Ne dorim ca tinerii noștri, specialiști din diverse domenii, să nu plece peste hotare, să fie motivați să rămână acasă. Însă pentru asta, autoritățile centrale urmează să mai lucreze la capitolul salarizarea și motivarea angajaților.
Dle Ion Ceban, ați exprimat în mai multe rânduri doleanța de alocare a unui volum mai mare din contribuțiile rezidenților Chișinăului în bugetul municipiului. Cum vedeți implementarea ei, ținând cont de dezvoltarea economică incoerentă a Republicii Moldova și incapacitatea regiunilor de a asigura din cont propriu decalajele în dezvoltare față de Chișinău?
Ion Ceban: Acest subiect este valabil pentru toată țara. Este necesar să existe condiții echitabile pentru toate autoritățile publice locale (APL), să sporească autonomia financiară, astfel încât primăriile să poată să-și acopere cheltuielile, dar și să investească în infrastructura localităților În acest sens, noi am depus un proiect de lege la Parlament cu privire la revenirea și respectarea principiului autonomiei locale prin reîntoarcerea către APL a propriilor surse de venit: din defalcările din impozitul pe venitul persoanelor fizice și din impozitul pe venitul persoanelor juridice. Acest lucru ar permite primăriilor să dispună de surse financiare mai mari, care ar contibui la dezvoltarea localităților și ar permite investiții mai mari în toate domeniile. Însă inițiativa noastră pentru întreaga țară nu a fost susținutăde Parlament.
Vreau să punctez un lucru extrem de important: potrivit ultimelor date disponibile, Produsul Intern Brut al municipiului Chișinău pentru anul 2023 a constituit în prețuri curente peste 146,2 miliarde de lei. În același an, PIB-ul pe țară a constituit circa 242,1 miliarde de lei. PIB-ul generat de municipiul Chișinău reprezintă, prin urmare, 60,4 % din Produsul Intern Brut al țării.
Mai mult ca atât, în anul 2023, veniturile din vânzări ale agenților economici din municipiul Chișinău au însumat 471,4 miliarde de lei, fiind în creștere cu 6,5% față de anul 2022. Este vorba de 74,1% din volumul total al venitului din vânzări obținute de întreprinderile din Republica Moldova (636,1 miliarde de lei).
Cum credeți, ce sumă a încasat municipiul Chișinău din contul impozitului pe venit al agenților economici din municipiul Chișinău? Răspunsul este „zero” lei.
146,2 miliarde de lei a constituit PIB-ul municipiului Chișinău în 2023, generând 60,4 % din PIB-ul țării.
Cu cât contribuie Chișinăul la bugetul de stat?
Ion Ceban: Anual, municipiul Chișinău generează venituri în bugetul de stat în valoare de aproape 60 miliarde de lei, iar înapoi primește 13% din acestea.
Oamenii trebuie să știe că impozetele pe venit achitate de persoanele juridice ajung direct în bugetul de stat și nu rămâne niciun leu în bugetul local. Oamenii așteaptă schimbări, investiții și îmbunătățirea infrastructurii locale, iar primăria trebuie să se gândească de unde să acumuleze surse financiare pentru a face față cheltuielilor curente, dar și să investească în dezvoltarea infrastructurii municipiului. Dacă ar fi fost acceptată inițiativa legislativă despre care vorbeam, numărul de proiecte și investiții ar fi fost mult mai mare în toate domeniile: reabilitarea drumurilor, trotuarelor, școlilor, grădinițelor, spitalelor, reabilitarea curților de bloc și multe alte proiecte în alte domenii. Locuitorii așteaptă aceste schimbări de la Primărie, dar nu știu că acumulările din impozitul pe venit al persoanelor juridice merg direct în bugetul statului. Această decizie ar fi venit în ajutorul tuturor primăriilor și localităților din țară.
Chișinăul rămâne cel mai mare, dacă nu singurul pol de atracție pentru populația din afara municipiului. Tinerii pleacă peste hotare, iar cu banii câștigați, aleg să-și procure locuințe în Chișinău, stimulând dezvoltarea sectorului imobiliar al orașului. Însă acestea sunt, în marea lor parte, doar investiții și nu sunt urmate, de regulă, de trecerea cu traiul în ele. Este posibilă reținerea acestora în Chișinău și dacă da, cum?
Ion Ceban: Chișinăul a devenit atractiv pentru mulți cetățeni care doresc să rămână și să locuiască acasă. O dovadă în acest sens este faptul că, în ultimii ani, numărul copiilor înregistrați în instituțiile educaționale a crescut, în medie, cu 20 de mii, tendință care nu s-a mai înregistrat până acum.
În același timp, să nu uităm că și câștigul salarial mediu lunar brut în Chișinău este cu 21,9% mai mare față de câștigul salarial mediu lunar brut în Republica Moldova. Este vorba de 14 884,3 de lei în Chișinău față de 12 210,3 de lei în restul țării. Pe de o parte, ne bucură faptul că Chișinăul a devenit atractiv pentru familiile tinere, iar pe de altă parte, ne motivează să investim mai mult în infrastructura orașului. Asta și facem în ultima perioadă: construim și extindem școli și grădinițe, atât în Chișinău, cât și suburbii, investim în instituțiile medicale, în infrastructura de drumuri, trotuare, modernizarea transportului, amenajarea parcurilor, reabilitarea lacurilor și a râului Bîc. Avem pregătit și un proiect mare, ambițios, care va fi implementat în următorii ani. Este vorba despre extinderea și modernizarea străzilor Mesager, Mircea cel Bătrân și Industrială. Ne dorim ca orașul să se dezvolte pentru a avea posibilitatea de a oferi cât mai multe condiții de calitate locuitorilor capitalei.
