Provocarea întâlnirilor clubului de discuții al redacției BusinessClass, constă în dezbaterea unui set de subiecte diverse, toate conectate la o temă comună. De această dată, tema a fost: cum poate face față Republica Moldova provocărilor economice și geopolitice care vin din exterior, ce poate face mediul de business, dar și statul pentru a trece peste aceste provocări și a pentru valorifica potențialul economic.
La turații mici
Discuția a început cu prognoza lui Veaceslav IONIȚĂ, expert economic IDIS Viitorul, care a vorbit despre evoluția industriei autohtone, despre exporturi și tendințele macroeconomice. Expertul a subliniat mai multe lucruri, printre care faptul că economia națională stagnează în mare parte și rămâne în continuare dependentă de sectorul agricol. Pe fundalul negativ generalizat, există o creștere importantă în industria mobilei, care demonstrează o sporire stabilă a potențialului, dar și a exporturilor și care ar merita suportul statului.
Mult sau puțin?
În altă ordine de idei, expertul în politici publice și securitate al tink-tankului Watchdog Andrei CURĂRARU a explicat importanța crucială a pachetului financiar de sprijin din partea Uniunii Europene în valoare de 1,9 miliarde de euro, care urmează a fi acordat Republicii Moldova în următorii trei ani. Compus din 1,5 miliarde de euro credit și doar 400 milioane de euro granturi, acest ajutor este clar sistematizat ca și direcție strategică de investiție. Alocarea lui reprezintă un semnal puternic de susținere din partea Uniunii Europene, fiind o oportunitate istorică pentru consolidarea securității economice a țării, dar și o responsabilitate majoră în ce privește utilizarea eficientă a acestor fonduri. Acordul, scris pe 60 de pagini, presupune o raportare semestrială, ceea ce impune o gestionare riguroasă și transparentă a resurselor. Prin urmare, dezvoltarea capacității de absorbție a fondurilor europene trebuie să fie o prioritate absolută în următorii ani pentru autorități.
Context geopolitic
Au fost atinse subiecte legate de securitatea spațiului european și războiul din Ucraina, fiind specificat faptul că Uniunea Europeană își intensifică eforturile de reînarmare, alocând 800 miliarde de euro în acest scop. O parte din fondurile de coeziune vor fi redirecționate către acest obiectiv, ceea ce ar putea avea impact și asupra Republicii Moldova. Cu toate acestea, în prezent, realizarea acestui obiectiv pare dificilă, având în vedere faptul că Europa poate produce în prezent doar aproximativ 10% din necesarul său de armament. Armistițiul propus de SUA este, în opinia expertului, unul în beneficiul Rusiei. În ce privește Republica Moldova, expertul spune că, mai degrabă, țara noastră va fi în meniu decât la masa de negocieri.
De asemenea, a fost discutată decizia recentă a SUA de a reduce finanțarea prin agenția guvernamentală USAID, fapt ce a generat un val de incertitudine în rândul companiilor și ONG-urilor locale. Mila MALAIRĂU, director executiv AmChamMoldova, a subliniat că multe companii, care derulau proiecte finanțate de agenție, sunt acum în suspans, căutând alternative de finanțare. Totodată, au rămas și mulți profesioniști fără locuri de muncă, conturându-se riscul emigrării lor. Specialiștii încadrați în diverse proiecte au rămas neasigurați, dar există speranța că aceste decizii ale guvernului SUA vor fi revizuite. Alexandru GOZUN, președinte AmCham, este de părere că impactul acestei decizii va fi resimțit și la nivelul economiei statului, nu doar de către angajații proiectelor. O parte semnificativă din ele ar putea fi transformată în proiecte comerciale sau parteneriate public-private, deși ultima opțiune nu este foarte populară, fie finanțate prin acorduri bilaterale. Finanțările stopate ale USAID erau orientate în mare parte în trei direcții: securitatea energetică, reziliența cibernetică și reforma justiției. La momentul stopării, volumul mijloacelor se cifra la circa jumătate de miliard de euro. Doar zece la sută din bani reveneau ONG-uri locale, restul erau destinați dezvoltării economiei reale și achiziționării echipamentelor.
Reconstrucția Ucrainei
În ce privește o eventuală reconstrucție a Ucrainei, Mihai BOLOGAN, director executiv al centrului de analiză și consultanță iData, a spus că multe companii de construcții moldovenești sunt pregătite să participe la acest proces. Alexandru GOZUN a subliniat, la rândul său, că, deși există capacitate și intenție în acest sens, sunt necesare instrumente de garantare și facilități din partea statului, iar tehnologia și inteligența artificială pot juca un rol crucial în această direcție. Acest lucru ar asigura mai multă încredere pentru oamenii de afaceri, care sunt concentrați pe realitatea îngustă pe interiorul companiei. Totodată, un nou instrument de măsurare implementat de AmCham, indicele matrix, care presupune intervievarea a 350 de companii despre percepția lor asupra anumitor evenimente, arată mai mult scepticism în această direcție. La întrebarea ce cred despre posibilitatea contribuției lor la reconstrucția Ucrainei, managerii chestionați au fost mai puțin siguri. Expertul consideră că liderii din business autohtoni ar trebui să învețe să-și vadă potențialul lor real, pentru că există o mare perspectivă de creștere.
