Cum stingem flacăra arderii profesionale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a reclasificat, în 2019, epuizarea la locul de muncă. Manualul actualizat califică burnoutul ca un fenomen profesional și nu ca o afecțiune medicală. Conform unui sondaj al bunăstării, realizat de grupul de companii Cigna, specializat în asigurările în medicină, fenomenul burnoutului este tot mai frecvent întâlnit. Aproximativ 82% dintre angajați sunt expuși riscului de epuizare în acest an, însă doar o jumătate dintre angajatori conștientizează acest fapt. Burnoutul resurselor umane este o problemă în creștere, cu impact semnificativ atât asupra indivizilor, cât și a organizațiilor.

DE CE ARD SPECIALIȘTII

Potrivit Elenei Ivanova, medic psiholog și mediator la American Medical Center (AMC), burnoutul reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională cauzată de un stres îndelungat la locul de muncă. La rândul său, stresul îndelungat este provocat de dezechilibrul dintre cerințele față de angajat, resurse și gradul de satisfacție personală.

În opinia specialistei, unul dintre factorii principali, care vin din partea angajatorului și generează fenomenul, este presiunea timpului, exagerată deseori. Așa-zisele „deadline-uri” sunt principalul motiv al anxietății, care duce la burnout. Alți factori țin de lipsa de sprijin și comunicare din partea managerilor, lipsa clarității rolului și a autonomiei, volumul foarte mare de lucru. De asemenea, lipsa aprecierii pentru munca depusă, bullingul sau favoritismul, adică tratamentul nedrept din partea colegilor sau a managerilor, constituie o problemă.

Sub aspect psihic și emoțional, din punctul de vedere al angajatului, cele mai frecvente cauze ale burnoutului sunt munca monotonă cu o durată lungă de timp. Alte cauze pot fi conflictele la locul de muncă, investițiile și sacrificiile prea mari din partea angajatului, dar și imposibilitatea de creștere și dezvoltare personală. În aceeași listă, sunt incluse timpul limitat pentru a finaliza o anumită sarcină, pauzele strict reglementate, imposibilitatea de exprimare, obligația de a respecta întocmai deciziile liderului chiar și atunci când angajatul sesizează o eroare. Multitasking-ul și graba permanentă de a reuși, lipsa remunerării adecvate pentru efortul depus – toate cauzează arderea profesională a angajaților.

De multe ori, există și problema unui autocontrol nejustificat, inhibarea emoțiilor și a necesității de exprimare atunci când persoana simte că e cazul să spună ceva.

87% dintre tinerii cu vârsta de 25-34 de ani afirmă că se simt stresați la locul de muncă

CÂND E STRES ȘI CÂND E BURNOUT?

Conform specialistului AMC, stresul este rezultatul unei tensiuni de moment, pe când burnoutul este cauzat de o tensiune permanentă. Epuizarea profesională poate fi considerată un stadiu final al unei rupturi de adaptare, care rezultă dintr-un dezechilibru pe termen lung între necesitățile și resursele angajatului. Medicul menționează că nu este vorba doar despre angjații care au de executat anumite cerințe, ci și de managerii sau directorii care setează scopuri de multe ori irealizabile.

Ea subliniază că stresul implică un autocontrol pe care omul și-l impune artificial. Este vorba despre o auto-inducere în eroare prin propriile gânduri, speranțe și concluzii.

Angajatul se auto-motivează, își auto-sugerează „poți mai mult”, „ești cel mai bun”, „încă un pic și facem saltul”. Astfel, își impune nișterigori stricte care îl pot face eficient profesional, dar nefericit personal. Burnoutul însă reprezintă o secare totală de puteri, acest auto control nu mai poate fi auto-impus. „Speranța este pierdută, oamenii nu mai văd nicio ieșire din situație și stagnează în propriile resentimente”, subliniază psihologul.

