Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2025 importurile din România în Republica Moldova au crescut de 1,6 ori, cifrându-se la 2,48 miliarde de dolari. În același timp, exporturile de mărfuri peste Prut s-au redus cu 5,36%. Drept urmare, deficitul comercial a urcat de la finele lui 2024 până la sfârșitul lui 2025 de la 371,3 milioane de dolari până la 1,38 miliarde de dolari. Majorarea a fost de 1,008 miliarde de dolari sau de 3,7 ori.
„Creșterea deficitului balanței comerciale cu România se explică banal prin importurile masive de energie electrică și resurse energetice, care anterior erau achiziționate din Rusia sau de la Centrala de la Cuciurgan” explică Mihai Bologan, director general al companiei sociologice iData.
Potrivit lui Stas Madan, director de program la Expert-Grup, energia de la centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) nu era inclusă în statisticile Republicii Moldova la rubrica importuri, deși nu poate fi considerată nici producție locală, dat fiind faptul că se află sub jurisdicția regimului separatist de la Tiraspol și nu contribuie prin nimic la bugetul Republicii Moldova. Singurul plus, potrivit lui, era faptul că decontările pentru energia respectivă se făceau în lei moldovenești, ceea ce excludea unele costuri legate de schimbul valutar.
Deși, în cantitate valorică, exporturile peste Prut s-au redus anul trecut cu circa 62 milioane de dolari, România rămâne de departe cel mai mare importator de produse din Republica Moldova. Volumul acestora a fost de 1,097 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 29% din tot volumul exporturilor moldovenești. Următoarele în topul țărilor care importă produse moldovenești sunt Turcia cu un volum de peste 376 milioane dolari (9,95%) și Italia cu 349 milioane dolari (9,92%).
Potrivit lui Mihai Bologan, creșterea deficitului balanței comerciale a Republicii Moldova de anul trecut se explică în mare parte prin renunțarea la energia electrică de la Cuciurgan. „Deficitul balanței comerciale în comerțul cu mărfuri al Republicii Moldova este compensată parțial prin excedentul exporturilor de servicii. Deși acesta acoperă doar parțial deficitul comercial la mărfuri, inspiră optimism faptul că exportul de servicii este în creștere”, concluzionează el.
