Cca 60 la sută din populația Republicii Moldova – 2,2 milioane de persoane – sunt  utilizatori ai Internetului, conform estimărilor DataReportal pentru finele anului 2022. O bună parte dintre acestea fac cumpărături sau vânzări online. Datele Google Analytics arată că site-ul 999.md – cea mai mare platformă de anunțuri de vânzare și cumpărare din țară – înregistrează lunar peste 500 de mii de anunțuri. Este evident că Internetul și tehnologiile informaționale oferă largi oportunități pentru toți participanții la tranzacțiile comerciale, consumatorii având posibilitatea de a alege produse și servicii din orice colț al lumii. Totodată, faptul că oricine își poate crea un cont pe un site de anunțuri creează spațiu de manevră pentru actorii rău-intenționați care recurg la diverse metode, fie pentru a spori competitivitatea propriilor bunuri, fie pentru a le dezavantaja pe cele ale concurenților. Pe acești jucători nu-i opresc nici reglementările în vigoare, nici mărimea amenzilor prevăzute pentru abuzul de piață, care pot ajunge la 100 de mii de lei. Care sunt cele mai noi metode de manipulare a prețurilor în spațiul online și ce putem face pentru a nu fi trași pe sfoară?

Ipoteza piețelor eficiente, propusă în 1960 de către economistul Eugene Fama (Premiul Nobel în 2013), ne spune că prețul unui produs reflectă toate informațiile disponibile despre acesta. În realitate însă, pe lângă această componentă obiectivă, prețurile pot fi manipulate de către actori „din umbră”, care încearcă să le influențeze pentru a obține un profit. Cazuri de manipulare a prețurilor au fost de când există comerțul. Problema este că, în prezent, noile tehnologii pun la dispoziția răufăcătorilor mijloace la care escrocii din alte epoci nici nu visau.
 

Arsenalul manipulatorului 

Potrivit Carolinei Pârcălab, avocata ACI Partners specializată în e-commerce, un exemplu de practici manipulatorii în spațiul online ar fi așa-zisul „drip pricing”, care constă în ascunderea prețului total ce va fi achitat de consumator la finalizarea cumpărăturii. Experta semnalează că această practică a fost investigată mai ales în cadrul aplicațiilor de vânzare a biletelor de avion sau a serviciilor de rezervare a camerelor de hotel. Interfața digitală a aplicației este făcută în așa fel încât, la prezentarea ofertei, consumatorului i se afișează doar o parte componentă a prețului, fără specificarea altor costuri. Ulterior, după ce a fost luată decizia de cumpărare, consumatorul este anunțat despre alte taxe incluse în preț.

Alte practici manipulatorii, menționate de expertă, includ recenzii false din partea consumatorilor, restricții la folosirea instrumentelor de comparare a prețurilor, impunerea unei monede virtuale pentru a ascunde costurile, crearea unor clasamente de produse ori servicii căutate false, cu promovarea prioritară a bunurilor selectate de comerciant. Alte practici presupun folosirea opțiunii de abonare ascunsă, în care consumatorul este impus să plătească pentru abonamente pe care nu le-a solicitat, sau pentru care nu a ales opțiunea de prelungire a abonamentului, folosirea prețurilor personalizate, în care consumatorilor li se afișează prețuri diferite în funcție de profilul creat de comerciant la analizarea datelor consumatorului. Potrivit Consiliului Concurenței, unii comercianți își pot modifica prețurile în funcție de locația utilizatorului și istoricul său de căutare, ceea ce poate influența prețul afișat pentru fiecare utilizator. Totodată, există algoritmi pentru discriminarea prin preț a consumatorilor, prin care comerciantul personalizează ofertele, reieșind din datele disponibile despre nivelul de bunăstare al cumpărătorului. Totuși, astfel de metode destul de avansate nu reprezintă majoritatea cazurilor de manipulare a prețurilor în mediul online din Republica Moldova, notează Cristian Mbala, director de produs al portalului 999.md.

Potrivit lui, pe piața moldovenească, prețurile sunt cel mai adesea manipulate de revânzători – persoane sau companii care cumpără bunuri la un preț scăzut și le revând la un preț mai mare. Un exemplu elocvent este triplarea prețurilor de închiriere a imobilelor după izbucnirea ostilităților din Ucraina. Astfel de acțiuni pot duce la o creștere a prețurilor de pe piață, deoarece alți comercianți, văzând prețurile mai mari, încep a vinde bunurile la un preț similar, considerând că acesta este prețul de piață. 999.md descurajează prin toate mijloacele posibile orice tentativă de manipulare a prețurilor, asigură Mbala: „Vânzătorii nu pot face „dumping”, adică să vândă bunuri sau servicii la un preț mai mic decât costul lor de producție. În plus, prezența ofertelor din partea persoanelor fizice elimină posibilitatea cartelurilor, în cazul în care mai multe companii se înțeleg să stabilească prețuri identice sau convenite pentru bunurile lor”, menționează acesta. Din punct de vedere juridic, metodele de manipulare menționate pot fi calificate drept practici comerciale neoneste sau agresive împotriva consumatorilor, interzise prin Legea cu privire la protecția consumatorilor, fie drept practici anticoncurențiale care afectează concurența sau economia în general, sancționate de Legea concurenței nr. 183/2012.  Consiliul Concurenței poate interveni cu sancțiuni prin aplicarea unor amenzi determinate în funcție de gravitatea și durata faptei (acestea pot varia de la câteva mii până la sute de mii de lei în cazuri excepțional de grave), dar și prin prescrierea de măsuri de înlăturare a încălcării legislației anticoncurențiale.

