„Cetățenia prin naștere” este un principiu consacrat de cel de-al 14-lea amendament la Constituția Statelor Unite, care garantează dreptul la cetățenie pentru orice persoană născută în Statele Unite, fiind o practică în vigoare de mai bine de un secol. În ciuda acestui fapt, Trump și susținătorii săi au contestat interpretarea acestui amendament, susținând că ar trebui să existe restricții mai clare și mai stricte pentru acordarea cetățeniei. Potrivit ordinului executiv semnat de Trump, persoanele născute în Statele Unite care provin din părinți care nu sunt cetățeni americani sau rezidenți permanenți legali nu vor mai beneficia automat de cetățenia americană.
Acest ordin a stârnit o reacție imediată din partea procurorilor generali ai mai multor state și organizații pentru drepturile imigranților, care susțin că astfel de măsuri sunt neconstituționale și încalcă principiile fundamentale ale Constituției Statelor Unite. În procesul intentat, procurorii au argumentat că președintele nu are autoritatea de a modifica sau anula un amendament constituțional printr-un simplu ordin executiv. De asemenea, ei susțin că o astfel de schimbare ar putea provoca daune semnificative pentru mii de familii care trăiesc în Statele Unite, inclusiv pentru copii care, prin naștere, ar fi fost automat cetățeni americani, dar care acum ar putea să nu beneficieze de acest drept.
Unul dintre cazurile esențiale menționate în proces este cel al unei femei identificate sub numele „Carmen”, care este însărcinată și locuiește în Statele Unite de peste 15 ani, dar nu are statut legal de imigrant. În cazul în care ordinul ar intra în vigoare, copilul său nu ar mai avea dreptul de a deveni cetățean american, chiar dacă se va naște pe teritoriul SUA. Procesul subliniază că privarea copiilor de „comoara neprețuită” a cetățeniei ar reprezenta o nedreptate gravă și ar leza drepturile fundamentale ale acestora de a deveni membri cu drepturi depline în societatea americană.
Ordinul executiv al lui Trump pune sub semnul întrebării o practică care a fost acceptată timp de zeci de ani și care a fost reafirmată de Curtea Supremă în 1898 în cazul Wong Kim Ark, în care s-a decis că o persoană născută pe teritoriul Statelor Unite din părinți chinezi imigranți era cetățean american, în ciuda legilor care interziceau imigrarea chinezilor. De asemenea, amendamentul 14 al Constituției a fost un element esențial în integrarea nativilor americani ca cetățeni ai Statelor Unite, iar modificarea acestuia ar avea un impact profund asupra drepturilor constituționale ale multor oameni născuți pe teritoriul SUA.
La scurt timp după semnarea ordinului, grupurile pentru drepturile imigranților, inclusiv filiale ale Uniunii Americane pentru Libertăți Civile din statele New Hampshire, Maine și Massachusetts, au acționat în instanță, cerând ca măsurile să fie declarate neconstituționale. Ei susțin că astfel de politici sunt un atac direct la principiile fundamentale ale Statelor Unite și reprezintă o încercare de a discrimina copiii din familii imigrante, care au fost considerați cetățeni americani prin naștere de la ratificarea amendamentului 14 în 1868.
Printre statele care au inițiat procesul pentru a opri implementarea ordinului se numără California, New Jersey, New York, Massachusetts, Colorado, Connecticut, Delaware, Hawaii, Maine, Maryland, Michigan, Minnesota, Nevada, New Mexico, Carolina de Nord, Rhode Island, Vermont și Wisconsin. Această acțiune în instanță reprezintă o continuare a luptei juridice pe tema politicii de imigrație a președintelui Trump și este posibil să ducă la o dispută juridică de lungă durată, având un impact semnificativ asupra viitorului legislației imigrației în Statele Unite.
Ordinul executiv al președintelui Trump ar urma să intre în vigoare în 30 de zile, iar decizia instanței va fi crucială pentru definirea politicii americane privind cetățenia și imigrarea în următorii ani.
