Bănci

Creditarea investițională, mult sub nevoile economiei

Volumul creditelor acordate în Republica Moldova de instituțiile financiare moldovenești, raportat la produsul intern brut, este de doar 20-23%. Spre comparație, în Uniunea Europeană, indicatorul respectiv are o valoare medie de circa 90%. Pentru a susține creditarea investițională, statul implementează, cu suportul finanțatorilor internaționali proiecte speciale, cum ar fi „373”. Acestea sunt însă insuficiente deocamdată, pentru a produce o relansare a creditului investițional în general.

Unul dintre obiectivele cheie ale sistemului bancar – finanțarea economiei pentru a asigura creșterea și dezvoltarea sustenabilă – este departe de a fi îndeplinit, în contextul unei serii de crize politice și economice din ultimul deceniu, inclusiv furtul unui miliard de euro din sistem acum 10 ani.

Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), subliniază necesitatea implementării unor măsuri stricte pentru a preveni repetarea unor astfel de fraude, dar și pentru a intensifica intermedierea financiară, care este acum de patru ori mai mică față de media Uniunii Europene.

Ea și-a exprimat de mai multe ori îngrijorarea față de nivelul scăzut de intermediere financiară din Republica Moldova. Creditele acordate de sistemul bancar raportate la Produsul Intern Brut (PIB) ating în Moldova doar 20-23%. Spre comparație, media din Uniunea Europeană este de aproape 90%. Este un indicator al ineficiențe sistemului bancar moldovenesc în îndeplinirea rolului de finanțator al economiei naționale. Sistemul bancar este reticent în susținerea prin creditare a activităților economice, un element vital pentru stimularea investițiilor și creșterii.

„Am început un dialog atât cu mediul de afaceri, cât și cu băncile, ca să înțelegem ce putem face noi, la BNM, astfel încât această relație dintre bănci și companii să fie mai dinamică. Așa cum am mai spus: tangoul se dansează în doi. Trebuie să ne uităm la ambele părți: și la companii, și la bănci”, a subliniat guvernatorul băncii centrale.

Îngrijorările Ancăi Dragu privind intermedierea financiară sunt ilustrate de datele statistice din 2023, care arată că, deși există o creștere nominală, impactul real asupra economiei rămâne limitat.

Anca DRAGU, Guvernator BNM:

„Am început un dialog atât cu mediul de afaceri, cât și cu băncile, ca să înțelegem ce putem face noi, la BNM, astfel încât această relație dintre bănci și companii să fie mai dinamică. Așa cum am mai spus: tangoul se dansează în doi. Trebuie să ne uităm la ambele părți: și la companii, și la bănci.”

Evoluție modestă a creditării

La sfârșitul anului 2023, cele 11 bănci comerciale din Republica Moldova înregistrau un sold al creditelor în valoare totală de 63,9 miliarde de lei, în creștere cu 3,7% față de finele anului precedent – un progres insuficient, potrivit expertului economic Viorel Gîrbu. Acesta caracterizează evoluția creditării economiei drept una slabă și consideră anul 2023 ca fiind unul irosit din punct de vedere economic. „Această situație reflectă impactul prelungit al crizei financiare anterioare, caracterizată prin furtul miliardului de dolari din sectorul bancar, care încă frânează dinamismul creditării”, subliniază expertul.

Cea mai mare parte a creditelor acordate agenților economici a fost destinată susținerii capitalului circulant, important pentru funcționarea de zi cu zi a afacerilor.  Pe de altă parte, creditele investiționale, chiar dacă au crescut cu 11,2%, continuă să dețină o pondere destul de modestă în totalul împrumuturilor oferite persoanelor juridice. Astfel, dacă creditele noi acordate persoanelor juridice au totalizat anul trecut 37,7 miliarde de lei, fiind în creștere cu 2,1%, ponderea celor investiționale în volumul acestora a fost de doar 2,63 miliarde de lei. Astfel, în pofida creșterii aparent semnificative a creditării investiționale, aceasta a contribuit la sporirea volumului general al creditelor noi acordate cu doar 0,6%.

Viorel GÂRBU, expert economic:

„Această situație reflectă impactul prelungit al crizei financiare anterioare, caracterizată prin furtul miliardului de dolari din sectorul bancar, care încă frânează dinamismul creditării.”

 

Ratele dobânzilor scad  

În 2023, rata medie a dobânzii pentru creditele acordate în monedă națională s-a diminuat cu 3,5 puncte procentuale, facilitând accesul la capital pentru mai multe întreprinderi. Pe de altă parte, a crescut cu 1,7% dobânda medie pentru creditele acordate în valută străină în urma acțiunilor BNM de a stimula creditarea în monedă națională și de a descuraja împrumuturile în valută.

Întreprinderile din comerț rămân cele mai finanțate

În ce privește ramurile economiei, întreprinderile din comerț rămân în continuare a fi cele mai creditate. În ciuda unei atitudini în general prudențiale a băncilor, volumul creditelor noi acordate companiilor din sectorul comerțului a crescut anul trecut cu 987 milioane de lei (15,3%). Totodată, finanțările pentru sectorul financiar nebancar au crescut cu 432 milioane de lei (36,1%). În contrast, creditarea industriei energetice s-a redus cu 5,6% (28 milioane de lei).


DISTRIBUȚIA SOLDULUI CREDITELOR BANCARE PE BĂNCILE DIN MOLDOVA, 2023

 Sursa: BNM

Patru bănci dețin 81% din volumul creditelor

În peisajul bancar moldovenesc, patru bănci sistemice – maib, Moldindconbank, OTP Bank și VICTORIABANK – dețin împreună o cotă de 81% din totalul soldului creditelor bancare acordate, modelând astfel structura ecosistemului financiar din țară. maib și Moldindconbank rămân actorii dominanți, cu aporturi considerabile de 23,907 miliarde de lei (37%), respectiv 14,005 miliarde de lei (22%), fiind urmate de OTP Bank și VICTORIABANK cu 12% și, respectiv, 10%. În această situație, pe o piață cu lideri puternici, își extind ofertele financiare și celelalte instituții financiare, explorând nișe specializate și fiind obligate să promoveze intens inovația în procesul de creditare pentru a se menține pe linia de plutire.

 

Citeşte mai mult

Ce cautam?