79% din absențele la locul de muncă au principalul motiv stresul sau burnoutul

TOTUL ESTE INDIVIDUAL

Din experiența și practica sa medicală, psihologul Elena Ivanova menționează faptul că, în general, nu există o diferență între mărimea companiei sau volumul general de lucru și fenomenul de burnout. Această stare este experimentată atât de liderii și angajații companiilor mari, cât și de către cei din companiile mici. Pe de o parte, este o chestie ce ține de propriile stereotipuri, preconcepții și modele comportamentale ale fiecărui individ în parte, iar pe de alta, ține de cultura organizațională și „regulile de joc” de pe interior.

Este o chestie pur individuală. „Din observațiile mele, oamenii noștri sunt foarte dependenți de părerea altora, ceea ce atribuie un grad de responsabilitate de multe ori excesiv. De aici, apare auto-atribuirea unor roluri false, inhibarea propriilor emoții și interese și motivarea acestora prin bunul simț. De aici, nu este departe de munca până la căderea pe brânci”, concluzionează psihologul.

8,8 trilioane de dolari constituie productivitatea pierdută la nivel mondial din cauza burnoutului

REGULI SĂNĂTOASE ÎN ORGANIZAȚIE

O abordare corectă a lucrurilor în organizație, o asumare de valori, roluri și atribuții poate reduce din probabilitatea burnoutului. Totul pornește de la o cultură organizațională bazată pe valori și scopuri comune. Regulile trebuie să fie clare, iar munca suplimentară reglementată. Spre exemplu, plecarea acasă la aceeași oră stabilită este o regulă indicată pentru toți angajații. O altă regulă ține de orele din afara programului și din weekend, când angajații nu ar trebui să fie deranjați cu probleme ce țin de locul de muncă.

Revizuirea volumului de muncă al fiecărui angajat este un alt capitol important. Sarcinile trebuie distribuite în mod uniform și în funcție de poziția ierarhică. O practică foarte bună este limitarea numărului de apeluri și mesaje la un volum adecvat. Odihna și vacanțele, team building-urile, condițiile de lucru confortabile, zonele de recreere amenajate, echipamentele și utilajele adecvate cerințelor, locurile de parcare, o mașină de cafea, cooler pentru apă toate sunt niște must have-uri.

În fiecare organizație, trebuie să existe un sistem de motivație internă. Acesta poate fi material sau imaterial, majorări salariale, prime bănești, cadouri, laude, avansare pe scara ierarhică.

82% dintre angajați sunt expuși riscului de epuizare în 2024

AJUTOR RECIPROC

În fiecare organizație privată sau de stat, este binevenită evaluarea sistematică a stării angajaților. Acest lucru trebuie făcut fie de un psiholog din afara organizației, fie de un specialist angajat în acest sens. Un sondaj în rândul angajaților arată vulnerabilitățile și punctele critice, care pot duce la un grad înalt de epuizare. Totodată, discuțiile frecvente și sincere între manageri și angajați constituie o terapie de evaluare foarte bună. Nu în ultimul rând, fiecare om trebuie să facă o auto-evaluare sinceră cu sine însuși. În plus, există practica discuțiilor cu alți colegi, care își pot exprima părerea despre eficiența și randamentul sau gradul de satisfacție al interlocutorului.

Criteriile de evaluare trebuie să se bazeze pe semnele epuizării profesionale. Acestea sunt mai multe, cele mai importante fiind scăderea productivității, întârzierile foarte frecvente, neprezentarea nemotivată la serviciu, oboseala excesivă pe tot parcursul zilei sau chiar pe perioade mai lungi de timp, la fel ca și iritarea, gradul scăzut de so ciabilitate sau chiar stările fizice proaste, durerile de cap, răcelile frecvente.

