Vasile Tarlev: Politici economice avem nevoie de o relaxare fiscală radicală

Dle Vasile Tarlev, fiind o revistă care scrie despre și pentru business, am fi interesați să aflăm cum vedeți dvs. raporturile actuale dintre stat și mediul de afaceri și cum ele ar trebui construite astfel încât să beneficieze ambele părți?

Vasile Tarlev: După studii, eu am început să muncesc anume în producere, în economia reală. În opinia mea, sectorul real al economiei este temelia oricărei țări. Dacă între sectorul real al economiei și organele publice nu există dialog și colaborare, atunci țara nu are perspectivă.

Dacă economia va lucra bine, vor fi salarii bune, defalcări în buget, va fi dezvoltată cultura, vor fi susținute știința și medicina, vor fi pensii și burse. Însă care este situația de astăzi? Marea majoritate a oamenilor de afaceri, atât locali, cât și cei din afară, care activează aici, sunt foarte îngrijorați, sunt dezamăgiți și se află în situații complicate. Problema e că între instituțiile statului și sectorul real al economiei nu este un dialog. Înțelegem că există un milion de probleme – și la stat, și în lumea de afaceri, dar este necesar un dialog, iar autoritățile trebuie să facă totul în susținerea businessului, pentru a asigura bunăstarea populației.

În opinia dvs., în ce măsură statul ar trebui să intervină în activitatea businessului?

Vasile Tarlev: Trebuie să facem o relaxare fiscală radicală pentru a legaliza businessul din economia tenebră, să-l aducem in câmpul fiscal. Când am devenit prim-ministru, în 2001, am văzut că, pe hârtie, impozitul era mare, însă defalcările la buget erau mici. Toți oamenii de afaceri se străduiau să sporească cheltuielile curente ca să nu-și arate veniturile. Atunci, noi am adoptat o decizie radicală, cu care nici Fondul Monetar Internațional, nici Banca Mondială nu au fost de acord: am scutit de impozit profitul reinvestit. Nu vedeam altă ieșire din situație atunci. Dacă nu ofeream o relaxare fiscală, țara se ducea spre faliment.

Una dintre problemele tot mai acute ale economiei și ale Republicii Moldova în general este deficitul forței de muncă. Din cauza salariilor necompetitive de acasă, concetățenii noștri aleg să emigreze peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Cum vedeți soluționarea acestei probleme, dat fiind faptul că posibilitățile de salarizare din Republica Moldova, inclusiv cele ale sectorului public, sunt mai mici decât în statele unde emigrează moldovenii?

Vasile Tarlev: Cred că, la această etapă, este incorect să încui țara, să pui lacăt la hotar și, în mod forțat, administrativ, să nu permiți oamenilor să plece – fie pentru turism, fie pentru business sau pentru alte activități. Pentru a opri emigrarea, trebuie să creăm condiții ca oamenii să aibă acasă locuri de muncă bine plătite și să nu fie constrânși să plece peste hotare. Da, în ultimii ani, migrația din țară a luat o amploare nemaipomenită. Dacă nu o stopăm, peste un an, vom avea mai mulți copii moldoveni născuți peste hotare decât în țară. Trebuie să creăm condiții, cum am spus, să excludem salariile în plic, pe de o parte, sistemul fiscal să fie atractiv, iar oamenii să primească salarii decente. Avem un program, niște propuneri clare și, dacă acestea vor fi implementate, oamenii de afaceri și cetățenii nu vor mai pleca peste hotare. Acum, țările occidentale și nu numai trec printr-o criză profundă. Uitați-vă ce se face în economia Germaniei, în economia Franței. Moldovenii plecați peste hotare sunt deranjați și, dacă le-am propune ceva acasă, ei s-ar întoarce. Reducerea la maximum a poverii fiscale, susținerea prin toate pârghiile, inclusiv de subvenționare, a investițiilor în sectorul real al economiei vor conduce la creșterea numărului de locuri de muncă bine plătite. Asta va stopa exodul, migrația, iar cei din exterior chiar vor reveni.

