Astfel, se preconizează că aceștia vor plăti un impozit unic de 12%, care va include un impozit de 4% pe venitul din afaceri și 8% pentru contribuțiile sociale. Cotele vor fi aplicate doar în cazul în care volumul livrărilor realizate de liber-profesionist nu depășește limita ce ar impune înregistrarea ca plătitor de TVA. Impozitul va fi împărțit între bugetul de stat și bugetul local, în funcție de locul de reședință al contribuabilului.
Un alt aspect important este faptul că liber-profesioniștii nu vor mai fi obligați să țină evidența contabilă sau să depună declarații fiscale. În schimb, vor trebui să utilizeze dispozitive moderne pentru înregistrarea plăților în numerar, precum aplicațiile mobile care funcționează atât ca terminale POS, cât și ca echipamente de control al numerarului.
Proiectul mai propune reglementarea activității liber-profesioniștilor în 34 de domenii și 68 de profesii diferite, inclusiv profesii din sectoarele educațional, cultural și creativ. Totodată, antreprenorii independenți vor avea posibilitatea de a furniza servicii atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, cu o limită de 30% din valoarea costurilor forței de muncă pentru persoanele juridice.
Un alt punct discutat în cadrul consultărilor a fost posibilitatea ca acest nou regim fiscal să devină o modalitate de optimizare fiscală pentru angajatori, care ar putea transfera un număr semnificativ de angajați în acest tip de activitate, evitând astfel taxe mai mari.
Guvernul va actualiza periodic listele cu profesiile eligibile pe baza monitorizării și a feedback-ului din partea comunității de afaceri.
Aceste schimbări ar putea aduce o flexibilizare a regimului fiscal pentru liber-profesioniști, dar și riscuri de utilizare abuzivă în scopuri de evitare a obligațiilor fiscale.
