FMI anticipează o creștere economică moderată, dar sunt necesare reforme

FMI prognozează o creștere economică de 2,7% în Republica Moldova în 2025, datorată recoltei peste așteptări, consumului și investițiilor. Echipa de experți a Fondului condusă de Alina Iancu, aflată în perioada 4-17 decembrie la Chișinău, a constatat că finanțarea acordată de Uniunea Europeană anul trecut a protejat populația și agenții economici de șocul energetic de la începutul anului, după care inflația a scăzut încontinuu, urmând să intre în intervalul țintit de Banca Națională a Moldovei (BNM) de 5 ± 1,5%. Deficitul contului curent a crescut până la 20% din PIB din cauza cererii mari la bunurile de import, importurilor de energie electrică și nivelului scăzut al exporturilor, din cauza competitivității reduse a producției autohtone.

Este necesară creșterea investițiilor și a exporturilor
În anul curent FMI se așteaptă la o creștere economică de 2,3%, impulsionată de recolta bună din 2025 și de cererea internă. „Prognozăm o creștere de 3,7% până în 2028, susținută de sporirea volumului investițiilor publice și private, dar și de reformele structurale realizate în cadrul Planului de creștere al UE, care să sporească productivitatea”, se spune în comunicat. Totuși, deficitul contului curent va rămâne înalt pe termen scurt și va scădea treptat, odată cu reducerea cererii pentru importuri.

Perspectivele rămân însă incerte din cauza riscurilor multiple, care țin în special de efectele războiului din Ucraina și alte evoluții geopolitice, de posibile întârzieri a reformelor și utilizarea necorespunzătoare a finanțărilor. Pe de altă parte, evoluțiile geopolitice favorabile și implementarea corectă a reformelor, ar accelera creșterea economică.

Cum pot fi sporite cheltuielile în domeniile-cheie
În pofida criticelor din partea opoziţiei şi unor experţi în adresa politicei bugetar-fiscale promovate de guvernul PAS în 2025, experţii FMI au constat că aceasta a contribuit la creșterea economică. 

Totodată, ei estimează un deficit bugetar de 4,5% în 2025, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, în principal din cauza majorării  cheltuielilor curente, în urma acordării sprijinului nețintit populației și majorării salariilor. Cheltuielile de capital au fost mai mici decât s-a planificat, din cauza sub-executării proiectelor de investiții capitale.

Bugetul pentru anul 2026 prevede o creștere ambițioasă a acestora, însă, în condițiile unui volum mai mic al granturilor, deficitul bugetar va crește cu încă 0,7 puncte procentuale până la 5,2%, fapt ce va duce la sporirea presiunilor asupra datoriei de stat. Majorarea alocărilor pentru proiecte de investiții capitale, în special în infrastructura energetică și de transport, are potențialul de a susține tranziția de la creșterea bazată pe consum la un model bazat pe investiții. Pentru a valorifica însă aceste beneficii trebuie sporită capacitatea de absorbție și îmbunătățit gradul de execuție.

Se cere o mai bună mobilizare a veniturilor
Acum Republica Moldova colectează mai puține venituri fiscale decât alte state similare și o face printr-un sistem fiscal complex și distorsionant. Pentru a reduce costurile de conformare fiscală și a susține creșterea economică, reformele trebuie să se axeze mai întâi pe simplificare și pe eliminarea măsurilor ineficiente. De exemplu, scutirile și cotele reduse de TVA scad eficiența proceselor de producere. Extinderea bazei de impozitare trebuie să meargă mână în mână cu îmbunătățirea administrării veniturilor, prin utilizarea mai largă a controalelor bazate pe analiza riscurilor și modernizarea procesului de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare, iar contribuabilii care se conformează cerințelor să nu fie dezavantajați. Reformele trebuie să genereze la etapa inițială venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice. Pe termen mediu, vor fi necesare venituri suplimentare pentru asigurarea sustenabilității bugetului de stat, iar creșterea poverii fiscale totale impune o revizuire a gradului de progresivitate al impozitelor pe venit și pe avere.

Politici monetare și financiare prudente
Misiunea FMI nu consideră că mai există spațiu pentru relaxarea politicii monetare, însă BNM trebuie să fie gata să ajusteze instrumentele de politică monetară. Dată fiind scăderea ratei inflației, începând cu luna iunie, BNM a redus în august rata de bază cu 150 puncte de bază, iar în noiembrie au fost reduse cerințele privind rezervele obligatorii, însă creșterea recentă a inflației de bază și relansarea economiei generează riscuri de creştere. Cerințele privind rezervele obligatorii rămân înalte (20% în lei și 29% în valută), fapt ce împiedică transmisia monetară, iar normalizarea treptată a acestora trebuie să continue odată cu reducerea riscurilor inflaționiste. Menținerea flexibilității cursului de schimb, de rând cu păstrarea nivelului suficient al rezervelor valutare, va fi esențială pentru a putea face față șocurilor.

Rămânem în urmă la creșterea economică
În termeni mai largi, accelerarea reformelor structurale trebuie să sporească  potențialul de creștere economică, să stimuleze productivitatea și să ducă la creșterea nivelului de trai. Acum creșterea economică a Moldovei rămâne în urmă față de alți candidați la aderarea la UE, nivelul înalt al emigrației continuă să pună presiuni asupra pieței forței de muncă și să afecteze creșterea economică. Competitivitatea a fost erodată de creșterea mai rapidă a costului muncii față de cea a productivității. FMI recomandă politici mai active pe piața muncii și programe de formare profesională. Îmbunătățirea infrastructurii și a mediului investițional ar ajuta Moldova să-și diversifice mai mult exporturile, să genereze exporturi cu valoare adăugată mai mare, și să asigure o creștere economică mai rezilientă.

Indicatori economici selectați