Propunem ca, la revenirea în țară, dacă nu au dosare penale, cetățenii noștri să fie scutiți în întregime de plata impozitelor pentru sumele de bani introduse, indiferent de mărimea lor. Banii pot ajunge în consum sau pot fi investiți în economie. La fiecare leu investit în economie, în producere, statul urmează să acorde cel puțin alți doi-trei lei, sub formă de subvenție.

Totodată, piața internă trebuie protejată, trebuie să existe un program stabil de promovare a exporturilor. Ambasadele trebuie să promoveze comerțul. Principalul indicator de performanță al unui ambasador trebuie să fie volumul comerțului cu țara unde el esteacreditat. În plus, trebuie să găsim fonduri internațio nale. Fiind președinte al Congresului Internațional al Industriașilor și Antreprenorilor, eu am acces la colaborări cu mai multe fonduri private din lume. Bani există în lume. Trebuie să știi unde să bați, cum să negociezi, cum să atragi banii în producere.

O altă problemă constă în îmbătrânirea populației. Crește numărul pensionarilor, pe de o parte, iar pe de alta, scade numărul persoanelor care muncesc și contribuie nemijlocit la completarea bugetului și Fondului de Pensii. Cum vedeți soluționarea acestei probleme: prin creșterea vârstei de pensionare, sporirea taxelor sau aveți alte soluții?

Vasile Tarlev: Suntem oameni maturi și înțelegem că, înainte de a aduce pe lume un copil, părinții trebuie să se gândească la viitorul lui. Acum, familiile nu planifică să aibă copii dacă văd că nu vor avea bani suficienți pentru întreținerea lor. Și caută soluții. Dacă statul nu propune nimic, ei pleacă peste hotare. Este necesară, în opinia mea, adoptarea unei legi care să stimuleze puternic familiile cu mai mulți copii, să fie ajutate, pentru a-i putea educa și întreține. Statul trebuie să deschidă cel puțin o bancă, prin care să subvenționeze acest proces. Astăzi, sistemul bancar din Moldova are o poziție, în mare parte, distructivă în ce privește susținerea populației. Dobânzile la credite sunt mari nu găsești mai mici de 11%. Plus la aceasta, sistemul de gaj este foarte birocratizat.

Noi trebuie să găsim toate pârghiile de stimulare, de susținere a tineretului, altfel, pierdem populația. Astfel, se va soluționa și problema cu pensionarea. În situația actuală, majorarea vârstei de pensionare nu este o soluție. În plus, nu sunt de acord ca femeile să se pensioneze odată cu bărbații. Cum o doamnă, care a născut un copil, doi sau trei, să se pensioneze la aceeași vârstă cu un bărbat? Asta, iarăși, descurajează femeile să aibă mai mulți copii.

Una din cauzele de bază ale subdezvoltării economice ține de o justiție și un sistem administrativ neperformante. Ce ar trebui să întreprindă autoritățile pentru consolidarea justiției și a sistemului administrativ și transformarea lor în garanți ai respectării legilor unei economii de piață, a drepturilor și libertăților economice?

Vasile Tarlev: Nu se poate fără birocrație într-un sistem de stat. Însă aceasta trebuie minimalizată, să fie o birocrație constructivă și nu distructivă. Indiferent de ce nivel este, funcționarul trebuie să știe că este în serviciul poporului, să se gândească în fiecare zi, ce a făcut pentru țară, fiindcă toate condițiile lui de activitate, inclusiv salariul, biroul, șoferul, secretara, sunt plătite de contribuabili. El trebuie să se preocupe zi de zi de susținerea businessului care să facă defalcări în buget. Cu cât mai multe vor fi acestea, cu atât mai bine va trăi și funcționarul. Dar, cu părere de rău, birocrația administrativă este în prezent una exagerată și distructivă. Ea trebuie reformată, reeducată și schimbată radical.

Ce ține de sistemul judiciar, legea trebuie pusă în capul mesei. Făcând investiții, trebuie să fii sigur că acestea sunt protejate prin lege. Sistemul juridic în țară trebuie să fie unul transparent, eficient, la dispoziția cetățeanului, a businessului și să intervină prompt, nu prin cumătrism, nu prin mită, nu prin corupție. Justiția trebuie reformată, dar eficient. Reforma care se face acum este, din păcate, ineficientă. Consider că trebuie să existe niște reguli de joc clare pentru tot sistemul judiciar.

