Marketing

Comerțul transnistrean, tot mai departe de Rusia

În primul trimestru al anului 2024, regiunea transnistreană a înregistrat o scădere semnificativă a comerțului exterior, subliniind fragilitatea sa economică. Analiza structurii comerțului arată o dependență pronunțată de câteva produse cheie, care deja nu dispun de conjunctură favorabilă ca până acum. Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului și țările Uniunii Europene salvează economia regiunii de o criză economică. Pe de altă parte, resursele energetice la preț preferențial din Federația Rusă rezolvă oarecum problemele economice, bugetare și sociale în regiune. Nu se știe până când, deoarece situația se agravează de la an la an.

Comerțul regiunii transnistrene scade puternic

Potrivit datelor prezentate de serviciul vamal al regiunii secesioniste transnistrene, în primul trimestru al anului curent, comerțul exterior al acesteia înregistra o scădere de 33% față de aceeași perioadă din 2023. Volumul acestuia a  totalizat 618,47 milioane de dolari față de 916,95 milioane de dolari în primul trimestru din 2023. Cauzele sunt multiple, fiind vorba inclusiv despre dificultățile privind asigurarea cu resurse energetice și exporturile către Federația Rusă, care au scăzut sub 5%. Și sectorul metalurgic reprezentat de uzina de profil de la Râbnița a fost afectat de turbulențe, contribuind la fragilitatea economică a regiunii.

„Această scădere substanțială subliniază vulnerabilitatea economică a regiunii, întrucât aceasta se bazează în mare măsură pe sectoarele menționate. Cu toate acestea, principala cauză a declinului este reprezentată de scăderea prețurilor la resursele energetice”, afirmă expertul economic Veaceslav Ioniță.

Analizând  structura comerțului exterior al regiunii, constatăm că economia ei este dependentă de doar câteva produse. Produsele energetice ies în evidență, cu un total de importuri de 330,98 milioane de dolari. Chiar dacă valoarea acestora a scăzut cu 44% față de aceeași perioadă a anului precedent, ele continuă să joace un rol crucial, reprezentând acum 53,5% din totalul importurilor. Pe locul doi în topul importurilor se află metalele și produsele derivate din ele, cu o valoare de 85,21 milioane de dolari. Acestea au înregistrat o scădere de 6% din cauza că regiunea întâmpină dificultăți pe două dimensiuni: primul ține de prelucrarea metalelor și barierele în importurile de metal uzat, iar al doilea factor ține de scăderea prețurilor.

„Conjunctura internațională era favorabilă până acum, dar piața revine la normal. Astfel, iese în evidență vulnerabilitatea economiei regiunii, care nu are alte poluri de creștere”, menționează expertul.

De asemenea, s-au redus importurile de produse alimentare și materii prime. Acestea ocupă locul trei în clasamentul importurilor regiunii, cu un total de 77,29 milioane de dolari. Deși înregistrează o diminuare cu 13% din cauza scăderii puterii de cumpărare și a cererii, produsele respective își mențin importanța în comerț, constituind 12,5% din totalul produselor importate în primul trimestru al anului 2024 în regiune.

Vânzările către malul drept sunt cele mai mari

 În anul 2023, s-a produs o înrăutățire a relațiilor dintre malul drept și malul stâng, din cauza obligării companiilor din regiune să plătească Taxa pe Valoarea Adăugată în bugetul Republicii Moldova.

„Trebuie să înțelegem că întreprinderile din stânga Nistrului sunt, de fapt, parte a Republicii Moldova. Și nu avem dreptul moral să le impunem impozite, atâta timp cât nu suntem capabili să le protejăm de autoritățile separatiste, care le impun și taxele lor”, menționează Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

O altă observație a acestuia este că agenții economici din regiunea transnistreană se confruntă cu o povară fiscală mai mică decât cei din partea dreaptă a Nistrului și aceasta le conferă un avantaj competitiv atunci când fac afaceri pe piața din partea dreaptă. Situația este amplificată de faptul că, în timp ce agenții economici din partea dreaptă plătesc TVA și accize la vamă, cei de pe malul stâng nu sunt supuși acestor taxe.