Mai multă inteligență
Un alt aspect important discutat ține de potențialul inteligenței artificiale (AI). Veaceslav CUNEV, antreprenor și expert în domeniul tehnologiilor informaționale, vede în AI o oportunitate uriașă pentru mediul de afaceri autohton. În opinia lui, nu există domeniu în care aceasta nu ar putea spori eficiența. Companiile locale pun accent pe creșterea eficienței prin implementarea soluțiilor AI, Europa investește masiv în acest domeniu, iar Moldova ar putea deveni un hub regional pentru dezvoltarea de soluții inovatoare. Mai mult ca atât, specialistul afirmă că sunt la mare căutare experții în utilizarea AI. Însă, în opinia sa, din cauza luptei pentru supremație în domeniul AI între SUA și China, pe viitor, accesul la unele instrumente și servicii ar putea fi limitat pentru țara noastră. Pe de altă parte, companiile moldovenești trebuie să fie pregătite pentru o reconfigurare a pieței muncii. Deja există companii care creează și oferă agenți virtuali, aceștia vor juca un rol tot mai important. Actualmente, o investiție minimă de 20 de dolari investiți într-un agent AI simplu creat de chatGPT aduce angajatului un plus de eficiență de 30-40%. Specialistul este convins că Republica Moldova are, până la sfârșitul anului 2024, jumătate de an „magic” în care mediul de afaceri și specialiștii să-și poată spori considerabil abilitățile de utilizare a instrumentelor AI. Acest lucru ar putea să ne poziționeze ca jucător important în acest domeniu. În acest sens, Alexandru GOZUN a menționat că odată cu utilizarea inteligenței artificiale, crește competitivitatea individuală și colectivă. Acum, asistăm la decizia Uniunii Europene de a oferi 200 miliarde de euro pentru dezvoltarea AI și a instrumentelor de prelucrare a datelor. În acest context, putem fi un hub regional, putem să dezvoltăm soluții care pot fi testate aici, după care replicate în alte regiuni, dar pentru asta, este nevoie de multă agilitate. Vitalie POPA, vicedirector AXA Management Consulting, și-a exprimat optimismul în legătură cu potențialul inteligenței artificiale de a eficientiza activitățile economice, dar subliniază că factorul uman rămâne indispensabil.
Piața imobiliară – o locomotivă
În altă ordine de idei, au fost discutate tendințele de pe piața imobiliară autohtonă. Directorul de vânzări al agenției imobiliare Proimobil Eugen ȚURCAN consideră că sectorul construcțiilor reprezintă o locomotivă care trage după el sectorul real al economiei. El a subliniat importanța educației financiare pentru clienți, dar și a parteneriatelor pentru dezvoltarea pieței imobiliare, având în vedere proiecte precum Prima Casă, care trebuie și pot fi optimizate. În ce privește perspectivele pieței imobiliare, specialistul spune că, actualmente, 60-65% din cumpărători nu cumpără imobilul pentru a locui în el. Este vorba de investiții: aceste spații sunt ulterior revândute sau oferite în locațiune. Agentul imobiliar vorbește și despre importanța clădirilor de birouri care, de fapt, atrag potențial în jurul lor. În acest sens, Alexandru GOZUN a adăugat că spațiile comerciale și industriale sunt o altă direcție de perspectivă a pieței imobiliare și este nevoie de mai multe parteneriate și susținere din partea mai multor actori, inclusiv Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru a consolida piața. Un alt aspect menționat a fost interesul unui număr tot mai mare de companii moldovenești pentru piața de construcții din România și Dubai. Experții afirmă că investițiile companiilor pe aceste piețe pot fi estimate cu ușurință la circa 100 milioane de euro.
Mai multă autonomie!
La discuții au participat și administratori ai unor companii de stat. Aspecte importante menționate de aceștia țin de provocările semnificative în încercarea de a-și optimiza activitatea și de a se adapta la cerințele pieței. Violeta COJOCARU, directorul Î.S. Poșta Moldovei, a subliniat importanța conlucrării și a dialogului cu statul înainte de implementarea oricăror schimbări. Ea pledează însă pentru mai multă autonomie în decizii, argumentând că, în prezent, este dificil să faci față concurenței de pe piață. Un aspect problematic este reprezentat de procedurile de achiziție, care necesită aprobarea consiliului și confirmarea fondatorului pentru orice tranzacție de peste 400 mii de lei. Birocrația excesivă încetinește procesele și împiedică compania să reacționeze rapid la oportunitățile de pe piață. Pentru a remedia situația, este esențială simplificarea procedurilor de achiziție, permițând companiei să ia decizii mai rapide și mai eficiente.
