proprietarul. Chiar și în cazul unor afaceri „pasive”, cum ar fi închirierea de proprietăți, trebuie să verifici, pentru că, la un moment dat, poate să fie tot felul de fraude. Aceasta subliniază necesitatea unei vigilențe constante, indiferent de modelul de afaceri.
Dacă vrem să construim businessuri sustenabile și branduri pe termen lung, trebuie să schimbăm abordarea și forma de guvernanță a companiei, integrând voci din exterior, spune Marcela LEFTER, CEO Sedera Green.
SĂNĂTATEA MINTALĂ A LIDERULUI – UN PILON ESENȚIAL AL STABILITĂȚII
Dincolo de strategiile de business pur pragmatice, menținerea echilibrului mintal și a sănătății psihologice a liderului de afaceri este un pilon fundamental pentru a fi ancorat în realitate. Presiunea constantă, atât din partea sarcinilor, cât și a eșecurilor, poate avea un impact negativ profund asupra echipei, a procesului decizional și, implicit, a percepției realității. Elena Ivanov subliniază că aceasta poate provoca stres, scăderea productivității, capacitate slabă de a lua decizii și o percepție distorsionată a situației. Moralul și motivația scăzute, deteriorarea dinamicii echipei și deciziile pripite sunt doar câteva dintre consecințe. Astfel, este propusă o serie de practici psihologice esențiale pentru liderii de afaceri, menite să ajute la menținerea echilibrului și la reducerea stresului.
20% dintre micile afaceri eșuează în primul an, iar 50% – până la al cincilea an, acest lucru are loc din cauza lipsei de consultanță din exterior, conform Bloomberg
FEEDBACK CONSTRUCTIV ȘI VULNERABILITATE
O componentă adesea neglijată, dar vitală pentru ancora realității, sănătatea mintală și dezvoltarea liderilor, este acceptarea și procesarea feedbackului negativ, dar constructiv. Acesta, potrivit psihologului, oferă o oportunitate inestimabilă de creștere și dezvoltare, ajutând la evitarea greșelilor viitoare. O modalitate sănătoasă de a accepta un astfel de feedback implică evaluarea obiectivă, separarea emoțiilor personale de fapte. A ignora criticile, chiar și cele dure, înseamnă a te priva de o sursă prețioasă de informații pentru dezvoltarea personală. Un lider matur înțelege că feedbackul, indiferent de forma sa inițială, este o resursă valoroasă pentru auto-îmbunătățire.
De asemenea, vulnerabilitatea, deși la prima vedere poate părea o slăbiciune într-un mediu de afaceri competitiv, este de fapt o forță. Capacitatea de a fi deschis față de o altă persoană înseamnă nu doar a arăta adevăratul sine, fără măști, ci și o posibilitate de dezvoltare personală. Este vorba despre acceptarea de sine cu toate trăsăturile, capacitatea de a construi relații sincere și pe termen lung, atât profesionale, cât și personale. Aceste aspecte contribuie la o percepție mai autentică și mai puțin distorsionată a propriei persoane și a realității înconjurătoare, permițând o adaptare mai flexibilă la schimbările din mediul de afaceri.
Pentru a se reconecta cu alte persoane din afara afacerii, psihologul recomandă oamenilor de afaceri să identifice și să practice hobby-uri. Totodată, să se implice în voluntariat, să participe la evenimente și inițiative locale, expoziții, concerte, festivaluri, întâlniri publice. De asemenea, este recomandat să mențină legătura cu prietenii apropiați și familia. Aceste acțiuni consolidează legăturile sociale și sentimentul de apartenență la o comunitate, fapt ce combate izolarea socială care adesea însoțește ascensiunea profesională.
76% dintre fondatori se simt singuri, o rată cu 50% mai mare decât al directorilor executivi, fapt ce trage un semnal de alarmă privind nevoia de reconectare socială, conform UCL School of Management
RISCURILE DECONECTĂRII CRONICE
Dacă deconectarea de la realitate devine o stare cronică, efectele pe termen lung pot fi extrem de grave, afectând atât sănătatea mintală, cât și succesul în afaceri. Psihologul Elena Ivanov avertizează că, la nivel individual, această condiție se poate manifesta prin tulburări de anxietate și depresie severe, probleme de adaptare socială, dependențe și o deteriorare semnificativă a funcțiilor cognitive. O minte deconectată este o minte vulnerabilă și ineficientă, incapabilă să proceseze informații complexe ori să răspundă adecvat la provocări.
Pentru companii, consecințele sunt la fel de sumbre. Este vorba despre lacune majore în luarea deciziilor, o scădere drastică a eficienței muncii, pierderea competitivității pe piață și, în cel mai rău caz, falimentul. Este esențial de înțeles faptul că detașarea de realitate poate fi o cauză, dar și o consecință a problemelor, creând un cerc vicios. Un lider care își pierde contactul cu realitatea va implementa strategii defectuoase, va ignora semnalele pieței și va submina moralul echipei, conducând în cele din urmă afacerea spre un declin inevitabil.
Prin urmare, depistarea și corectarea timpurie a acestei afecțiuni, alături de implementarea unor măsuri preventive eficiente, sunt vitale pentru minimizarea riscurilor pe termen lung.
