Acum doi ani, Republica Moldova a aprobat printr-o Hotărâre de Guvern un program național privind îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru anii 2023-2027, dezvoltat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Este un document strategic, menit să pună în practică angajamentele asumate de Republica Moldova în anul 2002, odată cu aderarea la planul internațional de acțiune pentru îmbătrânire de la Madrid. Acesta presupune ca persoanele de pretutindeni să îmbătrânească în siguranță și demnitate și să continue să participe în societățile lor ca cetățeni cu drepturi depline. Organizația Națiunilor Unite a declarat perioada 2021-2030 deceniu al îmbătrânirii sănătoase, impunând necesitatea dezvoltării politicilor, în special de sănătate, pentru adaptarea lui la nevoile populației.
DE FAPT, ESTE O CĂLĂTORIE
Pentru mulți oameni, înaintarea în vârstă înseamnă o simplă cronologie a anilor, pentru alții însă, este vorba despre nuanțe sociale și psihologice profunde.În opinia Elenei Ivanov, psiholog și psihoterapeut la American Medical Center, bătrânețea este o etapă a vieții care poate fi comparată cu un peisaj interior complex, unde percepția timpului trece printr-o metamorfoză subtilă. Studiile de specialitate relevă o comprimare a timpului pe măsură ce omul înaintează în vârstă, un fenomen atribuit multitudinii de experiențe acumulate, care diminuează din noutatea evenimentelor cotidiene.
Paradoxal, deși viața adultă vine cu un bagaj mai mare de responsabilități și provocări, capacitatea de a savura momentele de bucurie nu scade, ci se transformă. Fericirea copilăriei, cu criteriile sale simple și directe, evoluează spre o înțelegere mai profundă și mai nuanțată a satisfacției. „Interesant este și modul în care ne raportăm la propria vârstă. Această „vârstă subiectivă”, sentimentul de a fi mai tânăr sau mai în vârstă decât indică data nașterii exercită o influență semnificativă asupra stării noastre de bine, atât fizice, cât și mentale”, menționează psihologul. Pentru a trece cu succes prin complexitatea psihologică a vârstei adulte, antrenamentul constant al minții devine esențial. Activități precum rezolvarea de cuvinte încrucișate, învățarea de limbi străine, lectura și interacțiunile sociale stimulează cogniția și mențin creierul activ. În plus, specialista subliniază rolul terapeutului în reevaluarea convingerilor și dezvoltarea unei atitudini pozitive față de singurătate. Terapia poate dezvolta abilități sociale necesare pentru a construi și menține relații de încredere, reducând astfel stresul și îmbunătățind calitatea vieții. Un aspect important este cultivarea unui mediu social pozitiv, înconjurat de oameni cu o mentalitate constructivă. Abordarea evenimentelor vieții cu o perspectivă pozitivă sau cel puțin filozofică, evitând supra-analizarea problemelor minore, contribuie semnificativ la sănătatea psihicului. Indiferent de vârstă, timpul alocat pasiunilor și hobby-urilor personale nu este un lux, ci o necesitate. Aceste activități mențin mintea ageră, corpul în mișcare, stabilizează starea de spirit și diminuează riscul de depresie.
O altă recomandare oferită de psihoterapeut este să nu ne lăsăm copleșiți de preocupările legate de sănătate, să evităm ipohondria. Concentrarea excesivă asupra bolilor poate agrava simptomele, în timp ce o atitudine mentală puternică poate contribui la ameliorarea lor. „În esență, secretul unei îmbătrâniri psihologice sănătoase constă în a învăța să ne bucurăm de fiecare zi”, spune ea. Vârsta adultă vine și cu provocări psihologice specifice. Pierderea rolurilor sociale, perceperea individuală a timpului și accentuarea unor trăsături de caracter preexistente sunt fenomene comune. Frica de singurătate, exacerbată de pierderea celor dragi și de diminuarea legăturilor sociale, reprezintă o problemă serioasă care poate conduce la izolare și neputință, afectând negativ sănătatea mintală. Sentimentele de singurătate pot fi paralizante, inhibând dorința de a căuta companie. În acest context, dezvoltarea abilităților de auto-reflecție și auto-acceptare devine vitală. Exercițiile de recunoștință și meditația sunt instrumente valoroase în acest proces, totodată, este foarte benefică notarea emoțiilor și a trăirilor într-un jurnal cotidian.
„A învăța să ne simțim confortabil în propria companie este un pas esențial în diminuarea fricii de singurătate. Rolul psihoterapeutului în depășirea acestei frici este esențial, oferind un spațiu sigur pentru explorarea cauzelor profunde și învățarea tehnicilor de gestionare a emoțiilor”, afirmă medicul.
