BC: Dle Vadim Ceban, cum a trecut Moldovagaz prin avalanșa de evenimente și crize care au influențat piața energetică în ultimii patru ani?
- Ca și întreaga economie a Republicii Moldova, Moldovagaz a trebuit să facă față unei perioade dificile, fiind chiar în miezul problemelor referitoare la asigurarea țării cu resurse energetice. Mai întâi, pentru că a fost pandemia, o provocare mare care s-a început în 2020. De altfel, acea perioadă ne-a oferit și unele oportunități de dezvoltare. Am început atunci să implementăm programul de digitalizare și automatizare a activităților, în special ce țin de transportul și distribuția gazelor naturale.
În 2020, prețurile de pe piața gazelor erau foarte mici față de cele la care procuram de la Gazprom. Ulterior, în 2021, situația s-a inversat. După recesiune, economia a început să-și revină, cererea la gaze a sporit și au crescut cotațiile internaționale, iar prețul de la Gazprom a devenit mai mic.
Moldovagaz a trecut prin provocarea de a continua livrările, când prelungirea contractului cu Gazprom era sub semnul întrebării. Atunci, prelungirea contractului reprezenta singura soluție pentru asigurarea securității energetice a țării și noi am contribuit la acel proces.
Dincolo de discuțiile multiple de atunci, am depășit provocările dificile din iarna din 2021-2022, iar consumatorii au fost asigurați cu gaze.
Următoarea Iarnă, cea din 2022-2023, a generat o schimbare privind deschiderea pieței gazelor naturale, apariția pieței libere, creșterea rolului companiei Energocom, care era sută la sută în proprietatea statului. Rolul Energocom a constat în asigurarea achiziției de gaze naturale strategice, inclusiv pentru necesitățile consumatorilor Moldovagaz și stocarea rezervelor strategice de gaze naturale în depozitele subterane din țările adiacente.
2023 a fost un an cu provocări legate de implementarea Pachetului III Energetic, anume pentru Moldovagaz și compania fiică Moldovatransgaz, specializată în transportul gazelor. Nu am reușit să-l implementăm, deoarece nu a existat înțelegere între acționari.
Într-un final, în baza deciziei Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Moldovatransgaz a transmis rețelele magistrale și tot sistemul de transport gaze în gestiunea companiei Vestmoldtransgaz, care a devenit operator de sistem.
Al doilea aspect ține de liberalizarea pieței: au apărut jucători noi pe piața liberă de gaze naturale.
În prezent, Moldovagaz cumpără gaze de la Energocom și Gazprom. Gazele de la concernul rusesc sunt livrate către Tiraspoltransgaz, iar aceasta le furnizează inclusiv centralei termoelectrice de la Cuciurgan, unde se produce energie electrică. Aceasta ajunge, în mare parte, la Energocom și la consumatorii din Republica Moldova.
În ultimii doi ani, am activat în regim de situație excepțională, care a fost anulată la începutul anului curent. Acum, sperăm să intrăm în normalitate și să ne desfășurăm activitatea în baza prevederilor legale și a regulilor pieței.
BC: Cu ce rezultate a încheiat Moldovagaz anul 2023?
- Potrivit rezultatelor preliminare pentru anul trecut, în 2023, am intrat pe plus. Sper că vom avea o rentabilitate operațională și un profit operațional nu mai mic de 19 milioane de lei pentru toate companiile grupului, iar profitul net va fi in jur de 1,2 miliarde de lei, dar sunt anumiți indicatori economico-financiari care urmează să fie îmbunătățiți după recuperarea devierilor financiare în activitatea de distribuție. Tarifele de distribuție nu au fost ajustate începând cu 2018 și până în 2022. Sperăm că în curând ANRE va aproba noile tarife, pentru a începe recuperarea acelor devieri, acumulate din cauza neajustării suficiente a tarifelor în perioada 2021-2023. La finele lunii martie vom publica raportul financiar, unde va fi făcută publică toată situația economico-financiară a companiei.
BC: Neajustarea la timp a tarifelor a fost una dintre provocările constante invocate de către Moldovagaz. Care este situația actuală la acest capitol?
Timp de mai mulți ani la rând, tariful nostru a rămas constant, în pofida schimbării prețului de achiziție. Astfel, se acumulau devieri tarifare negative enorme. Pe lângă creșterea prețului de achiziție de la Gazprom, scumpirea în 2022 a gazelor pentru consumatorii finali a fost condiționată și de includerea în tarif a devierilor acumulate în perioadele anterioare. Acestea ajungeau atunci la peste patru miliarde de lei. Aproape 6,5 lei din tariful de 29,1 lei au fost motivați prin faptul că tarifele anterioare nu au fost ajustate la timp.
