Potențialul nevalorificat al industriei turismului

Autoritățile vorbesc de mai mult timp despre necesitatea implementării unor programe de dezvoltare a turismului receptor în Republica Moldova, care să aibă un efect multiplicator asupra mai multor ramuri ale economiei. Cu toate acestea, până în present, niciunul din ele nu a fost dus până la bun sfârșit, iar potențialul turistic al țării rămâne încă foarte puțin valorificat. La finele anului trecut, Ministerul Culturii a plasat spre discuții publice conceptul Programului național de dezvoltare a turismului „Turism 2028” pentru anii 2024–2028, un document de planificare strategică „elaborat în vederea stabilirii unui cadru de politici capabil să ofere o abordare vizionară asupra dezvoltării industriei turismului pe termen mediu, cu accent preponderent pe valorificarea inteligentă și durabilă a potențialului turistic al Republicii Moldova, creând un mediu favorabil și comprehensiv pentru dezvoltarea unui produs turistic competitiv și sustenabil”.

 Documentul conține o serie de statistici extrem de interesante, care arată, în linii mari, tabloul industriei turismului din Republica Moldova.  

Creștere semnificativă a numărului de turiști

 Potrivit documentului, anul 2023 a reprezentat un punct de cotitură în dezvoltarea turismului autohton. Anul trecut, agențiile de turism și turoperatorii moldoveni au prestart servicii pentru un număr record de 503,7 mii de excursioniști și turiști, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anii precedenți. Dintre aceștia, 43,6 mii țin de turismul receptor, cifra fiind în creștere cu 50,3% față de anul precedent. Altfel spus, este vorba de numărul cetățenilor străini care au vizitat Republica Moldova prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor. Spre comparație, în aceeași perioadă, a fost înregistrat un număr de 97,7 mii de turiști interni, iar 362,4 mii de persoane au apelat la agențiile moldovenești de turism pentru a călători în străinătate.

De menționat că, pe parcursul ultimilor 10 ani, raportul dintre turiștii străini care vizitează Republica Moldova prin intermediul turoperatorilor și cetățenii moldoveni care procură foi de odihnă în străinătate este de 1:12. Această stare de fapt nu favorizează dezvoltarea industriei turismului, dat fiind faptul că, în cadrul turismului emițător, activitatea turoperatorilor se reduce la cea de agent intermediar pentru agențiile turistice din străinătate.

În ce privește proveniența turiștilor veniți prin intermediul agențiilor, aproape 39% din ei sunt din România, din Italia au venit 14,4%, din Ucraina – 14%, iar din Germania – 5,3%. Printre țările de unde provin mai mulți turiști, care au vizitat Republica Moldova, se mai numără SUA, Belgia și Franța.

Schimbare a trendului istoric

Statisticile privind proveniența turiștilor străini nu reflectă evoluția industriei turismului în Republica Moldova dintr-o perspectivă istorică. Dacă privim lucrurile prin această optică, în timpul URSS și în primii ani de independență, exista un nucleu al industriei turistice sovietice, alimentată de vizitatori din Ucraina și Federația Rusă. Acesta și-a epuizat însă potențialul odată cu criza financiară din 1998.

 Pe de altă parte, începând cu anul 2014, odată cu semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, dar și datorită eforturilor de marketing și promovare, turismul receptor moldovenesc a demonstrat o tendință activă de creștere. Până în 2019, și turismul intern a avut o evoluție stabilă, după care, grație creșterii puterii de cumpărare a populației, a intrat pe o traiectorie ascendentă.

Câți turiști străini avem de fapt?

 E firesc ca numărul turiștilor străini care ne-au vizitat țara să fie mai mare decât cei care au venit prin intermediul agențiilor specializate, deoarece mulți dintre ei călătoresc pe cont propriu. Astfel, hotelurile au raportat pentru anul trecfut un număr de de 195,5 mii de cetățeni străini cazați, cu 50% mai mulți față de anul anterior.

Datele statistice raportate de agențiile de turism nu reflectă decât o parte din realitate. Așa cum comerțul electronic a facilitat deplasările călătorilor fără intermedierea agențiilor de turism, cifrele reale sunt considerabil mai mari. Potrivit informației de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), numărul cetățenilor străini care au intrat în Republica Moldova în 2023 a fost de 5,5 milioane de persoane, adică de 125 de ori mai mare decât cel al turiștilor care au vizitat țara prin intermediul turoperatorilor. Dintre aceștia, trei milioane au stat mai mult de o singură noapte, ceea ce îi califică drept potențiali turiști. Această cifră este însă puternic „influențată” de numărul moldovenilor cu cetățenie română sau a altor state.

