Mulți ani la rând, autoritățile moldovenești nu au putut împăca statutul de proprietar pe care îl avea în companiile publice cu statutul de generator și promotor de politici economici. Mult timp, ministerele gestionau o serie de companii, dar și trebuiau să asigure concurența pe piețele pentru care erau obligate, în corespundere cu atribuțiile, să asigure o competiție corectă. „Ministerul avea o întreprindere de stat, de la care cerea profit și trebuia să asigure și concurența pe piața unde aceasta acționa. Pe de o parte, statul trebuia, ca și proprietar, să asigure profitul întreprinderii, iar pe de altă parte, să asigure o competiție corectă. Era un conflict de interese care nu aducea nimic bun nici pentru economie, nici pentru companiile statului, chiar dacă acestea erau favorizate”, spune expertul economic Veaceslav Ioniță.
Deși în ultimii ani companiile au fost excluse din gestiunea ministerelor și trecute în gestiunea Agenției Proprietății Publice (APP), expertul consideră că reforma sectorului proprietății publice național nu este definitivată, deoarece rămâne în continuare sub influența politicului.
„La noi, orice persoană publică, atunci când ajunge în funcție, deodată devine profesionist în gestionarea proprietăților. Orice partid, care are oameni săi, când ajunge la guvernare, îi transformă automat în cei mai mari profesioniști. Până în prezent, proprietățile de stat sunt un fel de filiale ale partidelor de la guvernare”, spune Veaceslav Ioniță.
Strategie pentru reformarea sectorului
Gestionarea defectuoasă a conflictului de interese dintre statutul de proprietar al statului și cel de promotor de politici a fost în permanență în vizorul experților și partenerilor de dezvoltare, care au recomandat constant reformarea sectorului. Într-un final, aceste insistențe s-au soldat cu adoptarea Strategiei privind administrarea întreprinderilor de stat sau cu capital majoritar de stat, pentru anii 2023-2030, adoptată la finele anului 2022. Aceasta stabilește că entitățile de stat rămân un element important în gama de instrumente a oricărui Guvern pentru crearea valorii sociale și publice. În același timp, experiența de-a lungul timpului arată că acestea pot servi drept un mijloc de gestiune a eșecurilor pieței, de atenuare a crizelor și instrument de reacție rapidă în situații excepționale. În același timp, pot deveni ele înseși o sursă a eșecurilor guvernamentale, în condițiile unei administrări defectuoase sau prezenței inoportune în anumite sectoare care frânează concurența liberă.
Vulnerabilități care conduc la ineficiență
Principalele vulnerabilități ce reies din activitatea entităților de stat țin de calitatea precară a guvernanței corporative, transparență redusă, creșterea gradului de îndatorare, clientelismul politic, care creează un mediu favorabil pentru diferite aranjamente în defavoarea interesului public, dar și competiția neloială.
Toate acestea conduc, într-un final, la o calitate proastă a serviciilor și mărfurilor companiilor statului. Deși nu există sondaje directe care să monitorizeze nivelul de satisfacție al consumatorilor privind calitatea serviciilor prestate de entitățile de stat, rezultatele indirecte denotă o percepție inferioară în raport cu mediul privat. Aceasta rezultă din evoluția cotelor de piață ale celor mai mari companii de stat aflate cel mai mult în interacțiunea cu consumatorii. În special putem remarca reducerea cotelor de piață pentru entitățile de stat din telecomunicații, servicii poștale sau panificație. De exemplu, Moldtelecom, compania statului de pe piața telefoniei mobile, dispune de o rată a clienților inactivi de 37%, în timp ce media pe sector constituie doar 17%.
În principiu, atât entitățile de stat, cât și cele private au același tratament legal, deși există unele norme ce le favorizează pe primele.
Strategia constată că entitățile de stat au un nivel scăzut al disciplinei financiare și fiscale. Rentabilitatea este foarte mică, iar 60% dintre ele au avut pierderi nete în 2019. Acumularea pierderilor subminează puternic solvabilitatea lor și le limitează capacitatea de a-și onora obligațiile financiare, iar riscurile mari de insolvență subminează capacitatea de a-și îndeplini obligațiile fiscale.
