Dle Ilie Ceban, cunoscutul expert economic Veaceslav Ioniță menționa într-un interviu pentru BusinessClass că zona metropolitană a Chișinăului va include în viitor patru centre raionale: Strășeni, Ialoveni, Criuleni și Anenii Noi. Ce părere aveți despre această afirmație?
Ilie Ceban: În Republica Moldova, se atestă, în ultimii 10-20 de ani, o urbanizare accelerată, cu o cerere tot mai mare de spațiu locativ, iar Chișinăul, principalul centru economic, trece printr-un proces de extindere la fel de rapid. Suburbiile municipiului se învecinează cu orașe precum Strășeni, Ialoveni, Criuleni și Anenii Noi, ceea ce sugerează posibilitatea formării unei zone metropolitane extinse, care să includă și aceste centre. Distanțele sunt relativ mici, iar timpul de deplasare din aceste orașe până în Chișinău este comparabil cu cel necesar pentru deplasarea dintr-un sector al orașului în altul. Și în aceste orașe, există o cerere semnificativă de locuințe, iar legarea lor mai strânsă de capitală ar îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor, eficiența operațională și sustenabi litatea mediului. Totuși, pentru ca aceste beneficii să fie realizate pe deplin, este esențială o guvernare smart, capabilă să faciliteze și să coordoneze aceste transformări complexe.
O zonă metropolitană informală există de fapt și ea se întinde dincolo de limitele municipiului. Asta se observă, când la intrările în Chișinău vedem ambuteiaje, formate din mașini cu oameni care vin la muncă în oraș. Din păcate, infrastructura municipiului este depășită pentru a face față acestei situații. Cum vedeți soluționarea acestei probleme?
Ilie Ceban: Fiecare cetățean își dorește să călătorească liber, fluent și fără stres prin oraș, iar mașinile personale ne oferă cea mai mare libertate de mișcare și transportare. În Chișinău, ele rămân a fi alegerea preferată a majorității oamenilor pentru a se deplasa, însă infrastructura municipiului nu e prevăzută pentru capacitatea de automobile care circulă zilnic pe străzile orașului.
La momentul construcției, infrastructura rutieră a municipiului Chișinău a fost preconizată pentru un număr de 90 de mii de mașini. Actualmente, prin oraș circulă zilnic peste 500 mii de automobile. Soluția ar fi ca oamenii să circule prin oraș preponderent cu transportul public. În acest sens, pentru confortul cetățenilor, am înnoit în totalitate parcul de troleibuze și autobuze, fiind vorba de 330 de unități. Au fost deschise rute noi, altele au fost extinse. În ultima perioadă, Primăria municipiului Chișinău și eu personal promovăm modalitățile de transport alternativ și public. Dezvoltarea politicii car-free (fără mașini) va spori gradul de mobilitate și va asigura un viitor sustenabil al municipiului.
Pentru a reduce timpul de deplasare a transportului public, am creat 47 km de benzi dedicate și am lansat aplicația Tranzy care permite aflarea timpului de sosire a transportului în stație. Zilnic, lucrăm la toate aspectele ce țin de fluidizarea traficului, crearea de infrastructură nouă, multiplicarea parcărilor. În scurt timp, urmează să aprobam regulamentul de gestionare și funcționare a parcărilor și parcajelor din municipiu. Consultările publice privind regulamentul de gestionare și funcționare a acestora s-au finalizat și acum așteptăm ultimele avize de la organele de resort, pentru a putea prezenta proiectul spre adoptate în Consiliul municipal Chișinău.
Vom finaliza proiectul parcărilor mari la intrările în oraș (sectorul Ciocana, str. Calea Orheiului, șos. Hâncești, bd. Dacia) după modelul parcării din str. Ghidighici. Urmează construcția altor parcări pe străzile nou reparate și în preajma zonelor de agrement, după exemplul parcărilor din preajma Parcului Dendrariu, La Izvor și alte proiecte renovate. Viziunea pentru mobilitatea durabilă în oraș își are rădăcinile în conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă. Astfel, în cadrul Proiectului UE ,,MOVE IT like Lublin”, a fost elaborat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Chișinău 2030, care urmează a fi inclus pe Ordinea de zi a Consiliului municipal pentru aprobare. PMUD este primul plan de acest gen din țară, un document complex care va ghida dezvoltarea infrastructurii de transport a municipiului Chișinău în următorii ani.