Numărul turiștilor străini cazați în structurile de cazare este mai aproape de adevăr, însă, ținând cont de faptul că circa un sfert din înnoptări revin sectorului particular de tip Airbnb, se estimează că cifra reală a turiștilor, care au vizitat Moldova în 2023 este de 250–500 mii.

Cum percep turiștii străini Republica Moldova

Dincolo de statisticile oficiale, sunt efectuate periodic unele sondaje, care își propun să arate cum văd turiștii străini Republica Moldova. Potrivit unui astfel de studiu, efectuat de agenția Magenta Consulting în perioada 7–21 octombrie 2023, cu suportul strategic al Proiectului USAID de Competitivitate și Rezilienţă Rurală, principalul factor care a motivat turiștii să viziteze Moldova anul trecut este recomandarea prietenilor și familiei. Pentru comparative: în 2018, principalul factor motivant a fost dorinţa de a degusta vin.

Faptul că „este o ţară vinicolă” a influenţat și turiștii, și diaspora să călătorească în Moldova. În rândul turiștilor străini, experienţele trăite în țara noastră le-au depășit așteptările, iar 87% din ei sunt interesaţi s-o viziteze încă cel puțin o dată. Circa 18% dintre turiști au venit în scop de afaceri.

Aproape jumătate dintre turiștii străini s-au cazat la hoteluri, iar un sfert au ales să se cazeze la prieteni sau rude.

De remarcat că 28% din turiștii străini au menționat lipsa zborurilor directe drept cea mai mare dificultate cu care s-au confruntat în organizarea călătoriei în Republica Moldova. Membrii diasporei moldovenești, care călătoresc acasă, sunt deranjați cel mai mult de preţurile mari. 62% la sută din ei au menționat acest factor.  

Ce-i impresionează mai mult pe turiștii străini

 Evaluarea experienței turiștilor a arătat că 84% dintre ei și-au petrecut timpul în Chișinău. Aproape jumătate din ei au vizitat restaurante, magazine de vinuri și cluburi, 37% – vinării și festivaluri, iar 30% – alte sărbători. Este interesant faptul că în 2018, 60% de turiști au menționat vinăriile drept cea mai importantă atracție, iar alți 65% – festivalurile și sărbătorile. O altă tendință interesantă se observă în cazul bisericilor și mănăstirilor, care au fost vizitate anul trecut de doar 21% dintre turiști. Spre comparație, în 2016, de obiectivele religioase erau atrași 66%, iar în 2018 – 39% dintre turiști.   

Cele mai mari satisfacții turistice primite în țara noastră sunt rezervațiile naturale și peisajele, urmate de restaurante, magazine și cluburi de vinuri și crame.

În ce privește atracțiile, Orheiul Vechi și vinăria Cricova sunt în fruntea clasamentului. Primii cinci factori de satisfacție menționați de cei intervievați sunt ospitalitatea și amabilitatea localnicilor, mâncarea tradițională, calitatea mâncării în restaurante, vinurile și peisajele naturale. Nivelurile de satisfacție rămân ridicate, iar 67% dintre respondenți au menționat că ar vizita cu siguranță din nou Republica Moldova. În mod rurprinzător, nouă din zece respondenți spun că se simt în siguranță în țara noastră.

Cum turismul influențează alte ramuri ale economiei

 Veniturile agențiilor de turism și ale turoperatorilor au constituit 3,9 miliarde de lei în 2023 și au provenit în proporție de 94% din turismul emițător. Este vorba de 1,3% din produsul intern brut. Sunt însă relevante și veniturile din activitățile economice conexe care, conform uzanțelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), sunt clasificate drept activități legate direct de turism. Este vorba despre transportul aerian, activitățile de cazare și

parțial restaurantele. În acest context, venitul aferent transportului aerian a fost în 2023 de 4,5 miliarde lei, veniturile unităților de cazare – de circa un miliard de lei, iar încasările restaurantelor – de șase miliarde lei. Bineînțeles, restaurantele nu deservesc doar turiști, însă legătura dintre cifra de afaceri a restaurantelor și numărul de călători în cadrul turismului receptor este strânsă.

