Suprafețele însămânțate au avansat cu 1%, de la 1,568 milioane hectare la 1 585 milioane hectare, potrivit datelor BNS. Chiar și această creștere modestă a fost suficientă pentru a amplifica efectul unor condiții agroclimatice mai bune, reflectate în saltul randamentelor la hectar.
Culturile cerealiere și leguminoase au înregistrat cea mai puternică dinamică. Producția globală a crescut cu 34%, de la 2,167 milioane tone la 2,91 milioane tone, în timp ce recolta medie a urcat cu aproape 40%, de la 23,5 la 32,7 chintale la hectar. Grâul a avansat cu 33%, ajungând la aproape 1,6 milioane tone, iar randamentul a crescut cu 26% (de la 32,4 la 41 chintale la hectar). Porumbul pentru boabe a depășit pragul de un milion de tone, după o creștere de 40% a producției și un salt de 57% al randamentului (de la 16,2 la 25,4 chintale la hectar).
Și culturile tehnice au contribuit masiv la avansul sectorului. Floarea-soarelui a înregistrat o creștere de 38% a producției, de la 619 mii tone la 851,8 mii tone, în timp ce recolta medie a urcat cu 40% (de la 14,8 la 20,7 chintale la hectar). Rapița a avut una dintre cele mai spectaculoase evoluții, cu o creștere de peste 240% a producției, de la 86,6 mii tone la 295,9 mii tone, susținută de un randament mai mare cu 33%. Suprafața destinată culturilor tehnice a crescut cu 10%, de la 517,7 mii hectare la 569,3 mii hectare.
La culturile horticole, evoluțiile sunt mai moderate, dar pozitive. Producția de cartofi a crescut cu 10%, de la 135,4 mii tone la 148,6 mii tone, iar legumele de câmp au avansat cu 14%, ajungând la 267 mii tone. Deși suprafețele au rămas relativ stabile, randamentele mai bune au susținut creșterea producției.
Per ansamblu, 2025 se conturează drept unul dintre cei mai buni ani agricoli ai ultimului deceniu, cu un avans solid al producției vegetale determinat de extinderea suprafețelor și mai ales de îmbunătățirea randamentelor la hectar. Grâul, porumbul, floarea-soarelui și rapița rămân pilonii sectorului.