Dacă vorbim despre situația actuală, noi am recuperat până acum, practic, toate devierile financiare. Anul acesta, ajungem la zero, devierile sunt în partea opusă, pe minus. Adică, trebuie să rambursăm consumatorilor peste 2,5 miliarde de lei prin reducerea tarifelor.
În ce privește tariful nou care urmează să fie aprobat, acesta este influențat de trei factori de bază. Este vorba despre prețul de achiziție în descreștere. În vara anului trecut, a fost inclus în tarif prețul de achiziție de 750 de dolari pentru o mie de metri cubi. Pentru anul curent, prognozăm un preț mediu de 519 dolari.
Tarifele pentru transportul gazelor sunt în creștere, dar, dat fiind faptul că ponderea acestor costuri în costul final al gazelor livrate către consumator este relativ mică, prețul de achiziție în scădere permite acum o reducere a tarifului mediu cu circa 12,5%. Potrivit calculelor de la începutul anului, cea mai mare reducere va fi în cazul consumatorilor conectați la rețelele de presiune înaltă: este vorba de circa 20% din volumul consumat. Aceștia vor achita circa 11 lei pentru un metru cub. Consumatorii conectați la rețelele de presiune medie vor beneficia de o reducere de la 14,381 la 12,084 lei, iar cei conectați la rețelele de presiune scăzută, consumatorii casnici, în scpecial - vor plăti 16,06 lei pe un metru cub de gaze.
Astea ar fi tarifele calculate pentru începutul lunii februarie. Însă, așa cum aprobarea tarifelor de către ANRE întârzie cu câteva luni, dat fiind faptul că prețul de achiziție este deja mai mic, în lunile ianuarie și februarie, am acumulat noi devieri pozitive. Dacă noile tarife vor fi aprobate de la 1 martie, reducerea pentru consumatorii casnici va fi de peste 12%, iar pentru ceilalți – și mai mare. Mai mult, cei patru lei incluși în tariful anterior pentru devierile tarifare negative vor fi excluși, cel mai probabil, în această primăvară.
Sper că anul acesta, cotațiile TTF (Piață virtuală a gazelor din Țările de Jos) vor fi mai stabile, mai predictibile, deoarece sunt mai multe gaze și consumul s-a redus. Dacă nu se va întâmpla ceva ieșit din comun, desigur. Totuși, situația nu s-a stabilizat complet: războiul din Ucraina continuă, ceea ce reprezintă în continuare un risc potențial pentru piețele energetice.
Pentru Moldovagaz, anul acesta înseamnă procurări de gaze. Fie continuăm contractul cu Gazprom – cred că acesta va fi prelungit doar pentru perioada de vară, urmând să primim volumele pentru Tiraspoltransgaz, fie vom achiziționa de pe piață. Dacă Energocom va oferi prețuri mai bune, atunci, evident, vom procura de la ei. Dacă vor exista alte oferte, vom procura de pe piață.
Piața s-a dezvoltat și este mult mai stabilă decât în 2021, când nu existau nici furnizori, nici gaze. În ce privește gazele scumpe, achiziționate de Energocom în noiembrie 2022 și care au menținut tarifele mai ridicate față de celelalte țări din regiune, cred că acestea se vor epuiza în aprilie.
BC: În ce măsură este liberalizată acum piața gazelor? Cât de mulți jucători pot accede pe ea, ținând cont de faptul că aceasta este una destul de limitată ca și cerere?
Nu pot spune în ce măsură este liberalizată, așteptăm raportul ANRE în acest sens. Piața liberă nu înseamnă doar dreptul de a alege și de a găsi furnizori. Vorbim despre piața de echilibrare a gazelor naturale, platforme de tranzacționare transparente, lichiditatea pieței. Nu putem spune că piața este deja absolut liberă. La nivel de declarații, este, însă instrumentele și instituțiile acestei piețe încă nu s-au maturizat.
Trebuie să funcționeze o unitate de echilibrare a pieței, așa cum este BRM (Bursa Română de Mărfuri) East Energy, căreia i-a fost atribuit rolul de platformă de echilibrare. Trebuie să vorbim despre produsele la burse, cum este produsul standard, piața spot, piața forward, piața pentru ziua următoare – instrumentele care există deja pe piața de energie electrică.
Consider că anul acesta este destul de promițător din punctul de vedere al creării infrastructurii pieței liberalizate.
BC: Cum credeți, cât de mulți jucători ar putea activa pe piața gazelor, cine va veni să investească și să lucreze în calitate de traderi, furnizori? Totuși, ținând cont de cantitatea limitată de gaze care se consumă aici, nu poți deschide prea multe afaceri profitabile de acest gen.