În aceeași ordine de idei, administratorul complexului Arena Chișinău Sergiu STANCIU a evidențiat dificultățile întâmpinate în colaborarea cu statul, caracterizate de tergiversare și viteză de reacție pe anumite direcții. Pe de o parte, complexul trebuie să genereze profit, iar pe de altă parte, trebuie să urmeze toate cerințele impuse care uneori sunt limitative, ceea ce creează un dezechilibru între cerințele statului și cele ale pieței. Administratorul mai subliniază că, deși Arena Chișinău a fost dată în exploatare nefiind pregătită în întregime pentru a activa pe piață, echipa a reușit să diminueze pierderile și să iasă pe un trend pozitiv. Managerul este optimist în privința viitorului complexului, care ar putea deveni un punct de interes pentru evenimente europene majore. Pentru a atinge acest obiectiv, este nevoie de o îmbunătățire a colaborării dintre întreprindere și instituțiile guvernamentale, precum și de elaborarea unei viziuni clare pentru dezvoltarea complexului. Per general, pentru a asigura o funcționare eficientă a întreprinderilor de stat, este necesară extinderea autonomiei acestora, ceea ce le-ar permite să se adapteze la evoluția pieței și să ia decizii rapide.
Omul sfințește locul
Mai mulți lideri din mediul de afaceri moldovenesc au subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă în relația statului cu businessul. Aceștia recomandă mai mult pragmatism și viziune strategică. Angela GHEORGHIȚĂ, președinta unui grup de companii cu peste 3000 de angajați, a criticat abordarea teoretică a autorităților, ilustrând prin propriul exemplu dificultățile întâmpinate în implementarea mai multor proiecte. „Noi facem statul să fie stat. Avem nevoie de lucruri practice, nu doar consultanță”, afirmă ea, îndemnând la o gândire centrată pe interesele naționale și la valorificarea potențialului uman prin specializare și profesionalizare.
La rândul ei, fondatoarea NGA contabilitate Ana NICOLĂESCU a subliniat volatilitatea economiei globale și necesitatea unor politici microeconomice proactive. Ea menționează că dependența de credite și granturi este de multe ori amăgitoare, subliniind importanța unei strategii economice solide și a educației financiare. La fel, specialista a atras atenția asupra necesității unui cadru normativ clar și a unei viziuni strategice din partea statului, esențiale pentru atragerea investițiilor. Ea a menționat că 70% dintre companiile din agricultură reprezintă micro-companii cu cifre de afaceri de 1-2 milioane de lei anual, iar agricultura reprezintă 7% din PIB, pe când în Germania, ponderea acesteia este de doar 1%. În același timp, 95% din companiile moldovenești sunt mici și mijlocii, iar susținerea dezvoltării lor necesită o mai mare atenție din partea ministerelor de resort.
Un alt aspect important este menționat de Serghei BAZIUC, director resurse umane Efes Moldova. Acesta a evidențiat dificultățile în atragerea forței de muncă în sectorul productiv, dar și importanța dezvoltării capacităților de luare a deciziilor de către angajați. la rândul său, Mircea CIOBANU, fondator Matrix Solar, a lansat un apel la patriotism economic, îndemnând la investiții locale și la schimbarea mentalității. „Nu trebuie să așteptăm de la partide sau parteneri externi, trebuie săașteptăm de la noi”, afirmă acesta, pledând pentru inițiativa individuală.
Perspectiva unei noi direcții
Un alt subiect abordat ține de ascensiunea în ultimii ani a turismului medical și a chirurgiei estetice. Piața serviciilor medicale estetice din Republica Moldova este într-o perioadă de expansiune rapidă, similară cu cea a serviciilor stomatologice. Odată cu creșterea, vin însă și provocări semnificative, legate în special de lipsa unei reglementări clare și de necesitatea unei colaborări mai bune între actorii implicați. Alexandru MÎRZA, director MedDev, importator de echipament medical cu peste 15 ani de experiență, a subliniat că piața este în creștere, dar legislația în domeniul medicinii estetice are mari lacune. El a evidențiat necesitatea unei mai bune educații atât pentru cei care oferă servicii, cât și pentru cei care le accesează. De asemenea, specialistul pledează pentru o colaborare mai strânsă între serviciile vamale și Ministerul Sănătății atunci când este vorba de evaluarea echipamentului, precum și pentru o mai mare deschidere la comunicare.
Și directorul executiv al asociației de turism medical din Moldova Andrei REVENCO vede un potențial semnificativ în turismul medical autohton. El a propus adoptarea modelului israelian și încheierea de parteneriate cu ambasade pentru a aduce tehnologii noi în țară. În plus, asociația lucrează la un program de profesionalizare a medicilor stomatologi în Franța și efectuează studii de piață pentru a identifica nișe cu potențial, cum ar fi operațiile bariatrice. Asociația explorează și posibilitatea de a închiria clinici în străinătate pentru a oferi servicii medicale cu medici moldoveni.
În final, participanții la discuții au ajuns la concluzia că Republica Moldova se confruntă cu provocări semnificative, dar există și foarte multe oportunități. Adaptabilitatea, inovația, dialogul și colaborarea sunt esențiale pentru a le depăși și a construi un viitor prosper. Prin eforturi comune și o viziune clară, provocările pot fi transformate în oportunități, iar economia poate deveni mai competitivă și cu un grad mai înalt de reziliență.
