Actualitate

Stresul cauzat de lipsa banilor s-a dovedit mai periculos pentru inimă decât infarctul

Lipsa banilor nu înseamnă doar mai puține oportunități, ci și mai multe riscuri pentru sănătate. Un studiu recent arată că stresul financiar constant poate afecta inima mai grav decât cele mai cunoscute probleme medicale.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că stresul financiar cronic poate reprezenta o amenințare mai mare pentru sistemul cardiovascular decât un infarct suferit anterior. Această concluzie a fost formulată în urma analizei a peste 300 de mii de electrocardiograme cu ajutorul inteligenței artificiale.

Algoritmii de inteligență artificială au permis corelarea stării inimii pacienților cu situația lor socio-economică și istoricul medical. Rezultatele au arătat că persoanele aflate în sărăcie sau într-o stare constantă de instabilitate financiară au un risc de deces cu 60% mai mare comparativ cu cele care nu se confruntă cu astfel de probleme. Prin comparație, un infarct anterior crește riscul de deces cu aproximativ 10%.

Potrivit autorilor studiului, factorul-cheie nu este nivelul veniturilor în sine, ci tensiunea psihologică de durată asociată cu lipsa resurselor financiare. Gândurile constante despre datorii, facturi și obligații financiare mențin organismul într-o stare de stres cronic. Acest lucru duce la eliberarea regulată a hormonilor de stres — precum cortizolul și adrenalina — care, în timp, accelerează uzura mușchiului cardiac și a vaselor de sânge.

Cercetătorii subliniază că impactul stresului financiar asupra inimii s-a dovedit comparabil sau chiar mai distructiv decât influența factorilor de risc tradiționali, precum diabetul sau hipertensiunea. Spre deosebire de evenimentele acute precum infarctul, instabilitatea financiară acționează lent, dar constant, fără a oferi organismului șansa de a se recupera.

Autorii lucrării notează că aceste date indică necesitatea de a lua în considerare condițiile sociale și economice drept un factor important de risc cardiovascular — alături de stilul de viață, alimentație și istoricul medical. Acest lucru ar putea influența atât abordările în prevenția bolilor de inimă, cât și politicile publice în domeniul protecției sociale a populației.

Vă place publicația? Distribuiți!

Ce cautam?