Nesepararea costurilor aferente implementării politicilor publice de cheltuielile asociate cu activitatea comercială reprezintă o precondiție pentru supraestimarea suportului oferit de stat. În contextul implementării politicilor publice, entitățile de stat pot întreprinde anumite activități care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, de exemplu, furnizarea bunurilor sau serviciilor la un preț mai mic decât costul de producție, care sunt denumite „activități cvasi-fiscale”, se spune în Strategie.
81 de companii active
Potrivit statisticilor de pe pagina web a Agenției Serviciilor Publice (APP), aceasta gestiona, la finele anului trecut, 81 de întreprinderi active cu o valoare totală a capitalului social de 34,3 miliarde de lei. Acestea au generat, în 2022, un rezultat economic negativ de 146,7 milioane de lei, în special din cauza pierderilor enorme ale companiilor din sectorul energetic. Astfel, CET Nord din Bălți a înregistrat, în acel an, pierderi de peste 167 milioane de lei, Moldovagaz – de 323 milioane de lei, iar Termoelectrica – de 233 milioane de lei. La celălalt capăt, Energocom a obținut un profit de 142 milioane de lei, Calea Ferată a Moldovei – de peste 62 milioane, iar Loteria Națională a Moldovei – de peste 170 milioane de lei.
Nouă societăți cu capital de stat și 28 de întreprinderi de stat au achitat defalcări în sumă de 286 milioane de lei. Loteria Națională a Moldovei este cel mai mare contribuitor în acest sens, achitând peste 85 milioane de lei la buget anul trecut. Energocom a plătit 71,25 milioane de lei, iar Moldtelecom a defalcat în bugetul de stat dividende în valoare de aproape 20 milioane de lei. Și întreprinderile din industria vinicolă au înregistrat rezultate bune, contribuind la completarea veniturilor bugetului cu dividende. Combinatul de vinuri Cricova a plătit 2,74 milioane de lei, iar Barza Albă din Bălți – 2,43 milioane de lei.
Pe de altă parte, 20 de companii ale statului au obținut profit cu care au acoperit pierderile anilor precedenți, iar 22 au suportat pierderi nete.
Moldovagaz raportează profit de un miliard
Nu există încă informația centralizată privind activitatea companiilor statului în anul 2023. Din comunicatele unora dintre ele aflăm însă că anul trecut, Moldovagaz, unde statul deține peste 35% din acțiuni, a obținut un profit net de 1,09 miliarde de lei, iar Moldtelecom – 82,9 milioane de lei. De fapt, profitul Moldovagaz este, mai degrabă, unul tehnic, datorându-se întăririi leului în raport cu dolarul. Astfel, datoriile istorice, aflate la balanța companiei, așa cum sunt calculate în dolari, s-au redus substanțial.
Energocom a suportat, la rândul său, pierderi de 127,3 milioane de lei, față de un profit net de 142,5 milioane de lei cu un an mai devreme. Și aici nu ar fi vorba despre o funcționare defectuoasă a companiei, ci despre activitatea în condițiile stării de urgență în sectorul energetic, compania având un rol esențial în stabilizarea situației pe piețele de energie electrică și gaze naturale.
Insolvabilitate de decenii
Statisticile APP mai arată că 41 de entități din administrarea Agenției Proprietății Publice au o activitate economică instabilă sau nu mai desfășoară activități comerciale sau economice și nu mai efectuează prezentarea raportărilor fiscale.
Alte 49 de companii, aflate integral sau parțial în proprietatea statului, sunt în proces de insolvabilitate. Unele din ele întreprind încercări de a se menține pe linia de plutire, înregistrând chiar profit, pe când altele se complac în această situație de insolvabilitate decenii la rând.