Cum să nu cădem în capcană

Potrivit experților, o regulă generală ar fi să analizăm „la rece” orice ofertă de preț și să fim precauți mai ales atunci când avem senzația că vânzătorul încearcă să grăbească decizia de cumpărare, prin folosirea sintagmelor precum „stoc limitat”, „ultima șansă” etc. Semnalele de alarmă la care antreprenorii și consumatorii ar trebui să fie atenți includ: prețurile care variază semnificativ între diferitele platforme, prețurile care sunt mult mai mari sau mai mici decât cele afișate de competitori, recenzii false și produsele care sunt întotdeauna în stoc sau care au mereu prețuri reduse. Uneori, câteva căutări pe o platformă de comercializare sunt de ajuns pentru a vedea care este prețul real al produsului dorit. „Peste 700 de mii de anunțuri sunt disponibile în prezent pe 999.md și este suficient să se compare prețurile la mai multe bunuri similare pentru a avea o idee despre norma de preț. În cazul în care prețurile bunurilor sau serviciilor diferă semnificativ de cele acceptate în mod normal pe piață, poate fi vorba despre un indiciu al manipulării”, spune Cristian Mbala.

Experții din cadrul Consiliului Concurenței recomandă compararea prețurilor pe mai multe platforme online pentru a vedea dacă există diferențe semnificative între prețurile afișate. De asemenea, trebuie să fim atenți la autenticitatea recenziilor lăsate de utilizatori, la numărul și calitatea recenziilor, să verificăm profilurile utilizatorilor care au lăsat recenzii și să fim atenți la postări extrem de pozitive sau negative. În cazul în care există suspiciunea unor practici neoneste din partea comercianților, consumatorii pot apela la Agenția pentru Protecția Consumatorilor, care are competența de a efectua investigațiile necesare pentru a stopa încălcarea.   

Noile tehnologii: o sabie cu două tăișuri

Ca și în cazul oricărei unelte materiale, instrumentele virtuale pot fi folosite atât pentru binele general, cât și pentru obținerea unui profit ilegal. Din prima categorie face parte utilizarea tehnologiilor pentru a înlătura ofertele comerciale false sau care induc în eroare. „În prezent, unele anunțuri de pe 999.md sunt moderate automat prin machine learning, ceea ce a redus aproape la zero numărul de plângeri privind anunțurile irelevante”, povestește Cristian Mbala. Totodată, vizitatorii site-ului pot urmări în timp real cum se schimbă prețul unui anumit produs, prin adăugarea acestuia în categoria „favorite”, care presupune notificarea utilizatorului atunci când comerciantul decide să facă o schimbare în preț. Noile tehnici de marketing bazate pe inteligența artificială (IA) le permit comercianților să colecteze și să proceseze un volum foarte mare și divers de date care circulă în spațiul virtual. Informații despre site-urile vizitate de consumatori, produsele căutate online, întrebările adresate prin motoarele de căutare, date legate de vârsta, sexul, situația financiară, precum și date psihologice, cum ar fi interesele personale, starea psiho-emoțională, preferințe și altele – toate acestea oferă întreprinderilor posibilitatea să creeze profilul fiecărui consumator și să aplice tehnici de marketing personalizate și persuasive, precizează Carolina Pârcălab. Experta spune că apariția acestor tehnici nu este neapărat ilegală și reprezintă mai mult o dezvoltare firească a tehnicilor de publicitate și marketing, ca urmare a transformării digitale a economiei, care de cele mai multe ori aduc beneficii pentru toți. Totuși, este evident că Internetul oferă întreprinderilor un acces fără precedent la datele consumatorilor. În prezent, când acestea pot fi procesate cu ajutorul IA, tehnicile manipulatorii online devin mai sofisticate, avertizează experții. Pe lângă asta, volumul mare de informații, generat cu ajutorul noilor tehnologii, face dificilă reglementarea comerțului online, mai ales când instituțiile statului nu au capacități suficiente pentru procesarea și analiza tuturor datelor. Consiliului Concurenței menționează utilizarea tot mai activă a IA și a algoritmilor bazați pe machine learning pentru ajustarea prețurilor în timp real. Schimbările sunt greu de monitorizat, întrucât, deseori, acestea evită detectarea de către algoritmii de control. O provocare pentru autoritățile de concurență, ce ține de piețele digitale, reprezintă și faptul că majoritatea platformelor online, acțiunile cărora pot afecta semnificativ concurența pe o anumită piață relevantă, nu sunt rezidente ale Republicii Moldova, deși prestează servicii aici.
Potrivit Carolinei Pârcălab, delimitarea practicilor comerciale care se dezvoltă în spațiul digital între practicile benefice și cele dăunătoare este foarte dificilă, în special dacă acestea sunt noi și nestudiate. „Ele uneori generează frica de tehnologie din partea autorităților de reglementare, care preferă să interzică ceea ce este necunoscut decât să admită riscul unor daune ale intereselor societății. Însă o asemenea abordare poate crea bariere nejustificate pentru inovație și procesul economic în general. De aceea, înainte de a sancționa drept neonestă sau neconcurențială, o practică trebuie atent analizată și înțeleasă, oferindu-i întreprinderii dreptul de a argumenta eficiența sa economică”, concluzionează experta.

Eugen KANSKI