Una din problemele economiei moldovenești este dimensiunea mică a pieței. Potrivit ultimului indice global de competitivitate, făcut public în anul 2019, Republica Moldova era abia pe locul 127 în ce privește mărimea pieței. Nu este un indicator abstract sau teoretic, această poziție se reflectă în viața noastră zi de zi.

Stas MADAN, director de programe Expert-Grup

Mulți dintre noi vedem cum unele produse, de exemplu farmaceutice, în Republica Moldova sunt mai scumpe decât în România sau alte țări din regiune. Primul gând este că suntem furați sau există alte nereguli pe piața corespunzătoare. Desigur, neregulile nu pot fi excluse, doar că, pe lângă ele există și o cauză obiectivă a prețurilor mai mari. Este vorba despre dimensiunea mică a pieței. Cum se explică acest lucru? Simplu: companiile au cheltuieli fixe (care nu depind de volumul vânzărilor) și cheltuieli variabile (care depind de acestea). Cu cât este mai mare piața, cu atât cheltuieli fixe pe o unitate de produs sunt mai mici, ceea ce permite stabilirea unui preț mai mic pentru consumatorii finali. Așa cum în Republica Moldova piața este mai mică, prețurile sunt mai mari.

Accesul la piață și dimensiunea ei este și unul din factorii din cauza căruia mulți investitori străini evită să vină la noi. O piață mare și în creștere oferă oportunități mai mari de afaceri și potențial de profit.

Pare paradoxal, dar în anul 2022 unul din factorii principali, care au făcut ca  prețurile la noi să crească mai devreme față de alte state este tot din cauza mărimii pieței. Având o piață mică, companiile mari (importatori, distribuitori) lucrează cu un nivel minim al stocurilor de mărfuri. Respectiv, am fost printre primele țări care am făcut plinul cu noi loturi de mărfuri la prețuri majorate, care s-au reflectat în majorarea prețurilor finale ale produselor.

Se vorbește mult și despre potențialul turistic nevalorificat de la noi, însă, din punct de vedere turistic, Moldova este o destinație mică de vizitat în 1-2 zile și din acest motiv nu se înghesuie prea mulți turiști să vină separat să ne viziteze.

Acest șir de exemple poate fi continuat, dar cred că ceea ce se desprinde din acest el este evident– pentru țara noastră integrarea economică dincolo de frontierele sale este vitală pentru a asigura un nivel înalt de bunăstare și prosperitate economică.

La factorul mărimii mici a pieței mai avem și o problemă serioasă de mobilitate, care este vitală pentru a impulsiona tranzacțiile economice și crește economia. Aceasta se manifestă prin deficitul de infrastructură, care acoperă diferite dimensiuni, de la drumuri, căi ferate, porturi și sisteme de telecomunicații până la nivelul de dezvoltare instituțională. În literatura de specialitate există un consens general asupra faptului că nivelul calității infrastructurii este un factor motivator esențial pentru fluxurile de investiții străine directe. Asigurarea unei infrastructuri de bună calitate și bine dezvoltate într-o țară gazdă permite firmelor străine să reducă la minimum costurile de transport și de comunicare în activitățile lor de producție. Astfel crește și potențialul de productivitate al investițiilor în țara respectivă și sunt stimulate ți fluxurile de ISD către țara respectivă. De exemplu, după punctajul general al indicelui de performanță logistică, Moldova acumulează doar 2,5 puncte din 5, acesta fiind unul din cele mai modeste rezultate din regiune.

Lecții de învățat

Dacă ne uităm la amplasarea noastră geografică, dezideratul de integrare europeană, cine ne sunt vecinii și cu cine avem cele mai mari afinități etnice, culturale și lingvistice, devine evident și fără alte opțiuni că integrarea și unirea economică cu România devine pur și simplu indispensabilă. Tendința de minimizare a existenței frontierelor economice trebuie să se manifeste plenar prin interconexiuni rutiere, energetice, turistice, telecomunicații sau la nivelul piețelor de capital. Mai multe poduri pe Prut, linii de cale ferată cu ecartament european, uniformizarea standardelor aferente infrastructurii calității sau securizarea frontierei pentru a avea credibilitate și contrabandă minimă, sunt doar câteva repere necesare de transpus în realitate. La acest capitol, avem și un mare avantaj care trebuie fructificat – procesul de integrare europeană prin care urmează să uniformizăm regulile de joc aferent derulării afacerilor, dar și prin care putem atrage mai multe resurse pentru a materializa interconexiunile menționate mai sus.

Existența punctelor suficiente de conexiune, a procedurilor vamale lejere și rapide, unor cerințe identice pentru obținerea actelor permisive și același tratament din partea instituțiilor de reglementare și control – sunt premize asigurarea cărora ne poate minimiza toate dezavantajele de a fi o piață mică cu mobilitate redusă.

Având aceste elemente asigurate, pentru o corporație care deja operează în România, deschiderea unei subsidiare în Moldova ar fi o decizie mult mai ușoară și mai firească. Sau, revenind la exemplul cu produsele farmaceutice, posibilitatea atribuirii a unei părți din costurile fixe pentru piața românească și pentru cea din Republica Moldova, ar putea crește accesibilitatea produselor date și la prețuri mai scăzute. La fel, din punct de vedere turistic, integrarea în traseele turistice din România poate duce la majorarea semnificativă a numărului de turiști străini.

România este fără echivoc cel mai important punct de sprijin pentru Republica Moldova, iar eliminarea unor bariere în calea interconectării economice dintre statele noastre și-au lăsat deja amprenta. De exemplu, în ultimii 10 ani ponderea exporturilor moldovenești către România a crescut de la 16,9% în anul 2013 până la 35% în 2023. Fără de regimul liberalizat de vize și DCFTA acest rezultat ar fi fost greu de imaginat. La nivel de produse, exemplul vinului este probabil cel mai elocvent. În anul 2022 România a importat vin din Republica Moldova în valoare de 27,7 milioane de dolari, de șase ori mai mult față de valoarea din 2013. După cum constată rapoartele de specialitate, o asemenea performanță se datorează eliminării tuturor restricțiilor tarifare la exportul de vin moldovenesc în UE, dar și legăturile puternice culturale și istorice dintre cele două state. Mai mult decât atât, dacă acum 10 ani peste jumătate din vinul moldovenesc ajungea în România în vrac, în prezent peste 90 la sută din el ajunge pe piața românească îmbuteliat, cu o valoare adăugată net superioară.

Așadar, lucrurile sunt absolut evidente și sugerează necesitatea integrării economică a Republicii Moldova dincolo de frontiere pentru a minimiza toate dezavantajele unei piețe mici cu mobilitate redusă. România este, astfel, fereastra de oportunitate pe care o recomandă toți sorții.

Citat:

„Dacă ne uităm la amplasarea noastră geografică, dezideratul de integrare europeană, cine ne sunt vecinii și cu cine avem cele mai mari afinități etnice, culturale și lingvistice, devine evident și fără alte opțiuni că integrarea și unirea economică cu România devine pur și simplu indispensabilă”