Efectul multiplicator al turismului nu este studiat în profunzime în Republica Moldova, însă practicile internaționale arată că, pe lângă consumul direct (transport, cazare, alimentație, agrement), turismul contribuie și la consumul indirect (de către agenții economici și angajații din domeniu).

La rândul său, consumul indirect creează un efect în cascadă, generând venituri și locuri de muncă în alte sectoare economice, cum ar fi cel al construcțiilor, comerțului cu amănuntul, transportului local etc. Grosso modo, unele studii au demonstrat că fiecare dolar cheltuit în cadrul turismului receptor duce la creșterea veniturilor populației cu un dolar și la creșterea producției cu doi dolari. Mai mult ca atât, fiecare milion de dolari încasat din turismul receptor generează crearea a 30–80 locuri de muncă în economia națională.

Circa 2% din angajații din Moldova

 Dacă ne referim nemijlocit la industria turismului, potrivit anchetei structurale a întreprinderilor pentru anul 2022, efectuate de Biroul Național de Statistică, în Republica Moldova activau 2040 de întreprinderi, a căror activitate de bază ține în mod predominant de turism. Este vorba de agenții de turism, hoteluri și transportatori avia și, parțial, de restaurante. Mai concret, este vorba de 12 companii aeriene, 164 de hoteluri și alte facilități de cazare, 1468 de restaurante și 396 de agenții de turism.

 În 2023, agențiile de turism și turoperatorii aveau 1077 de angajați, în timp ce în industriile conexe activau 15 914 de persoane, inclusiv 632 – în transportul aerian, 1764 – în unitățile de cazare, iar majoritatea – 13 518 în restaurante și alte servicii de alimentație. Angajații din turism și industriile conexe reprezintă circa 2% din numărul total de angajați din Republica Moldova.

Impactul turismului receptor și al turismului intern asupra câmpului muncii nu se reduce însă doar la numărul de angajați din sector. În virtutea consumului agregat pe care îl amplifică încasările de la nerezidenți, turismul contribuie la creșterea volumului de vânzări (respectiv și a cererii de forță de muncă) pentru sectoarele care generează inputuri – agricultură, industrie alimentară, transport, construcții, industrii creative etc.

Pe locul 77 în lume

 Competitivitatea externă a turismului depinde de o multitudine de factori. Unul din pilonii principali de dezvoltare este oferta turistică diversificată, însă pofta de descoperiri și drumeție scoate în evidență și alți factori de success, cum ar fi siguranța, accesul, comoditatea și sustenabilitatea. Forumul Economic Mondial (FEM) propune un cadru de evaluare a dezvoltării turismului bazat pe 17 piloni care stau la baza Indicelui de Dezvoltare a Turismului și sunt grupați în cinci sub-indicatori. Este vorba despre mediul permisiv, politicile stimulatorii, infrastructura, oferta turistică și sustenabilitatea. Din punct de vedere metodologic, există o strânsă corelare între locul țării în clasamentul FEM și numărul efectiv de excursioniști și turiști internaționali care vizitează țara.

 Liderul clasamentului mondial respectiv în 2021 era Japonia, urmată de SUA. Spania, Franța și Germania. Succesul celor mai atractive destinații turistice se datorează mediului de afaceri permisiv, standardelor de calitate, politicilor stimulatorii, accesului la rutele internaționale, capacităților de cazare pentru orice gust, ofertei turistice diversificate și grijii pentru mediul ambiant și populație. Republica Moldova, cu un scor de 3,6 din maximum de șapte puncte, ocupă poziția 77 în acest clasament, în creștere cu patru trepte față de ediția anterioară a clasamentului și cu 40 de trepte mai sus decât era în ediția din 2017. În plan regional, lider în Europa Centrală și de Est este Polonia, care ocupă poziția 30 în clasamentul mondial. România este pe locul cinci în regiune, ocupând poziția 53 în clasamentul mondial, iar Republica Moldova ocupă abia poziția 10, devansând doar Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina.

