Reforma administrativ‑teritorială devine, în viziunea Platformei Europa 2028, nu doar o ajustare tehnică, ci o condiție economică fundamentală pentru ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Vasile Tofan, membru al grupului format din 28 de economiști și profesioniști din economia reală, avertizează că proiectul actual al autorităților riscă să perpetueze fragmentare persistentă actuală a administrației publice locale și incapacitatea structurală de a gestiona investiții majore.
Tofan insistă că deciziile trebuie luate pe criterii de eficiență și analiză, nu pe calcule politice. Sistemul administrativ actual, moștenit din perioada sovietică, este descris drept „profund ineficient, financiar nesustenabil și incapabil să livreze servicii publice moderne”. În această formulă, spune el, Moldova nu poate absorbi fonduri europene la scară relevantă și nu poate construi infrastructura necesară unei economii integrate în piața unică.
Platforma propune o reformă accelerată, decisă în acest an, astfel încât alegerile locale din anul următor să se desfășoare deja în noile unități administrativ‑teritoriale. Modelul recomandat este cel baltic: aproximativ 40 de municipalități puternice, cu o medie de 65 mii de locuitori, capabile să angajeze specialiști, să planifice strategic și să gestioneze proiecte mari. Prin comparație, Republica Moldova are astăzi de 38 de ori mai multe primării per kilometru pătrat decât Letonia. Chiar și reforma propusă de guvern ar lăsa țara de 5–10 ori mai fragmentată decât statele baltice.
Argumentul central este economic: municipalitățile mari generează capacitate administrativă reală, reduc costurile, cresc eficiența și permit competiția pentru investiții și locuitori. În plus, Platforma propune eliminarea nivelului doi – raioanele – considerat redundant într-o țară compactă, și introducerea unei autonomii fiscale reale, prin redirecționarea a 50% din impozitul pe profit și a două puncte procentuale din TVA către bugetele locale.
Amalgamarea în jurul actualelor centre raionale este prezentată drept soluția cea mai logică, evitând tensiunile locale și asigurând acces facil la servicii. Identitatea comunităților ar fi păstrată prin reprezentanți locali de tip starosta sau pretor, după modelul polonez și ucrainean.
Platforma avertizează că o reformă timidă – reducerea numărului de primării la circa 300 – ar reproduce modelul României, considerat deja nesustenabil, autoritrățile de la București vorbind despre ncesitatea stringentă a unei reforme. Lecțiile altor state sunt clare: amalgamarea voluntară nu funcționează, reformele lente generează blocaje, iar lipsa descentralizării fiscale transformă reforma într-un exercițiu formal.
În viziunea Europa 2028, miza este strategică: Moldova are o fereastră de doi ani pentru a-și consolida ireversibil parcursul european, iar o administrație locală modernă, eficientă și competitivă este o condiție pentru dezvoltare economică și integrare europeană reală.