Elena IVANOV, psiholog, medic psihoterapeut, mediator în cadrul American Medical Center (AMC)
Menținerea unei minți active prin învățare continuă, interacțiuni sociale pozitive și cultivarea hobbyurilor contribuie semnificativ la o îmbătrânire psihologică sănătoasă
HORMONII ȘI ANII
Victoria Damașcan, medic endocrinolog la American Medical Center, subliniază că avântul longevității, rezultat din îmbunătățirea calității vieții, aduce în prim-plan o provocare semnificativă pentru sistemele de sănătate. Odatăcu înaintarea în vârstă, morbiditatea asociată bolilor cronice precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, osteoporoza și afecțiunile neurologice crește inevitabil, generând costuri socio-economice considerabile.
În esență, îmbătrânirea este un proces fiziologic intrinsec, un declin lent și progresiv al funcțiilor organismului, inclusiv al secreției hormonale. La femei, menopauza, survenită în general între 45 și 55 de ani, marchează o scădere bruscă a producției de estrogen și progesteron de către ovare. Acest deficit hormonal declanșează o serie de modificări metabolice adverse: diminuarea densității osoase, scăderea sensibilității la insulină, acumularea de grăsime viscerală și creșterea nivelului de lipide în sânge. Consecința directă este o creștere semnificativă a riscului de evenimente cardiovasculare majore, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
La bărbați, declinul hormonal, cunoscut sub denumirea de andropauză, se manifestă într-un ritm mult mai lent și gradual, începând în jurul vârstei de 30 de ani și continuând pe tot parcursul vieții. Nivelurile scăzute de testosteron pot induce simptome precum scăderea libidoului, pierderea masei musculare, anemia și, uneori, depresia.
Și alți hormoni esențiali, precum hormonul de creștere (STH) și hormonii sexuali DHEA și DHEAs, își diminuează activitatea odată cu înaintarea în vârstă. DHEA și DHEAs, secretați de glandele suprarenale atât la bărbați, cât și la femei, servesc drept precursori pentru alți hormoni steroizi, inclusiv androgeni și estrogeni. La femeile aflate în premenopauză, până la 75% din estrogeni provin din conversia DHEA și DHEAs, astfel încât deficitul acestora agravează deficitul general de hormoni sexuali. Scăderea nivelului hormonului de creștere contribuie la creșterea riscului de obezitate și acumulare de grăsime viscerală, la pierderea masei musculare și la diminuarea densității osoase, afectând capacitatea de muncă, nivelul de energie și crescând riscul de fracturi, favorizând un stil de viață sedentar. Este important să înțelegem că procesul de îmbătrânire afectează toate sistemele de organe, iar deficitul hormonal își exercită efectele în mod sinergic. Toți acești factori combinați duc la fragilitate, la imposibilitatea de a menține un stil de viață activ, la creșterea riscului de fracturi și de evenimente cardiovasculare, putând crește, la rândul lor, riscul de dezvoltare a patologiilor neurodegenerative, precum demența.
Un aspect adesea neglijat este impactul declinului hormonal asupra stării emoționale. Scăderea secreției de hormoni sexuali, steroizi poate agrava stările de depresie și anxietate atât la femei, cât și la bărbați. Combinat cu alți factori precum izolarea socială, incapacitatea de muncă și necesitatea administrării concomitente a mai multor medicamente, acest lucru subliniază importanța consilierii psihologice sau psihoterapeutice pentru persoanele vârstnice. Investigațiile hormonale nu oferă întotdeauna o imagine completă a stării generale de sănătate odată cu înaintarea în vârstă. De exemplu, la o femeie aflată deja în menopauză, nivelurile scăzute de estrogeni sunt constante. Totuși, adresarea la medic în perioada de perimenopauză sau la debutul menopauzei pentru evaluarea terapiei hormonale de substituție poate aduce beneficii semnificative. Administrarea hormonilor feminini poate prelungi starea de bine, menține un nivel de energie ridicat, reduce riscul de osteoporoză și fracturi, menține grăsimi polinesaturate, cu un aport optim de proteine de minim 1,2g/kg/zi și evitarea izolării sociale sunt piloni fundamentali ai unei îmbătrâniri sănătoase.
Victoria DAMAȘCAN, medic endocrinolog în cadrul American Medical Center (AMC)
Adoptarea timpurie a unui stil de viață sănătos, incluzând activitate fizică regulată și o dietă echilibrată, este esențială pentru a menține sănătatea metabolică și a reduce riscul de boli cronice odată cu înaintarea în vârstă.
