Dle Vladimir Mitru, în primăvara anului curent, a circulat zvonul că municipalitatea s-a supra-îndatorat în anii precedenți și, din această cauză, s-au stopat proiectele mari de reparație a infrastructurii. Cum stați la capitolul buget și în ce privește planul de reparație a infrastructurii rutiere a orașului?
Vladimir Mitru: Implementarea proiectelor majore de infrastructură nu a fost niciodată stopată în municipiu, orice proces are continuitate. Cu fiecare an, numărul proiectelor a fost mai mare, așa se va întâmpla și în anul 2025. Vorbim de proiecte de infrastructură, de proiecte în domeniul social, de management al deșeurilor, modernizarea transportului public și multe altele.
Într-un singur an din cel de-al doilea mandat,am reușit să realizăm sau suntem în proces de implementare a 40% din proiectele propuse în programul nostru electoral cu care am venit în fața cetățenilor. Dacă și au existat probleme, ele au fost, în mare parte, din cauza blocajelor artificiale create de autoritățile centrale dintr-un domeniu sau altul. Cel mai recent exemplu de acest gen este achitarea salariilor profesorilor, care este strict în competența autorităților centrale.
În prezent, din punct de vedere profesional, nu putem vorbi despre supra-îndatorarea Primăriei mun. Chișinău. Afirmația este falsă și a fost lansată intenționat în spațiul public de unii exponenți ai partidelor politice. Absolut la toate etapele, am reușit să facem față, chiar și să achităm creditele luate în anii precedenți, de până la mandatul nostru. Acum cinci ani, am găsit Primăria cu un sold negativ de peste 120 milioane de lei, astăzi, reușim să avem un sold pozitiv și să dezvoltăm orașul așa cum nu s-a dezvoltat în ultimii 30 de ani.
În prezent, gradul de îndatorare este sub nivelul de 15%, în timp ce cadrul legal permite un plafon de 30%. Avem proiecte majore începute, în colaborare cu parteneri externi, în valoare de 1,4 miliarde de lei, care vor fi executate în următorii ani, în termenele stabilite, așa cum ne-am onorat și până acum toate obligațiunile. Din păcate, în prezent, Fondul rutier, care trebuie să fie sursa principală de reparație și întreținere a infrastructurii rutiere, este gestionat și reglementat prost de către instituțiile statului la nivel central, unde se face mai multă politică decât politici, deși de el depind toate primăriile din țară și aici e nevoie de acordat mult mai multă atenție.
Subiectul este foarte complex și trebuie luate măsuri de a fi îmbunătățit în interesul cetățenilor în primul rând. Vom reveni asupra lui după alegerile parlamentare.
Deseori, oamenii de afaceri, inclusiv cei din capitală, invocă, printre obstacolele de desfășurare a activității de antreprenoriat, presiunile birocratice din partea diferitelor autorități, inclusiv din partea celor locale. Cum tratați această problemă la nivel de primărie?
Vladimir Mitru: În orice domeniu de activitate, există un cadru legal, după care suntem obligați să ne conducem. Legea reglementează necesitatea obținerii anumitelor acte permisive sau notificări de la administrația publică locală. Fiecare etapă, de la depunere până la eliberare, este digitalizată, toate procesele sunt transparente și există un termen expres prevăzut în lege pentru eliberarea acestora.
În prezent, un refuz este strict argumentat în cazul în care anumite acte nu corespund cerințelor legale sau setul de acte este incomplet. Cu toate acestea, există și situații confuze, în cazul în care un agent economic își desfășoară activitatea într-un anumit domeniu, dar solicită acte permisive pentru domenii specializate, cum ar fi, spre exemplu, construcțiile, publicitatea etc., fără a depune actele solicitate conform cadrului legal. În astfel de cazuri, încercăm să îmbunătățim comunicarea și să fim cât mai expliciți pentru a evita astfel de situații pe viitor.
În toți acești ani, Primăria Chișinău a întreprins acțiuni pentru ca legea să fie în capul mesei. Referitor la presiunile birocratice, asta ne cere legislația, în caz contrar, pot parveni sancțiuni în adresa APL. Am pledat nu o dată și suntem pentru debirocratizarea multor procese care ar veni în ajutorul mediului de afaceri, dar și al tuturor cetățenilor.
În opinia dvs., care ramuri economice au, în condițiile actuale, cele mai bune perspective de dezvoltare în municipiu?
Vladimir Mitru: Din punct de vedere economic, oportunitățile de investiții apar în domeniile în care există cerere, fie că vorbim de bunuri, servicii sau lucrări. În prezent, cererea cea mai mare există în domeniul imobiliar, atât pe segmentul rezidențial, cât și pe cel nerezidențial, lucru evidențiat și de majorarea prețurilor.
În ce privește serviciile, municipalitatea are investiții anuale de miliarde de lei în infrastructură și reparații capitale, însă deseori se confruntă cu lipsa participării agenților economici la licitațiile publice.
În ultimii ani, transportul alternativ a avut o dezvoltare considerabilă, cererea fiind destul de înaltă. De asemenea, domeniul hotelier are un potențial înalt de cerere. În prezent, consumul anual de bunuri, lucrări și servicii în municipiul Chișinău depășește suma de 200 miliarde de lei. Este o sumă impresionantă, o atracție, dacă vreți, pentru business, pentru dezvoltarea de idei, viziuni și aplicarea de tehnologii noi în multe domenii. Implementarea acestora ar duce la creșterea calității, ar spori gradul de competitivitate și, în cele din urmă, ar genera beneficii pentru cetățeni.
Cum calificați nivelul serviciilor din Chișinău, inclusiv cele din comerț, HoReCa sau prestarea serviciilor? Există suficientă competiție pe aceste piețe?
Vladimir Mitru: În calitate și de consumator, calitatea trebuie să fie raportată la preț. Concurența stimulează calitatea și corectitudinea prețurilor, iar intervenția minimă a instituțiilor statului în reglementare accelerează dezvoltarea și valorifică tendințele de modernizare în beneficiul consumatorului.
Competiția există mereu în economie, iar jucătorii noi intră constant pe piață. Cel mai corect din partea autorităților ar fi să comunice cât mai mult și să se consulte cu mediul de afaceri din toate domeniile. Doar în cadrul unui dialog constructiv, pot fi gă-site soluții, se poate de intervenit ca să obținem împreună un preț corect și o calitate cât mai înaltă, dar și o concurență sănătoasă.
Până la urmă, într-un astfel de mediu, au de beneficiat toți: și businessul, și autoritățile dar, în primul rând, cetățeanul.