Prețuri relativ competitive

 Grație parității puterii de cumpărare, țara noastră se situează favorabil la capitolul prețuri în comparație cu țările din regiune, întrunind un scor de 5,9 puncte față de media regională de 5,3. Pentru vizitatorii străini, în special cei din vest, costul vieții în Republica Moldova este mai mic în termeni relativi. Într-adevăr, dacă să ținem cont de prețurile pentru arenda spațiului locativ, doar în Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina costul vieții este mai scăzut decât la noi. La fel, din punct de vedere al taxelor aeroportuare și al prețului pentru carburanți, poziția Republicii Moldova este în general competitivă, iar prețul redus pentru opțiunile de cazare în sectorul privat (de tip Airbnb) face ca Moldova să fie o destinație foarte atractivă pentru călătorii și excursioniștii economicoși.

 „Fiind comunicat într-un mod inteligent, aspectul competitivității prețurilor poate deveni un atu puternic pentru industria turismului din Republica Moldova. Pandemia a schimbat comportamentul turiștilor în sensul că, actualmente, se dă preferință plăcerilor simple, care se înscriu în conceptul de acasă departe de casă”, se menționează în proiectul Strategiei.

Astfel, 42% din turiștii chestionați în 2023 optează pentru apartamente în loc de hoteluri, iar 46% preferă să ia masa la bucătărie în loc să meargă la restaurante. În ce privește opțiunile de agrement, un număr tot mai mare de călători optează pentru drumeții sau alt gen de odihnă în sânul naturii, în loc de vizite la muzeu.

Percepția gradului de securitate e destul de bună

 În pofida diferendului transnistrean, Republica Moldova se poziționează destul de bine la capitolul siguranță și securitate, numărându-se printre cele mai sigure state din punct de vedere al expunerii la acte teroriste și la crima organizată. Statistica omuciderilor și siguranța plimbărilor nocturne este de asemenea foarte favorabilă dezvoltării turismului. Totuși, războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina afectează turismul receptor și nu a fost captat încă în clasificatorul FEM, urmând să devină o provocare care va declasa țara noastră la acest capitol.

 Totuși, reputația internațională a Republicii Moldova are repercusiuni pentru dezvoltarea turismului. În conformitate cu Indicele Brandului de Țară, Moldova ocupă poziția 166 la categoria turism din cele 243 de state și teritorii prezente în clasament. În plan regional, brandul Moldovei este pe penultimul loc, depășind doar brandul de țară al Macedoniei de Nord.

Ce ne împiedică să ne dezvoltăm

 Nicolae Olărașu, consultant la ANTRIM, spune că turismul în Republica Moldova se confruntă în prezent cu provocări legate de infrastructura deficitară manifestată prin distribuția geografică neuniformă a structurilor de cazare și capacitatea redusă de cazare. Aceasta limitează posibilitatea de organziare a festivalurilor și altor evenimente de anvergură, precum și durata medie de ședere a turiștilor străini în Republica Moldova, care este de doar 2,1 zile față de media regională de 3,6 zile. Acestea limitează, în final, încasările din turism.

„Pentru a evolua, este necesară îmbunătățirea infrastructurii, extinderea capacității aeroportuare și diversificarea conexiunilor aeriene, valorificarea perspectivei turismului medical, precum stomatologia, chirurgia plastică, fertilizarea in vitro și serviciile oftalmologice, consolidarea eforturilor de marketing și crearea de parteneriate între operatorii de turism și autorități, implementarea abordării hub and spoke”, menționează consultantul.

Atracțiile „forte” ale Moldovei

 Reprezentantul ANTRIM consideră că Republica Moldova dispune de un potențial turistic considerabil bazat pe autenticitatea culturală, moștenirea vitivinicolă și peisajele naturale pitorești.

„Tradițiile culturale, ospitalitatea, bucătăria moldovenească cu preparatele sale autentice și tradiționale și moștenirea vitivinicolă, contribuie la atractivitatea țării ca destinație turistică”, subliniază Nicolae Olărașu. O altă direcție de perspectivă pentru Republica Moldova, în opinia lui, alături de turismul medical, este valorificarea potențialului turistic al „nomazilor digitali”. Pentru valorificarea acestui potential, urmează a fi asigurată legalizarea statutului și prelungirea duratei de ședere a acestora. Prin abordarea acestor provocări și valorificarea oportunităților, Republica Moldova poate atrage un segment de turiști care nu doar contribuie la economie, dar și promovează inovația și schimbul cultural.

A cincea ediție a Incoming Tourism Forum

Anul curent, la împlinirea a 10 ani de activitate, ANTRIM a oganizat a cincea ediție a Incoming Tourism Forum.

