19/05/2023

Putem avea un an bun, dar – să rămânem vigilenți
Putem avea un an bun, dar – să rămânem vigilenți Actual

După trei ani marcați de multiple crize, în care economia a evoluat dintr-o extremă în alta, economiștii de la Centrul Analitic Expert-Grup anticipează pentru anul curent o recuperare economică de 4,7%, urmată de o creștere de 5,4% pentru anul viitor. Semnele bune care se arată ar putea fi însă compromise dacă autoritățile nu vor ține cont de conjunctura regională și cea internațională deloc simple.  

Cunoscutul tink-tank de la Chișinău constată, în noua ediție a publicației MEGA, intitulată „Relansarea economică din 2023: prognoze, riscuri și priorități de politici”, că suprapunerea mai multor crize în ultimii trei ani a aruncat economia dintr-o extremă în alta. După ce efectele pandemiei de Covid-19 și ale secetei severe au dus la contractarea economiei moldovenești cu 8,3% în anul 2020, următorul an a fost marcat de o creștere economică fulminantă de 13,9%, datorată producției agricole record, manifestării consumului amânat din perioada pandemiei și bazei de comparație scăzute. A urmat anul 2022 cu un cumul de noi crize cauzate de agresiunea rusească asupra Ucrainei, criza energetică și inflația persistentă, care s-au soldat cu o scădere economică de 5,9%.

În pofida problemelor, businessul este optimist

Potrivit unui sondaj recent, efectuat printre oamenii de afaceri, cea mai mare problemă a întreprinderilor, semnalată de 25% din respondenți, ar fi sporirea costurilor, 21% au menționat războiul din Ucraina, 14% au invocat inflația, iar câte 11% – criza energetică și lipsa de personal,

În linii mari, provocările din ultimii ani au condus la pierderea unor piețe și furnizori din Rusia, Ucraina și Belarus, dar și necesitatea de refacere a multor rute logistice odată cu pierderea accesului la portul Odesa. A urmat creșterea substanțială a costurilor de transport și logistice odată ce Moldova a devenit un punct important de tranzit al bunurilor din și înspre Ucraina. Alte probleme reprezintă creșterea prețurilor la resursele energetice, costurile mari de finanțare, dar și derularea mai dificilă a vânzărilor ca urmare a erodării puterii de cumpărare a populației.

Surprinzător, în această perioadă dificilă, s-a produs o schimbare pozitivă de trend în ce privește deschiderea și lichidarea întreprinderilor. În 2021, au fost create 6,8 mii de întreprinderi noi, iar în 2022 – 6,4 mii, mult peste nivelurile de până la pandemie. Totodată, numărul întreprinderilor închise în anul 2022 – 4,8 mii, este de 2,5 ori mai mic față de 2020. „Aceste cifre pot sugera atât o adaptabilitate mai bună la crize, cât și o încredere mai mare de a face afaceri”, sunt de părere autorii studiului.

Cifrele triste ale anului trecut

De cealaltă parte, datele relevă o contractare a investițiilor, atât a celor din surse publice, cât și din cele private. După cinci ani consecutivi de creșteri reale anuale ale formării brute de capital fix, anul 2022 a adus o reducere de 6,8%. Aceasta a fost cauzată, preponderent, din contul scăderii construcțiilor în urma reducerii  lucrărilor din sectorul rezidențial, precum și a construcțiilor inginerești: drumuri, căi ferate, apeducte etc.

Experții susțin că reducerea este cauzată de contextul inflaționist și înăsprirea politicii monetare, materializată prin creșterea prețurilor la materialele de construcții, care a complicat substanțial atât desfășurarea achizițiilor publice, cât și planurile investiționale ale dezvoltatorilor imobiliari. Totodată, scumpirea creditelor a condus la reducerea cererii prin intermediul creditelor ipotecare.

După o scădere cu 30% a producției agricole din cauza secetei, agricultura a ajuns la un minim istoric de 7,9%. De cealaltă parte, din perspectiva pieței, ultimii trei ani au fost favorabili pentru fermieri, așa cum produsele agricole s-au scumpit, în medie, cu 22,5%.