De asemenea, trebuie de subliniat faptul că singura taxă impusă în stânga Nistrului începând cu 2024 este taxa vamală. Cu toate acestea, pentru majoritatea bunurilor comercializate cu Republica Moldova, această taxă nu se aplică. Astfel, dacă suma totală a taxelor înregistrate în 2024 pentru TVA, accize și taxe vamale la vamă se ridică la aproximativ 38,5 miliarde de lei, regiunea transnistreană va plăti doar 300 milioane de lei, ceea ce reprezintă doar 0,03% din total.

„Problema nu este atât una economică, cât una politică, deoarece suma pusă în discuție nu este semnificativă pentru bugetul Republicii Moldova, dar este importantă pentru cei din regiunea transnistreană”, susține Veaceslav Ioniță.

 

Malul drept, principalul cumpărător al mărfurilor transnistrene

 

Vânzările regiunii de pe malul drept al Nistrului dețineau în primul trimestru o cotă de 52% din toate exporturile regiunii, însumând 82,21 milioane de dolari. Malul drept este principalul cumpărător al produselor de pe malul stâng încă din anul 2010 și, de la an la an, ponderea crește. Principalele produse vândute în partea dreaptă sunt produsele energetice. Deși vânzarea acestora către malul drept s-a redus cu 4,97 milioane de dolari față de anul precedent, însumând 42,73 milioane de dolari, dețin ponderea de 52% din totalul mărfurilor transnistrene vândute părții Republicii Moldova aflată sub jurisdicția autorităților constituționale.  

Produsele alimentare și materiile prime dețin o cotă de 24% (19,95 milioane de dolari) din livrările pe malul drept, fiind în creștere cu 5,1 milioane de dolari. Urmează livrările de metale și produsele din metal, care s-au cifrat la 10,95 milioane de dolari, deținând o cotă de 13% din vânzările companiilor regiunii pe malul drept. Astfel, „Rolul malului drept este semnificativ. Noi vindem foarte puțin spre malul stâng, dar cumpărăm energie electrică, produse din metal, materiale de construcții. Dacă noi nu am fi procurat de la ei aceste bunuri, economia regiunii ar fi în criză enormă, ținând cont și de faptul că exporturile în țările CSI au scăzut semnificativ”, menționează Sergiu Harea.

Rolul UE în dezvoltarea regiunii este în creștere

Pe lângă faptul că malul drept salvează practic economia regiunii, și UE joacă un rol important, deținând o pondere de 23,2% în comerțul exterior al acesteia în primul trimestru al anului. Comunitatea este o sursă importantă atât pentru import, cât și pentru export.

„Produsele din regiunea transnistreană se bucură de o cerere mai mare pe piața europeană datorită contractelor mai stabile și faptului că acestea nu sunt influențate politic și nu sunt supuse barierelor tarifare și netarifare. Un aspect important este reprezentat de investițiile Uniunii Europene în regiunea transnistreană, în sectoare precum cel al textilelor și al încălțămintei. Acest lucru consolidează exporturile și oferă oportunități de creștere economică.

Un alt factor care facilitează exporturile regiunii este producția metalurgică. Rusia are propria sa producție metalurgică, pe când pe piața UE există cerere nesatisfăcută”, afirmă Sergiu Harea.

 

Peste 70% din companiile transnistrene exportă în UE

 

Conform datelor furnizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI) a Republicii Moldova,  în anul 2023, aici s-au înregistrat 2 371 de agenți economici din partea stângă a Nistrului, dintre care 1 931 temporar și 440 permanent. 70,48% din totalul de companii înregistrate exportă în UE, principalele țări de destinație fiind România, Polonia, Germania, Slovacia, Bulgaria etc. De asemenea, importurile din UE sunt extrem de importante pentru regiune.

„55,99% din toate companiile de pe malul stâng înregistrate pe malul drept fac importuri din Uniunea Europeană”, spune Sergiu Harea.

 

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova facilitează operațiunile de import-export ale agenților economici din regiunea transnistreană.

„Companiile din regiune nu pot face comerț cu nicio țară din UE și nici cu noi fără acte permisive ale Republicii Moldova. Respectiv, Camera de Comerț și Industrie este instituția care permite agenților economici din stânga Nistrului să-și desfășoare activitatea economică pe teritoriul de pe malul drept”, amintește Veaceslav Ioniță.