Un eveniment notabil al forumului a fost semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru dezvoltarea turismului verde între Ministerul Mediului, Ministerul Culturii, ANTRIM și partenerii de dezvoltare Solidarity Fund din Polonia.

Acordul își propune să elimine barierele la nivel local, să extindă infrastructura turistică și să promoveze colaborarea interinstituțională, să sprijine activitățile turistice prin instruiri și mentorat, să contribuie la revitalizarea traseelor turistice și să creeze centre specializate pentru turismul de aventură.

 La semnarea memorandumului, ministrul mediului Sergiu Lazarencu a subliniat interesul sporit față de turismul de mediu. „Întâlnim tot mai mulți turiști care pun pe primul loc protecția mediului și preferă turismul durabil și sustenabil. Turiștii caută oportunități de a se conecta cu natura, iar în acest sens, Republica Moldova are un avantaj foarte mare: avem toate elementele necesare pentru a face ca țara noastră să devină un model de promovare a turismului eco-friendly”, a punctat ministrul.

La rândul său, directorul adjunct al Departamentului de Creștere Economicǎ USAID Moldova Brian Wittnebel a menționat atuurile unice care pot face Republica Moldova o destinație rezistentă și durabilă, iar unul dintre ele este cultura vinului de renume mondial. „Moldova are potențialul de a excela în enoturism, agroturism, turismul de aventură și agrement, de afaceri, valorificând moștenirea bogată și ospitalitatea caldă a țării”, a menționat acesta.

Turismul medical nu și-a epuizat potențialul

Andrei Revenco, directorul executiv al Asociației de Turism Medical din Moldova, a relatat despre evoluția turismului medical, care nu și-a epuizat încă potențialul de creștere. Potrivit lui, 32,8 mii de turiști au venit în Republica Moldova, în 2023,  pentru tratament, generând o cifră de afaceri de 23,3 milioane de euro. În 2030, el se așteaptă la 43,88 mii de turiști și o cifră de afaceri de 33,2 milioane de euro.

„Chiar și ținând cont de cheltuielile auxiliare tratamentului dentar, prețurile de la noi sunt net avantajoase pentru consumatorii din Occident. Încasările pentru sănătate dintr-un pachet turistic sunt estimate la 1600 de euro”, menționează Andrei Revenco.  

 El a amintit că activitatea generează venituri consistente la buget prin TVA de 20% la încasările din turism și impozitul de 12% pe producția economică stimulată de turism.

Aderarea la UE deschide oportunități noi pentru sector

 Nicolae Olărașu se așteaptă la o evoluție promițătoare a sectorului turistic din Moldova, în perspectiva aderării la Uniujnea Europeană, datorită accesului la resursele financiare. „Vor putea fi utilizate fondurile de preaderare pentru dezvoltarea infrastructurii, promovarea turismului și îmbunătățirea serviciilor turistice, contribuind astfel la modernizarea infrastructurii de transport, cazare și la dezvoltarea unor proiecte turistice durabile. Adoptarea standardelor europene de calitate în serviciile turistice va crește competitivitatea sectorului pe piața internațională”, consideră expertul.

 Totodată, fondurile de preaderare pot sprijini parteneriatele și proiectele comune cu alte țări, precum și inițiativele de cooperare regională pentru dezvoltarea unor rute turistice transfrontaliere. De exemplu, extinderea traseului oenoturistic „Drumul Vinului Moldovei” – prima rută cultural-turistică certificată de Consiliul Europei ca parte a ITER VITIS Les Chemins de La Vigne en Europe pe plan internațional (România & Ucraina) – ar contribui la dezvoltarea turismului în regiune, la promovarea vinului Moldovei și la creșterea exporturilor.

Astfel, prin includerea României și Ucrainei în ruta vinului, turiștii și consumatorii din aceste țări ar putea descoperi și savura vinurile Moldovei, ceea ce ar putea spori interesul pentru acestea și ar putea aduce venituri suplimentare producătorilor de vin din Republica Moldova.

„Programele și inițiativele de promovare turistică susținute de UE vor ajuta la creșterea notorietății Moldovei ca destinație turistică atractivă și diversificată nu doar pentru turistul european. Cu toate acestea, succesul depinde de capacitatea de a implementa reformele necesare, de a gestiona eficient fondurile și de a promova un turism sustenabil și inovativ”, conchide Nicolae Olărașu.