Industria prelucrătoare a fost trasă în jos de automotive, industriile energofage și cele asociate cu sectorul de construcții. Fabricarea mobilei s-a redus cu 29,8%, drept urmare a bazei de comparație înalte, dar și a scăderii din sectorul de construcții. Evoluțiile negative au fost compensate parțial de creșterea volumelor de producere din industria alimentară. Evoluții pozitive au mai fost consemnate în industria prelucrării lemnului, fabricării produselor farmaceutice, dar și a articolelor de îmbrăcăminte.

Erodarea puterii de cumpărare a populației a dus comerțul retail în descreștere, în timp ce serviciile exportate au atins performanțe notabile. Anul 2022 s-a încheiat cu o scădere de 1,8% a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și a ieșit în evidență, pe de altă parte, prin creșterea cu 39,2% a exportului de servicii. În acest context, este de remarcat continuarea ascensiunii sectorului IT, care capitalizează mediul de activitate și conjunctura favorabilă a cererii externe, care se manifestă inclusiv prin creșterea cu 33% a exporturilor de servicii IT. Anul trecut, valoarea exporturilor IT a depășit suma de 468 milioane de dolari, de 4,5 ori mai mult față de acum cinci ani.

Conjunctură favorabilă pentru recuperare

Experții prognozează o recuperare economică în anul curent și o creștere în anii următori. Potrivit lor, redresarea are drept reper creșterea rapidă a producției agricole, menținerea creșterii economice la principalii parteneri economici și relaxarea politicii monetare. Ei presupun că scăderea ratelor de politică monetară și inflația în retragere va spori accesul la finanțare și va încuraja investițiile. Totodată, perspectivele întețirii și facilitării comerțului global plasează economiile mici și deschise, precum cea a Republicii Moldova, într-o poziție favorabilă pentru a beneficia de o cerere externă robustă.

Pentru anii următori, principalele ipoteze luate în calcul pentru creșterea economică sunt stabilizarea situației de securitate din regiune, îmbunătățirea conectivității energetice și de mobilitate cu România și începerea negocierilor de aderare la UE. Acești factori pot crea un efect de sinergie enorm pentru atragerea investițiilor și modernizarea țării.

Imboldul procesului de aderare la UE

Consolidarea statutului de candidat la UE acordat Republicii Moldova în 2022 și perspectiva începerii negocierilor de aderare până la sfârșitul lui 2023 creează oportunități de creștere semnificative. Prin aceasta, Moldova se va ancora definitiv la spațiul civilizațional european și nu va mai fi tratată ca parte a zonei gri, care anterior despărțea Rusia de UE. După cum s-a menționat și anterior în publicațiile Expert-Grup, beneficiile avansării cu statutul de țară candidat la UE se vor manifesta prin înăsprirea regulilor de joc. Odată cu includerea în pachetul de extindere al UE, Republica Moldova va fi supusă unor monitorizări cuprinzătoare, intruzive și punctuale din partea UE. Prin urmare, se reduce considerabil spațiul de manevră politică în procesul de luare a deciziilor.

Dezvoltarea IMM-urilor, în prim plan

Odată cu stabilizarea prețurilor și intrarea în fază operațională a mai multor proiecte de infrastructură, se așteaptă o mai bună asimilare a investițiilor publice. Legea bugetului de stat pentru anul 2023 prevede cheltuieli capitale în sumă de 6,8 miliarde lei. Pe de altă parte, investițiile private vor fi susținute de reducerea costurilor de finanțare precum și intrarea în faza activă a Fondului de Antreprenoriat și Creștere Economică a Moldovei (FACEM), care va oferi IMM-urilor credite investiționale sub costurile de piață. Totodată, în perioada 2023-2025, profiturile IMM-urilor nerepartizate spre dividende nu vor fi impozitate, în timp ce întreprinderile mari pot utiliza amortizarea accelerată pentru mijloacele fixe procurate prin trecerea la cheltuieli până la 50% din costul de intrare a mijloacelor fixe în primul an de utilizare. În plus, criza energetică pare să fi sporit substanțial preocupările firmelor pentru tehnologizare și eficiență. De exemplu, doar în primele două luni ale acestui an, numărul producătorilor de energie electrică prin mecanismul de contorizare netă a crescut cu 40%.

