În ultimii doi ani, am asistat la cel puțin șase valuri de scumpire a energiei electrice, iar prețul unui m3 de gaze naturale a crescut de la 4,30 lei în octombrie 2021 până la 29,27 lei în octombrie 2022. La începutul anului curent, Guvernul a alocat 230 de milioane de lei în calitate de compensații pentru cheltuielile aferente consumului de gaze naturale ale întreprinderilor. Este o sumă prea mică, în opinia experților, pentru a compensa creșterea puternică a costurilor de producție, în special în cazul industriilor energofage. Am aflat de la experți și oameni de afaceri, care este impactul costurilor crescute la energie asupra competitivității afacerilor.

Eugen CAMENȘCIC, consultant pe energie și dezvoltare durabilă

Mijloacele alocate din fondul de intervenție al Guvernului reprezintă un instrument economic de suport al întreprinderilor. În ce privește sustenabilitatea, companiile ar trebui să-și micșoreze consumul de energie, să investească mai mult în eficiența energetică și energia regenerabilă. Ideal ar fi ca statul să ofere suport anume pentru tranziția companiilor spre sistemul de producție bazat pe consumul cât mai redus al energiei sau chiar pe producerea energiei proprii.
Un exemplu în acest sens este uzina din satul Fârlădeni, Hâncești, specializată în producerea alcoolului etilic, creșterea taurilor și producerea alimentelor. Fabrica transformă în biogaz deșeurile care provin din producție, iar acesta este utilizat ulterior pentru producerea energiei. Energia generată acoperă toate necesitățile procesului tehnologic. Statul trebuie să faciliteze dezvoltarea unor astfel de afaceri cu ciclu închis.

„Companiile trebuie să-și micșoreze consumul de energie, să investească mai mult în eficiența energetică și energia regenerabilă”.

Carmina VICOL, director general Monicol

Costurile produsului finit au crescut cu cca 15 la sută, ceea ce pentru noi e foarte mult, ținând cont de marja mică de profit pentru produsele noastre: fructe uscate, nuci, țuică. Pe lângă gaze și energia electrică, au crescut și cheltuielile de transport, pentru împachetare, pentru materialele auxiliare, manoperă. Am observat și o scădere a cererii pe plan global. În consecință, în unele cazuri am devenit mai puțin profitabili, iar în altele am constatat că nu am putut fi competitivi pe piața europeană.

Pentru a face față acestei situații, în primăvara anului trecut am făcut o investiție în panouri fotovoltaice de 200 kW, obiectivul nostru fiind ca cel puțin 50 la sută din energia consumată să provină din surse regenerabile. Totodată, ne-am asigurat împotriva eventualelor deconectări, procurând un generator pe motorină care ne va salva în cazul unor întreruperi de scurtă durată.

Această criză ne-a arătat importanța noțiunii contingency planning. În cadrul ședințelor de echipă, am pregătit un plan aparte pentru fiecare situație: ce facem dacă suntem deconectați de la rețeaua de gaze, cum procedăm dacă nu este energie electrică etc.

Un alt lucru scos la iveală de criza energetică este lipsa unei colaborări strânse între instituțiile statului și mediul de afaceri. Procedura de reglementare și aprobare a proiectelor de energie regenerabilă este una foarte anevoioasă, ar trebui simplificată. Statul trebuie să înțeleagă că astfel de crize pot să scoată pentru mult timp produsele moldovenești de pe piața internațională, unde am intrat cu foarte mult efort.

„Obiectivul nostru este ca cel puțin 50 la sută din energia consumată să provină din surse regenerabile”.

Valentina UZUN, director general al grupului de companii Azamet

Prețul produselor noastre finite - uleiuri presate la rece - a crescut cu 10 la sută în ultimul an, scumpirea fiind cauzată de criza energetică acută, materia primă costisitoare și necesitatea de a ajusta salariile angajaților la inflație. Fără îndoială, am devenit mai puțin competitivi pe piața externă, concurenții noștri fiind producători din țările mai puțin afectate de criză.

La noi, prelucrarea materiei prime, a semințelor de struguri, are loc toamna, când  se consumă cantități mari de gaze naturale. Am văzut ce impact a avut scumpirea acestora asupra costului, așa că iarna am decis să renunțam la utilizarea gazelor pentru încălzire și am trecut la încălzirea cu ajutorul cazanelor pe combustibil solid, valorificând deșeurile provenite din procesul tehnologic. Energia electrică este necesară pentru funcționarea utilajelor de producție. Nu putem renunța la ea. Bineînțeles, facem tot posibilul pentru a reduce consumul în birouri. Trebuie să ținem cont de faptul că, dacă trecem peste limita de zece mii de kW pe lună, factura la energie crește dramatic. De aceea, la finele lunii, când observăm că ne apropiem de limită, pur și simplu schimbăm planul de producție, lăsând anumite sarcini pentru luna viitoare. În așa cazuri, trebuie să avem negocieri cu clienții, pentru că nu toți sunt dispuși să aștepte.
Este clar că în urma crizei, vor supraviețui doar companiile care investesc în surse alternative de energie. De aceea avem în plan instalarea mai multor panouri fotovoltaice în următoarea perioadă. 

„Am decis să renunțăm la utilizarea gazelor pentru încălzire, în locul cărora am folosit cazane pe combustibil solid”.

Gheorghe APOSTOL, director pe distribuție Balkan Pharmaceuticals

Balkan Pharmaceuticals utilizează anual cca 550 mii metri cubi de gaze naturale și cca 4,5 milioane kW energie electrică. Ponderea cheltuielilor aferente consumului de resurse energetice în procesul de producție a crescut de la 7,4 la sută la sfârșitul anului 2021 până la 21,6 la sută la finele lui 2022. În prezent, caracterul rigid al prevederilor legislative interzice ajustarea prețului medicamentelor la realitățile economice, producătorii fiind în imposibilitatea de a include cheltuielile aferente consumului de resurse energetice în costul produselor. Astfel, producătorii sunt în situația de a accepta prețurile mici impuse de către stat sau de a renunța la producerea anumitor medicamente.
În condițiile de incertitudine energetică, Balkan Pharmaceuticals a construit un parc fotovoltaic care asigură producerea aproape sută la sută a energiei electrice necesare procesului de fabricație și proceselor conexe, în perioada însorită a zilei. În paralel, am decis reorganizarea procesului de lucru, în vederea optimizării cheltuielilor aferente consumului de gaze naturale. Printre acțiunile întreprinse se numără și reducerea temperaturii în încăperile care permit acest lucru, dar și renunțarea la producerea anumitor medicamente, ale căror prețuri, impuse de stat, nu acoperă costurile de producție.

Cu regret, producătorii de medicamente nu au fost incluși în lista consumatorilor noncasnici eligibili pentru obținerea compensațiilor la gazele naturale consumate, deși ne-am adresat în repetate rânduri cu o asemenea solicitare atât Guvernului, cât și Ministerului Economiei.

„Balkan Pharmaceuticals a construit un parc fotovoltaic care asigură producerea până la 100% din energia electrică necesară procesului de fabricație”.

Eugen Kanski