Spre exemplu, întreprinderea Alimentarmaș, unde statul deține 30% din capitalul social, se află în proces de insolvabilitate încă din aprilie 2008. Timp de 16 ani, această întreprindere, care nu mai produce nimic, este nevoită să întrețină administratorii procesului de insolvabilitate, căruia nu i se vede finalitatea. Spre comparație, combinatul de divinuri Aroma din Chișinău, aflată în insolvabilitate din 2013, a înregistrat profit pe parcursul ultimilor trei ani, în 2020 acesta ajungând la 36,2 milioane de lei. Alte 14 întreprinderi ale statului se află în procedură de lichidare, printre ele numărându-se titluri notorii cândva precum Banca de Economii, întreprinderea Mezon din Chișinău sau Stadionul Republican.
Profitabilitate și productivitate scăzută
Deși există și unele exemple pozitive, în linii generale, activitatea societăților pe acțiuni cu capital de stat și a întreprinderilor de stat este considerată tradițional drept nesatisfăcătoare. Nu mai există cazuri răsunătoare de corupție, delapidări sau finanțări nesustenabile din bugetul de stat al unor companii, aflate în proprietate publică, însă activitatea majorității dintre ele este mai puțin eficientă decât a firmelor private. Potrivit lui Radu Marian, președintele Comisiei pentru Economie, Buget și Finanțe a Parlamentului Republicii Moldova, profitabilitatea și productivitatea companiilor de stat lasă mult de dorit și de aceea acțiunile statului pentru a ameliora situația sunt imperative. Ultima hotărâre a Curții de Conturi (CC), din august 2022, cu privire la Raportul auditului conformității privind gestionarea patrimoniului public de către Agenția Proprietății Publice în anii 2019-2021 este destul de tranșantă în acest sens.
„Administrarea corporativă a întreprinderilor de stat și a societăților comerciale cu capital public a fost organizată și realizată într-un mod defectuos, afectat de neconformități, riscuri de deposedare de proprietatea publică, existența unor lacune ale cadrului normativ și de alte aspecte vulnerabile, care au periclitat buna guvernare a procesului”, constată auditul CC.
În contextul expus, Curtea menționa că administrarea corporativă a companiilor statului s-a efectuat în lipsa unei strategii sectoriale, nefiind conturate scopurile de intervenție a statului în economie și principiile de guvernare specifice administrării corporative a proprietății publice.
Reformarea APP, în prim-plan
Pe lângă Strategia privind administrarea proprietății de stat, a mai fost elaborat în ultimii ani Codul de Guvernanță Corporativă a companiilor de stat în conformitate cu principiile OECD, dar și mandatele pentru șapte Întreprinderi de Stat, precum și Foaia de parcurs pentru digitalizarea APP. Nu în ultimul rând, a fost elaborat și Conceptul Sistemului Informațional Registrul Patrimoniului Public.
Potrivit lui Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Expert-Grup, reforma companiilor de stat, atât de importantă pentru sporirea competitivității economiei naționale, nu poate avea loc fără reformarea principalei instituții responsabile de gestionarea acestui sector – Agenția Proprietății Publice. Și asta, deoarece statul, în calitate de fondator al companiilor de stat, are nevoie de o instituție eficientă și profesionistă, capabilă să promoveze buna guvernanță în acest sector. El a menționat că lucrul în cadrul Agenției trebuie să fie mai atractiv pentru profesioniști, inclusiv prin salariile mai mari ce urmează a fi plătite aici.
„APP urmează să se concentreze mai mult pe aspecte strategice legate de corporatizarea și eficientizarea companiilor de stat și mai puțin pe aspecte operaționale care vizează mai curând executivul companiilor respective, să-și eficientizeze instrumentele de monitorizare, inclusiv prin digitalizarea tuturor datelor despre proprietatea publică în cadrul unui sistem informațional automatizat, precum și să dețină competențele necesare în procesele de gestionare a parteneriatelor public-private, restructurare a proprietății publice, dar și privatizării”, menționa directorul executiv Expert-Grup acum câteva luni.