Cred că este loc pentru patru-cinci, cel mult pentru șase. Dar există aici un element care trebuie discutat la modul cel mai serios. Acesta vizează rolul și activitatea Energocom pe piață liberalizată. Întrebarea este: până unde va merge statul cu o companie care îi aparține sută la sută? Se va limita la crearea stocurilor strategice și activitatea în perioadele în care securitatea energetică a statului este în pericol, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani? Va fi utilizată ca furnizor de ultimă opțiune, în cazul falimentului sau al ieșirii vreunui furnizor de pe piață? Aceasta este o opțiune acceptabilă. Dacă Energocom va participa, însă, la piață liberalizată, apare un risc. A fost eliminat monopolul Moldovagaz, dar ar putea fi creat, în schimb, monopolul Energocom.
Este o întrebare la care autoritățile urmează să răspundă. Participarea companiei la piața liberă, având toate resursele, suportul administrativ și cel financiar din partea statului, intră în conflict cu obiectivul asumat de autorități de a dezvolta piața liberă.
Liberalizarea trebuie să se producă treptat. După cum văd eu lucrurile, dacă va fi respectat spiritul legii, statul urmează să liberalizeze mai întâi sectorul industrial, întreprinderile mari și mijloci și, mai târziu, cele mici. În paralel, dacă și consumatorii casnici vor dori să-și aleagă furnizorul, de ce nu? Dacă vrem liberalizarea totală, statul nu trebuie să ofere un sprijin prea mare pentru o companie, creând practici de concurență neloială.
BC: Ce presupune liberalizarea pentru companii și cum acestea ar putea beneficia de ea?
În primul rând, vorbim despre preț. În situația când pe piață sunt multe gaze, cumpărătorul decide și influențează prețul. Cumpărătorul alege furnizorul, acest element funcționează deja. Acum, dacă ai o companie industrială, o fabrică de sticlă, de exemplu, faci o licitație, cele 3-4 companii de furnizare existente trebuie să lupte între ele pentru a obține un astfel de consumator. Consumatorul poate alege cea mai bună ofertă, atât din punctul de vedere al prețului, cât și al condițiilor de achitare din contract. Cineva poate să ceară plata în avans, cineva – peste 30 de zile, altcineva – peste 40-50 de zile. Asta înseamnă concurență.
BC: Cum vedeți locul Moldovagaz pe piața liberalizată a gazelor?
Noi continuăm să furnizăm gaze la tarife reglementate, dar avem în cadrul grupului de companii și o companie trader, un furnizor – Transautogaz, care va activa pe piața liberă. Moldovagaz va livra pe piața reglementată, vom organiza, conform legii, licitații ca să avem cel mai bun preț de achiziție pe termen lung. Trebuie să avem și pentru consumatorii Moldovagaz prețuri avantajoase.
Subdiviziunea Moldovatransgaz oferă serviciul de mentenanță a rețelelor pe care continuă să le dețină, însă le-a oferit în locațiune către Vestmoldtransgaz. Anul acesta, ne propunem să reformăm, să reorganizăm activitatea Moldovatransgaz. În prezent, compania nu deține licență de transport, dar are capacități și resurse umane. Sunt ingineri care pot lucra nu doar pe piața gazelor naturale, dar și în alte sectoare energetice. De aceea vrem să-i recalificăm. Avem active care pot fi valorificate și ne gândim cum să reformatăm activitățile. Totuși, Moldovatransgaz trebuie să fie pregătită pentru a participa la licitațiile lansate de Vestmoldtransgaz pentru mentenanță. Asta este activitatea sa de bază.
BC: Să vorbim și despre viitor. Cum vedeți evoluția pieței gazelor și viitorul Moldovagaz în contextul obiectivelor Republicii Moldova de a diminua și chiar de a renunța într-un termen mai îndelungat la combustibilii fosili?
Acum se vorbește mai mult despre decarbonizare și nu de renunțarea la combustibili fosili. Gazul este printre resursele care emit cel mai puțin carbon la ardere. Trendul mondial privind consumul de gaze presupune, în primul rând, reducerea emisiilor de metan. În acest context, noi avem un program de reducere a pierderilor din rețea, inclusiv prin implementarea elementelor de digitalizare și automatizare a proceselor și citirea datelor contoarelor de la distanță.
În plus, investim în echipamente care contribuie la reducerea pierderilor tehnice și tehnologice de gaze naturale. Examinăm și oportunitatea de a ne extinde activitatea pe alte segmente, inclusiv utilizarea unor tehnologii verzi, cum ar fi producerea energiei electrice în centrale fotovoltaice la întreprinderile de distribuție a gazelor. Sunt proiecte pe care deja le implementăm și ele urmează să fie lansate în curând.
Deși nu este rolul direct al Moldovagaz, nu excludem că vom analiza anumite proiecte de producere a energiei. Există un trend la nivel mondial, potrivit căruia marile companii energetice internaționale investesc în proiecte de producere a energiei regenerabile. De ce nu le-am urma exemplul? Avem în proprietate anumite terenuri pe care le putem utiliza pentru astfel de proiecte.