Doi – responsabilitate personală pentru judecători. Eu, ca judecător, trebuie să fiu responsabil pentru decizia luată. Dacă inculpatul sau vinovatul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea Europeană și statul este pedepsit pentru încălcarea drepturilor lui, prejudiciul trebuie plătit de judecătorul vinovat și nu din banii publici. De asemenea, trebuie debirocratizat sistemul, de oferit posibilitatea fiecărui cetățean să se adreseze la Curtea Constituțională. La noi, această instituție a devenit astăzi un organ ineficient. O bâtă. Nu pot câțiva judecători aleși de Parlament să voteze niște hotărâri care nu pot fi atacate nicicum. Astăzi, în sistemul judiciar, avem o criză totală. O bună parte din judecători s-au dezamăgit și au plecat, cei care au rămas au mii de dosare pe care nu reușesc să le soluționeze, iar penitenciarele și locurile de detenție sunt suprapopulate în așteptarea examinării dosarelor.

În timpul guvernării dvs., a fost adoptată Declarația cu privire la Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Acum, suntem în plin proces de negociere și există păreri destul de optimiste că acesta ar putea să se încheie până în 2030 sau chiar mai devreme. Cât de real este acest termen?

Vasile Tarlev: Despre aderarea la Uniunea Europeană se vorbește în societatea moldovenească încă din anii 1990. Atunci, toți vorbeau despre UE la nivel de declarații, însă un act juridic nu era adoptat. Doar la sfârșitul anului 2002, a fost semnat primul act normativ-legislativ, primul decret prezidențial și a fost formată prima comisie de integrare europeană a Republicii Moldova. Eu am fost președintele acelei comisii în calitatea mea de prim-ministru. Atunci a demarat procesul de colaborare cu Uniunea Europeană. Și în 2005, la sfârșit de an, noi, moldovenii, am convins europenii să introducem noțiunea de acord de comerț asimetric.

Noi am conștientizat că piața Uniunii Europene este mare, capacitatea de cumpărare este înaltă, marfa moldovenească nu este cunoscută acolo și noi nu suntem competitivi pe ea. Trebuie să creăm condiții. Una dintre acestea prevedea ca mărfurile produse în UE importate în Moldova să fie taxate și accizate, iar mărfurile produse în Moldova să fie eliberate de taxe și impozite în Uniunea Europeană. Cred că semnarea și ratificarea în 2015 a Acordului de Liber Schimb între Moldova și Uniunea Europeană s-au făcut în pripă și în defavoarea economiei naționale. Nu eram pregătiți. În ce privește statutul actual de candidat la Uniunea Europeană, nu sunt împotriva acestuia, îl salut, însă Moldova nu este pregătită să adere acum la UE. Acordul de țară candidat a fost aprobat la pachet cu Ucraina. Este un cadou politic pentru Moldova, mulțumim, însă moldovenii noștri, autoritățile statului trebuie să traducă aceste acorduri în limba maternă, trebuie să poarte negocieri ca prevederile acestuia să ne fie favorabile.

Promisiunile unora că în anul 2030, Moldova va fi membră UE este o declarație populistă. Nu uitați că, pentru a adera, trebuie să finalizăm negocierile pe 35 de compartimente. Statutul de candidat la Uniunea Europeană trebuie păstrat ca orientare politică, dar trebuie menținut și statutul de membru al CSI. Statutul de candidat la UE nu ne cere să ne dezicem de piața CSI. Acele patru libertăți există și în CSI, și în UE: Libera circulație a cetățenilor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalului. Consider abandonarea pieței CSI o greșeală pentru Moldova, mai ales pentru sectorul economic. Având statutul de membru CSI și de candidat la UE, noi putem crea niște condiții atractive, ca să vină investiții și din Est, și din Vest, să creăm întreprinderi mixte, să fabricăm produse cu care să ieșim și pe o piață, și pe alta.

Companiile din Uniunea Europeană au nevoie de piața de desfacere a CSI, însă restricțiile, embargourile (impuse Rusiei și Belarusului de către UE, SUA etc.), nu le permite să vândă acolo. Noi am putea fi puntea care le unește. La Congresul Național al Industriașilor și Antreprenorilor, am dus tratative cu o organizație din Italia, API Industria, care unește mai mulți producători italieni. Aceștia au venit cu ideea de a crea în Republica Moldova întreprinderi mixte, cu capital din Italia și din CSI, inclusiv din Rusia. Acestea ar urma să producă sub marca „Fabricat în Moldova" și să exporte pe ambele piețe.