În general, starea proastă poate fi ameliorată printr-un mod de viață sănătos. Alimentația echilibrată, mișcarea și sportul în aer liber sunt factori ce fac posibilă evitarea epuizării profesionale. Sunt recomandate și diferite tehnici de relaxare, care au scopul de a reduce gradul de stres pentru a nu permite acumularea acestuia și creșterea într-o stare de burnout. Sigur că fiecare poate alege dintr-o multitudine de posibilități de relaxare de la mersul pe jos sau yoga până la pictură, muzică și dans sau autosport și călătorii.

„Nu în ultimul rând, este vitală capacitatea și abilitatea de autoreglare emoțională. Atunci când omul nu reușește de unul singur, este bine de apelat la ajutorul unui psiholog sau psihoterapeut. Aceasta este o practică obișnuită în statele civilizate”, conchide specialista AMC.

STATISTICI GLOBALE ALARMANTE

Potrivit unui studiu realizat de platforma LinkedIn, stresul devine un ucigaș corporativ, iar 77% dintre angajații din SUA au experimentat epuizarea la locul de muncă. Femeile sunt mai predispuse la burnout decât bărbații, în cazul acestora, micro-stresul fiind mai periculos decât stresul. Micro-stresul reprezintă micile momente de stres cotidian din interacțiunile pe care le are angajatul cu colegii săi. El poate părea nesemnificativ, însă poate deveni periculos dacă este lăsat necontrolat. În aceeași ordine de idei, raportul Gallup despre starea forței de muncă la nivel mondial arată că numărul lucrătorilor care se simt stresați este în creștere constantă.

Acest lucru durează de peste un deceniu și a început să crească cel mai mult după pandemie. Totodată, studiul arată că managerii sunt unul dintre factorii primari ai stresului angajaților. Un alt aspect al cercetărilor legate de burnout ține de nepotrivirea dintre oameni și locul lor de muncă, care devine o sursă de stres cronic. Deși generațiile tinere schimbă des locul de muncă, în căutarea locului potrivit, și aici sunt înregistrate date alarmante. Într-un sondaj efectuat în rândul a peste o mie de angajați din SUA, platforma Ringover a constatat că generația Z, născută în anii 2000, este cea mai expusă burnoutului. Aproximativ 78% se gândesc să-și părăsească locul de muncă actual.

Același lucru îl arată și sondajul Deloitte din 2023 Gen Z și Millennial Survey. Cifre ceva mai optimiste sunt în cazul angajaților de la distanță. Aici, doar unul din cinci lucrători este afectat de burnout. În raportul Buffer 2023 privind starea muncii la distanță, 44% din respondenți afirmă că sunt mai eficienți ca niciodată și se simt cu mult mai energici.

5 ETAPE ALE ARDERII

Ca și orice stare psihică și emoțională, burnoutul nu apare brusc. Conform Gallup State of the Global Workplace, există mai multe etape ale apariției acestuia

Etapa 1 Luna de miere

Angajatul este gata să accepte noi responsabilități, este plin de energie și dornic de a demonstra abilități.

Etapa 2 Debutul stresului

Pe măsură ce apare stresul noilor responsabilități, începe neglijarea nevoilor de autoîngrijire. Calitatea somnului scade. Anxietatea apare mai des, alături de iritabilitate, dureri de cap și oboseală. Scade productivitatea și concentrarea.

Etapa 3 Stres cronic

Apare oboseala cronică, omul se simte cinic sau apatic. Pot apărea și probleme sociale, detașarea de prieteni și cei dragi, negarea problemei și refugiul în vicii.

Etapa 4 Epuizare

Apare pesimismul legat de viitor și obsedarea de orice problemă, neglijența față de sănătatea personală și asta vine la pachet cu probleme fizice precum probleme gastrointestinale și dureri de cap cronice. Angajatul este afectat de îndoiala de sine și caută izolare socială.

Etapa 5 Burnout

Sentimentul de bunăstare este la cel mai scăzut nivel. Persoana este mereu tristă, obosită mintal și fizic. Aici, poate fi dezvoltată depresia.