Marile orașe europene, în special capitalele, au șosele de centură, deseori în regim de autostradă, care permit atât deplasarea mai lejeră dintr-un sector al orașului în altul, cât și ocolirea lui de către transportul de tranzit. Deși la noi este în derulare un proiect de acest gen, construcția este extrem de lentă și încă nu este clară finalitatea lui. Cum poate influența primăria Chișinăului dezvoltarea acestui proiect?
Ilie Ceban: Construcția șoselei de centură este vitală pentru municipiu, însă doar autoritățile centrale sunt responsabile direct de realizarea acestui proiect. Chișinăul are o centură ocolitoare incompletă pentru traficul de tranzit. Drumul național M1 formează centura ocolitoare de nord, iar M2 – centura ocolitoare de sud-vest. Cu certitudine, o șosea de centură ar contribui la reducerea zgomotului și a poluării aerului în municipiul Chișinău, precum și la eficientizarea transportului de mărfuri. La fel de importante sunt beneficiile în materie de siguranță a circulației, astfel de condiții de trafic fiind mai favorabile în prevenirea accidentelor.
Dacă am avea pârghii, cu siguranță am interveni pentru a grăbi lucrările. E un proiect ce poate fi realizat, iar pentru asta, sunt necesare politici viabile la nivel de Guvern și Parlament.
Și în interiorul orașului, infrastructura rutieră este depășită pentru numărul existent de unități de transport. Cum vedeți soluționarea acestei probleme? Aveți în plan proiecte mai mari de genul construcției pasajelor sub sau supraterane?
Ilie Ceban: Zilnic, în Chișinău, se modernizează infrastructura. În orice sector al capitalei, puteți remarca sute de proiecte de reabilitare a infrastructurii, fie că sunt abia început, în proces de derulare sau se finisează. În luna curentă, am demarat lucrările de modernizare a șos. Hâncești, pe tronsonul cuprins între str. Sihastrului și intrarea în orașul Ialoveni. Este una din cele mai importante artere rutiere ale orașului cu o lungime de 3,4 km și opt benzi de circulație, la ieșirea din capitală, spre sudul țării. Recent, a fost semnat Acordul de pre-finanțare cu Banca Europeană pentru Investiții și Dezvoltare, un angajament investițional major, care va permite implementarea celui mai ambițios proiect de modernizare a infrastructurii rutiere din capitală. Este vorba de Proiectul „Dezvoltarea Infrastructurii Urbane a orașului Chișinău”, care vizează extinderea a trei artere principale: bd. Mircea cel Bătrân, str. Industrială și str. Mesager, pentru a deservi atât zonele din nucleul orașului, cât și cele peri-centrale stabilite în cadrul Planului de mobilitate urbană durabilă, precum și zonele de dezvoltare de la periferia orașului. Prin acest proiect, se urmărește organizarea mai eficientă a intersecțiilor, creșterea durabilității infrastructurii și crearea unei axe rutiere sigure și confortabile atât pentru pietoni, cât și pentru bicicliști.
Pe agenda 2024, au fost prioritare proiectele de modernizare și reabilitare a drumurilor, trotuarelor și acceselor spre instituțiile educaționale și curțile de bloc, proiecte din domeniul social, medical, școli si grădinițe. Majoritatea bulevardelor, străzilor, trotuarelor nu au fost modernizate niciodată până acum, însă în ultimii ani, am reușit reabilitarea a sute de km de drumuri și trotuare. În agenda pentru 2025, avem preconizate, printre altele, lucrări de reabilitare a străzilor Calea Orheiului, București, Meșterul Manole și multe altele.