 

România, principala destinație externă a produselor transnistrene

 

Principala destinație a produselor exportate din regiune este România care, în primul trimestru al anului 2024, deținea o cotă de 19% din totalul de exporturi efectuate de companiile din republica secesionistă. Acestea însumau 30,44 milioane de dolari, fiind totuși în scădere cu 4,34 milioane de dolari față de perioada corespunzătoare a anului precedent.

Principalul produs exportat peste Prut, cu o cotă de 77%, este fierul și produsele din el. Livrările acestor mărfuri în România au însumat 23,32 milioane de dolari, fiind în scădere cu 1,39 milioane de dolari. Urmează produsele alimentare și materiile prime care au înregistrat o creștere de 3,42 milioane de dolari până la 5,47 milioane de dolari, având o cotă de 18%. A treia categorie de produse sunt cele minerale, care au înregistrat un total de 1,27 milioane de dolari, în creștere cu 502,63 mii de dolari.

Uniunea Europeană a devenit al doilea partener comercial al regiunii încă din anii 2014-2015. „Acest lucru se datorează comerțului cu metal care a fost foarte favorabil pentru exporturile regiunii, dar acum nu mai este”, spune Veaceslav Ioniță.

În ce privește importurile din România, regiunea achiziționează metal și produse din acesta, cu o valoare totală de 19,58 milioane de dolari, au crescut cu trei milioane de dolari. Pe de altă parte, importurile de produse petroliere însumează 7,56 milioane de dolari, fiind în scădere cu 13,62 milioane de dolari.

Sectorul produselor chimice, cu o valoare totală de 3,92 milioane de dolari, rămâne relativ stabil în comparație cu perioada precedentă. 


Ponderea exporturilor transnistrene în Rusia a scăzut la 4%

Federația Rusă a fost principala destinație a exporturilor din regiune până în 2006, cu o cotă record de 46,2% , dar a cedat treptat pozițiile malului drept și României. Conform datelor din primul trimestru al anului 2024, exporturile către Rusia dețineau o cotă de doar 4%. Acestea au însumat doar 5,61 milioane de dolari, fiind în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 10,46 milioane de dolari. Cel mai mult au fost exportate în această țară produse textile, care au însumat 2,32 milioane de dolari, deținând o cotă de 41%.  

Următoarele produse sunt încălțămintea, cu o cotă de 18% și o valoare de 1,02 milioane de dolari și produsele alimentare, cu o cotă de 16% și o valoare de 922,94 mii de dolari.

Rusia predomină în importurile regiunii transnistrene

În ce privește importurile din Rusia, acestea au scăzut cu 38% în primul trimestru al anului curent, însumând 459,1 milioane de dolari. Totuși, Rusia deține o cotă de 61% din totalul de importuri al regiunii. Acest lucru se datorează în mare parte importurilor de gaze naturale, care s-au cifrat la 269,89 milioane de dolari, fiind în scădere cu 247,65 milioane de dolari față de primul trimestru al anului 2023. Gazele naturale dețin o cotă de 96,77% din totalul importurilor transnistrene din Federația Rusă. S-au mai importat din această țară produse alimentare, în valoare de 3,32 milioane de dolari, produse farmaceutice, în valoare de 3,13 milioane de dolari.  

Dependența față de Federația Rusă este extrem de mare, regiunea fiind, drept urmare, extrem de vulnerabilă energetic. Gazele importate din Federația Rusă nu sunt plătite, regiunea acumulând până acum datorii de 10 miliarde de dolari. Este un fel de creditare, care rezolvă mai multe probleme ale autorităților separatiste. Scade tensiunea socială. Salariile în regiune vor fi anul acesta de două ori mai mici decât cele din Republica Moldova, iar resursele energetice ieftine, practic gratuite, diminuează sărăcia.

Totodată, bugetul transnistrean are în prezent un deficit de 55%, care este acoperit prin vărsarea în buget a veniturilor din vânzările de electricitate.

A treia problemă pe care o rezolvă gazul rusesc aproape gratuit este competitivitatea prețurilor mărfurilor transnistrene, care folosesc gaz aproape gratuit, ceea ce le diminuează enorm costurile.

„Prin livrarea de gaze gratuită, Federația Rusă practic ajută autoritățile separatiste să rezolve problema bugetară, socială și economică’’, susține Veaceslav Ioniță.

Citeşte mai mult

Ce cautam?