Dar, astfel, vom sabota eforturile comunității internaționale de a contracara încălcarea ordinii mondiale de către Rusia!?

Vasile Tarlev: Uitați-vă la Turcia. Este stat membru al NATO și are statut de candidat de aderare la UE. Dar are o politica externă echilibrată, făcând comerț și cu Estul, și cu Vestul. Trebuie de urmat interesul național, acesta trebuie pus în capul mesei. Să lăsăm politica într-o parte, pentru moment. Noi trebuie să fim patrioți, să ne pregătim temele pentru acasă și să începem a bate la ușă peste tot.

Cum vedeți dezvoltarea economică a Republicii Moldova în viitor, ținând cont de provocările actuale ale pieței muncii, competitivitatea scăzută a mărfurilor moldovenești și incertitudinea geopolitică?

Vasile Tarlev: Eu sunt împotriva oricărui război. Mai devreme sau mai târziu, totul se termină cu pace. Însă noi avem conflict militar la hotar, economia Ucrainei este în dezastru, cu părere de rău, iar Moldova trebuie să beneficieze de acest moment. Ostașii, oamenii, indiferent de situație, oricum, mănâncă. Și noi, dacă ne orientăm și ne mobilizăm, subvenționăm, susținem, încurajăm, sporim calitatea și volumul produselor noastre, scădem prețul de cost, putem ocupa locurile devenite libere pe piețele unde nu mai vine marfă ucraineană. Ne putem extinde și pe piața de desfacere din Ucraina. În perioadele de criză, unii beneficiază, dacă sunt deștepți, alții se împotmolesc. De asemenea, trebuie să diversificăm piețele de desfacere. Acum un an și jumătate, am acceptat să fiu consul onorific al Indoneziei în Moldova. Indonezia ocupă azi locul patru în lume după numărul de locuitori, are o economie dezvoltată, are toate bogățiile posibile, dar nu-șipoate asigura cu produse proprii securitatea alimentară.

Importă produse alimentare, în special, milioane de tone de carne. Și noi nu avem nicio problemă de ordin politic cu Indonezia. Dacă intrăm masiv pe piața acestei țări, hotărâm problemele noastre economice. Acum suntem preocupați de deschiderea câtorva complexuri zootehnice, pentru care vor fi asigurate contracte de vânzare pe termen lung pe piața din Indonezia. Un complex de vite cornute mari, de exemplu, cu o capacitate de 10-15 mii de capete, asigură cu locuri de muncă cel puțin 4-6 raioane. Construim câteva astfel de complexuri la Nord, în Centru, la Sud, unul în stânga Nistrului și considerați că repunem agricultura pe picioare. Tot așa, putem construi centre logistice, care să cumpere tot surplusul de legume și fructe pe care să le exporte în Indonezia fie în formă proaspătă, fie procesate. În Indonezia, există investitori dispuși să investească în astfel de proiecte de anvergură.

Care ar fi, în opinia dvs., domeniile cu cel mai mare potențial de dezvoltare din Republica Moldova, unde statul ar trebui să atragă investiții pentru a asigura o valoare adăugată cât mai înaltă, care presupune, în final, și salarii cât mai competitive, dar și venituri mai mari la buget?

Vasile Tarlev: În primul rând, trebuie să industrializăm țara. Domeniile strategice ar fi cel agroalimentar: procesarea, prelucrarea, infrastructura de păstrare etc. În al doilea rând, IT. În al treilea rând, industria constructoare de mașini și utilaje pentru sectorul agroalimentar. Acestea sunt unele din domeniile țintă care, dacă vor fi susținute de stat, credeți-mă, ne vor asigura un salt calitativ. Totodată, trebuie liberalizat sistemul bancar, acum exagerat de birocratizat.

Electorala 2024

Publicitate electoralǎ achitatǎ din fondul electoral în temeiul contractului nr. 48 și al contului de plată nr. 105 din 27.09.2024