Semne bune anul are…

Expert-Grup prognozează în următorii trei ani creșteri ale economiei de 4-5%. Creșterea din anul curent s-ar datora unui an agricol foarte bun, ce se profilează grație condițiilor climaterice prielnice, cu o creștere a volumului producției de circa 30,6% în 2023. Anul agricol bun va stimula și industria, împinsă înainte și de sporirea cererii externe, dar și de reducerea presiunii costurilor de producere. „După un declin de 5,1% în anul 2022, industria va înregistra în anul curent o creștere a volumului de producere cu 9,3%. Aceasta se va datora în special din contul industriei alimentare și a băuturilor, dar și revenirii cererii externe pentru unele industrii precum cea ușoară și cea a mobilei”, se menționează în studiu. Totuși, în zona de risc rămân industriile energofage, reieșind din volatilitatea prețurilor la resursele energetice, dar și automotive, reieșind din pronosticurile mai degrabă de stagnare a acestei industrii la nivel european.

Experții estimează o majorare de 3,3% a comerțului retail de bunuri și servicii în anul 2023 și o creștere de 8% pentru anul 2024. Salariul real va reveni pe un spor pozitiv în a doua jumătate a anului curent, tendința dată urmând a fi menținută și pentru anul viitor. Odată cu ameliorarea puterii de cumpărare a populației, comerțul se va intensifica. Și sectorul de transport și logistică ar urma să rămână pe un trend de creștere în condițiile în care Republica Moldova rămâne un punct important de tranzit în regiune. Decizia UE de prelungire a Acordului RM – UE privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri va menține sectorul pe un trend ascendent.

Menținerea facilităților pentru sectorul IT cu aplicarea impozitului unic pentru rezidenții parcului IT contribuie la competitivitatea lui la nivel regional și la creșterea exporturilor. Experții atenționează și asupra riscurilor din sector, asociate cu capitalul uman și menținerea excesivă pe modelul de afaceri axat pe om-zile și nu pe produs, care poate fi afectat inclusiv de progresul oferit de inteligența artificială.

…dar să rămânem cu picioarele pe pământ

Până la urmă, existența în continuare a multor surse de risc face ca prognoza să fie însoțită acum de o doză înaltă de incertitudine. Evoluția de mai departe a lucrurilor rămâne în continuare influențată de o serie de riscuri semnificative, cele mai importante fiind posibilitatea escaladării războiului din Ucraina și situația volatilă de pe piața energetică. O nouă creștere de prețuri ar putea să pună presiuni adiționale asupra balanței de plăți externe, dar și să testeze coeziunea socială. Un alt risc îl reprezintă înrăutățirea situației economice la principalii parteneri comerciali în condițiile discuțiilor tot mai frecvente despre o recesiune globală. Republica Moldova este o economie mică, deschisă, iar șocurile externe sunt propagate rapid.

Printre factorii importanți de risc rămâne și războiul hibrid din partea Kremlinului, îndreptat spre deturnarea agendei de integrare europeană. „Pe parcursul ultimului an, Federația Rusă a lansat mai multe acțiuni cu caracter destabilizator pentru Republica Moldova. Putem presupune că astfel de acțiuni vor continua, iar aceasta prezintă un pericol inclusiv pentru parcursul european al țării”, constată autorii studiului.

Nu în ultimul rând, printre factorii ce ar putea deturna un parcurs pozitiv al economiei se numără comportamentul decidenților politici, puși în fața unui spectru de provocări multidimensionale în creștere, posibilitatea de a greși fiind odată cu aceasta tot mai mare. La toate acestea se adaugă capacitățile administrative limitate, în special în termeni de resurse umane, pentru a elabora și implementa politicile publice corect și coerent.

Ion Chişlea

Нашли ошибку в тексте? Выделите ее и нажмите CTRL+ENTER

Ați găsit o eroare în text?
Spuneți-ne!

Raportați o eroare

ВАМ ТАКЖЕ МОЖЕТ ПОНРАВИТЬСЯ

Lasa un comentariu

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate (*).

2 zile 18 ore

205

Publicitate în BC