Ne dorim ca tinerii noștri, specialiști din diverse domenii, să nu plece peste hotare, să fie motivați să rămână acasă. Însă pentru asta, autoritățile centrale urmează să mai lucreze la capitolul salarizarea și motivarea angajaților.
Aveți în calitate de Autoritate Publică Locală stimulente pentru ca tinerii să aleagă Chișinăul drept loc de trai permanent?
Ion Ceban: Noi, primăria municipiului Chișinău, oferim unor categorii de tineri specialiști suport lunar de trei mii de lei pentru plata chiriei locuințelor, oferim facilități pentru transportul public, dar și alte servicii de care beneficiază. Municipalitatea are astăzi peste 300 mii de beneficiari ai diferitelor servicii sociale. Oferim și cel mai mare pachet de servicii sociale unice – peste 100. Totodată, optăm pentru debirocratizarea procesului de inițiere și derulare a afacerilor, astfel ca fie care cetățean să fie motivat să lanseze și să mențină afaceri pe teritoriul țării.
Pentru prima dată, Primăria Chișinăului a lansat Programul de susținere a tinerilor și a migranților care își lansează o afacere. Pentru asta, doar în acest an, s-au alocat 10 milioane de lei, iar 17 tineri au beneficiat de suport nerambursabil de 200 mii de lei. Totodată, au fost instruiți gratuit peste cinci mii de tineri, care doresc să-și lanseze afaceri.
471,4 miliarde de lei au reprezentat veniturile din vânzări ale agenților economici din municipiul Chișinău 74,1% din veniturile din vânzări totale pe țară
La nivel național, avem o reducere a ritmului de creștere a economiei, legată de reducerea ritmului de creștere sau chiar stagnarea economiilor principalilor parteneri economici ai Republicii Moldova. În opinia dvs., ce politici ar trebui întreprinse în această situație: mai liberale, care săreducă presiunea statului asupra businessului, să faciliteze dezvoltarea lui, care să fie urmată de creșterea bunăstării sau politici social-democrate, care să țintească, în primul rând, sporirea nivelului de bunăstare a populației și doar apoi să se preocupe de business?
Ion Ceban: Există acum o fereastră de opurtunități foarte mare pentru Republica Moldova. Ea însă trebuie guvernată altfel, trebuie să existe o viziune clară în toate domeniile. În acest sens, toate politicile trebuie să fie axate atât pe stimularea și susținerea agenților economici locali, cât și pe atragerea investitorilor străini.
Obiectivele de funcționare a statului trebuie să fie derulate astfel, încât să nu încurce dezvoltării mediului de afaceri. Pentru aceasta, este nevoie de un mediu stabil, transparent, echitabil și previzibil pentru toate părțile implicate. Este important ca statul să susțină investitorii astfel ca să-și dezvolte afacerile pe teritoriul țării și să nu fie tentați să plece peste hotare odată ce au lansat o afacere. Este nevoie de debirocratizarea proceselor pentru cei care vor să lanseze o afacere, dar și pentru cei care deja activează de mult timp, să nu fie puse presiuni instituționale, fiscale și politice asupra mediului de afaceri. În secolul XXI, este nevoie să dezvoltăm domeniile, fiind în pas cu ultimele tendințe globale în fiecare sector al economiei. Aflându-se în proces de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să preia cele mai bune experiențe, să le ajusteze la realitățile locale, pentru a implementa cele mai bune practici în cel mai optim mod posibil.
Am depus un proiect de lege la Parlament cu privire la revenirea și respectarea principiului autonomiei locale prin reîntoarcerea către APL a surselor proprii de venit: din defalcările din impozitul pe venitul persoanelor fizice și din impozitul pe venitul persoanelor juridice.
Fiecare schimbare trebuie consultată cu specialiștii și cu cei care activează nemijlocit, pentru a vedea necesitățile fiecăruia și a veni cu soluții optime de dezvoltare.
Cum considerați că este și ar trebui tratat mediul de afaceri în condițiile actuale?
Ion Ceban: Din păcate, în ultimii ani, mediul de business a fost tratat mai degrabă cu ostilitate, de pe poziția că toți oamenii de afaceri ar fi rău intenționați. Nu este o abordare corectă nici din punctul de vedere profesionist al autorităților, dar nici din punct de vedere legal.
Nu au fost ascultate nevoile mediului de afaceri în perioada crizei, când logistica a avut de suferit, exporturile au fost afectate de ineficiența Serviciului Vamal, iar ambuteiajele în vamă ajungeau și la zeci de kilometri, camioanele fiind nevoite să aștepte zile întregi pentru a traversa frontiera. Toate aceste deficiențe nu au făcut altceva decât să conducă la reducerea ritmurilor economiei, la cheltuieli și costuri majorate și ineficiența timpului.
Situația dificilă din regiune a creat și o serie de oportunități, însă nu au fost luate în calcul anumite scenarii economice pentru a atrage mai multe investiții în Republica Moldova, pentru a nu admite ca acestea să fie reorientate spre alte piețe. Într-un final, ne-am dori ca economia țării să ajungă la nivelul așteptărilor investitorilor și ale cetățenilor, ceea ce ar permite creșterea veniturilor la bugetul de stat și ar oferi locuri de muncă pentru cetățeni.