FRUMUSEȚEA N-ARE VÂRSTĂ
Într-adevăr, odată cu trecerea anilor, pielea reflectă în mod natural această călătorie, purtând semne precum pierderea elasticității și a luminozității, o textură mai aspră și mai fragilă, deshidratare, riduri și pete pigmentare. Marina Știrbu, cosmetolog și specialist în tratamente estetice injectabile la American Medical Center, consideră că modul în care îmbătrânește pielea este strâns legat de numeroși factori. Este vorba despre alimentație și stil de viață, inclusiv obiceiuri nesănătoase precum consumul de alcool și fumatul, stresul și lipsa de somn, dar și ereditate și factori de mediu precum expunerea la soare, frig și poluare. Indiferent de tipul de ten, o rutină de îngrijire personalizată este piatra de temelie pentru menținerea unui aspect sănătos și plăcut. Demachierea și curățarea delicată a tenului dimineața și seara cu produse fără parfum, urmate de aplicarea unei creme adaptate nevoilor specifice ale pielii, sunt pași esențiali. Dimineața, protecția solară (SPF) este obligatorie, indiferent de anotimp sau de prezența directă a soarelui, deoarece razele ultraviolete sunt o constantă și contribuie semnificativ la îmbătrânirea prematură și agresivă a pielii. Seara, un ser hidratant și reparator completează rutina. O dată pe săptămână, aplicarea unei măști active, cu o formulă blândă care reduce inflamația și stimulează regenerarea intensă, poate face minuni. Specialista recomandă evitarea produselor care conțin alcool sau parfum, deoarece pot irita pielea.
Ingredientele anti-îmbătrânire joacă un rol deosebit în produsele cosmetice, datorită proprietăților lor antioxidante, antiinflamatoare, regenerante, reparatoare, hidratante și de scoatere a petelor de pigmentare, care contribuie la reducerea vizibilă asemnelor îmbătrânirii. Cosmetologul subliniază importanța alegerii produselor pe bază de ingrediente naturale, cum ar fi acidul hialuronic, uleiurile naturale, pantenolul, aloe vera, fitoestrogenii, vitaminele, microelementele și acizii, adaptate specific fiecărui tip de piele.
Marina ȘTIRBU, cosmetolog, specialist tratamente estetice injectabile, American Medical Center (AMC)
Indiferent de vârstă, o rutină de îngrijire adaptată tipului de piele, alături de protecția solară zilnică, reprezintă fundamentul mențineriiunui ten sănătos
Pentru a îmbunătăți aspectul pielii mature, există o varietate de proceduri cosmetice, atât invazive, mezoterapie, biorevitalizare, bioreparare, colagen stimulare, cât și non-invazive cu aplicarea diferitelor aparate medicale. Aceste tratamente au ca scop principal hidratarea, creșterea luminozității, stimularea producției de colagen, reducerea ridurilor fine și oferirea unui efect de lifting natural. Cu toate acestea, procedurile injectabile trebuie efectuate exclusiv de specialiști cu studii medicale superioare. Există riscuri potențiale, cum ar fi reacțiile alergice, inflamațiile și complicațiile severe, inclusiv obstrucția vasculară cu ischemie și necroză sau chiar pierderea vederii în cazul injectării incorecte cu acid hialuronic, sau paralizia temporară a mușchilor nedoriți în cazul toxinei botulinice.
Medicul cosmetolog demitizează câteva concepții greșite, întâlnite frecvent. Pielea grasă are nevoie de hidratare și hrănire, contrar credinței populare. Crema cu SPF trebuie aplicată pe tot parcursul anului, nu doar vara sau în zilele însorite, deoarece razele UV sunt prezente indiferent de anotimp și contribuie la îmbătrânirea accelerată a pielii. Cremele de zi, mai lejere și adesea cu SPF, sunt ideale ca bază pentru machiaj, în timp ce cremele de noapte au o compoziție mai bogată în substanțe active anti-age. Totodată, apa micelară necesită clătire și aplicarea ulterioară a unei loțiuni tonice pentru a neutraliza formula sa de curățare, care poate fi agresivă.
În concluzie, pe măsură ce are loc înaintarea în vârstă, îngrijirea tenului devine o prioritate tot mai mare. Cosmetologul oferă câteva recomandări esențiale și anume începerea și încheierea zilei cu o curățare blândă a tenului. Pielea trebuie hidratată și din interior, consumând minim doi litri de apă zilnic. Alimentația corectă și echilibrată, dar și somnul suficient sunt indispensabile. „Folosiți creme de protecție solară zilnic, exfoliați pielea săptămânal și aplicați o mască reparatoare, utilizați creme specifice dimineața și seara, mențineți un stil de viață activ și sănătos și nu contează dacă sunteți femeie sau bărbat”, menționează medicul Marina Știrbu.
