În Moldova, acest sector ar trebui să fie concentrat pe cum țara noastră poate contribui economic la procesul de reconstrucție. De asemenea, se discută despre cum afacerile moldovenești își pot găsi locul și rolul în acest proces. Aceste subiecte au fost abordate de participanții la Forumul Economic Moldova-Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg), care a avut loc la Chișinău în perioada 11-12 martie, transmite logos-pres.md.
Pentru companiile moldovenești, accesul pe piața ucraineană nu este ușor, nu doar din cauza concurenței. Există multe aspecte bilaterale care complică activitatea economică. De exemplu, exportul de ciment din Moldova este interzis. Prin urmare, un anumit nivel de dialog politic este necesar pentru a asigura afaceri moldovenești posibilitatea de a participa la procesul de reconstrucție a Ucrainei.
În total, în Moldova sunt înregistrate 150 de companii din trei țări Benelux cu investiții în valoare de 525 milioane USD. Cel mai mult capital provine din Olanda – 488 milioane USD, aceasta fiind al patrulea investitor ca mărime în Moldova. Investitorii din cele trei țări ocupă locul al treilea în clasament. „Totuși, în ceea ce privește nivelul exporturilor, țările Benelux se află doar pe locul 13, ceea ce arată un potențial serios de creștere", spune directorul Agenției Naționale pentru Investiții, Natalia Bejan. „Deși în ultimii patru ani s-a înregistrat o creștere a comerțului exterior de 18%, acest lucru nu este suficient."
În principal, bunurile și serviciile produse de companiile din aceste țări sunt destinate exportului. În Moldova funcționează mai multe întreprinderi industriale din regiunea Benelux. De exemplu, compania Spamol, creată de cunoscuta Alpha Industries din Belgia, produce saune pentru export de 25 de ani. Aproape 20 de companii activează în domeniul tehnologiilor informaționale. De asemenea, sunt înregistrate mai multe companii în domeniul logisticii și construcțiilor.
Interesul față de țara noastră din partea afacerilor din țările Benelux a crescut, în special în ceea ce privește implementarea unui plan economic de creștere și atragerea sprijinului financiar al UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro. „Este deja cunoscut faptul că sunt planificate proiecte mari de infrastructură, pentru care Moldova nu dispune de suficientă experiență și resurse umane", continuă Natalia Bejan. „Interesul lor se extinde și asupra Ucrainei. În Moldova, sectorul materialelor de construcție este unul dintre cele șase care beneficiază de scheme de ajutor de stat."
Ei sunt interesați și de oportunitățile logistice, inclusiv cele portuare. Companiile din Belgia și Olanda sunt interesate să colaboreze cu portul Giurgiulești, al cărui potențial nu este utilizat la capacitate maximă. În prezent, nu există planuri concrete pentru reconstrucția Ucrainei, dar aceste relații sunt deja în curs de dezvoltare. Anul trecut, companii din Germania și România au deschis reprezentanțe în Chișinău, iar interesele lor se extind și asupra proiectelor din Ucraina. Cu toate acestea, sunt necesare anumite garanții. Până acum, discuțiile cu Ucraina în acest sens nu au avut loc.
În acest context, președintele AmCham Moldova, Alexander Gozun, consideră că este necesar un anumit nivel de dialog politic cu Ucraina, UE și SUA, precum și în regiune. În primul rând, pentru a oferi companiilor noastre posibilitățile de a accesa piața ucraineană.
„Deja discutăm despre acest subiect de doi ani, dar nu există o viziune unitară", spune el. „Este necesar accesul la informații despre proiectele în care companiile noastre ar putea fi implicate. De asemenea, trebuie să știm ce domenii sunt potrivite pentru investiții. De exemplu, în domeniul serviciilor medicale, pe care Ucraina nu le va putea asigura fizic din cauza pierderilor din război, sau din cauza distrugerilor serioase ale infrastructurii și locuințelor, producția de materiale de construcție."
Trebuie să se stabilească ce este necesar și în ce cantități. Este important să structurăm potențialul și să asigurăm instrumente de stimulare – reduceri fiscale, stimulente financiare sau garanții, care pot veni din partea instituțiilor financiare internaționale ce lucrează cu astfel de instrumente. În același timp, statul ar putea propune parteneriate public-private pentru proiectele de infrastructură. Toate acestea trebuie discutate. În proporție, contribuția noastră poate fi mică, dar pentru noi poate fi semnificativă".