Ce este triajul și ce presupune el
În general, este vorba despre redimensionarea și raționalizarea rolului statului ca proprietar, iar pentru aceasta a fost recomandată realizarea unei proceduri de triere a întreprinderilor cu capital de stat. Obiectivul principal al exercițiului de triaj este revizuirea cuprinzătoare a portofoliul companiilor de stat pentru a identifica într-un mod bine fundamentat, dar și transparent entitățile care trebuie păstrate, dar și cele care trebuie privatizate sau reorganizate.
Radu Marian spune în acest context că întreprinderile statului urmează să funcționeze în sectoarele în care prezența statului este necesară pentru a corecta anumite disfuncționalități ale pieței sau din motive strategice și de securitate națională, dar în niciun caz să submineze concurența.
Pe picior de egalitate cu companiile private
Roman Cojuhari, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), susține că în ultimii ani, au fost efectuate modificări ale legislației astfel încât întreprinderile statului să nu mai fie favorizate. „O întreprindere de stat sau chiar statul nu poate să cumpere ceva direct de la o altă întreprindere de stat fără procedură de achiziție. Totul este pe bază de concurență. Întreprinderile statului participă la licitații de rând cu cele private, la fel negociază prețurile. Avem multe cazuri când întreprinderile de stat achiziționează, servicii sau bunuri de la companiile private, deși la licitații au participat și întreprinderile de stat”, menționează directorul APP.
Mai mult, acesta afirmă că statul nu-și mai ajută întreprinderile prin subvenții până ele nu demonstrează că acționează ca un investitor. „Consiliul Concurenței este foarte dur la acest capitol, poate cataloga subvenții ca și ajutor de stat. Legea ajutorului de stat este foarte strictă aici și în contextul aderării la Uniunea Europeană, acest subiect este foarte monitorizat”, spune Roman Cojuhari.
Acum, dacă o întreprindere de stat sau o societate comercială cu capital de stat, are datorii, acestea sunt doar datoriile întreprinderii, ele urmează a fi stinse de întreprindere și nu de stat.
Pe de altă parte, companiile statului nu mai sunt restricționate de stat în politica de prețuri. Dacă trebuie să concureze de la egal cu sectorul privat, urmează să-și stabilească singură și prețurile în funcție de costuri și conjunctura pieței, dar nu la solicitările cu tentă socială ale autorităților.
„Am scos aceste întreprinderi de sub influența politicului. Dacă vrem ca ele să concureze pe piață, să fie rentabile, nu trebuie să ne implicăm politic în activitatea lor”.
Mai multe împuterniciri, dar și responsabilități
În prezent, Strategia de reformare a companiilor din proprietatea statului este la începutul implementării, se ajustează actele normative, cadrul normativ de gradul doi. Sunt adoptate codurile de guvernare corporativă, urmează selectarea membrilor independenți în consiliile lor de administrare. „Aplicăm o administrare corporativă asupra acestor întreprinde, le-am scos de sub influența politicului, stabilim în schimb mecanisme de autocontrol, iar pentru asta urmează să constituim consilii mai profesioniste”, spune Roman Cojuhari. În consiliile respective sunt cooptați și membri ai societății civile cum se întâmplă la Moldtelecom, Energocom și Moldovagaz, pentru a arăta populației că se pune accentul pe transparentizarea funcționării acestor întreprinderi.
Însă, odată cu trecerea la această administrare mai corporativă, urmează ca ele să primească și mai multe împuterniciri. În prezent, APP trebuie să vizeze orice cheltuieli ale întreprinderilor din gestiune, inclusiv cele de o mie de lei, dar și deplasările peste hotare, chiar dacă acestea sunt până la Iași, spre exemplu.
Noile prevederi presupun, printre altele, și reducerea termenelor în care companiile respective pot fi conduse de un director interimar.
În general, întreprinderile statului urmează să obțină mai multe împuterniciri, mai multă libertate în acțiuni, dar și mai multe responsabilități.
Ce se va întâmpla cu companiile statului
În prezent, are loc o procedură de triere, care va stabili ce se va întâmpla cu companiile statului. Potrivit lui Radu Marian, există cinci categorii de întreprinderi în acest sens. Vor rămâne la stat companiile de importanță strategică, precum cele din sectorul energetic, spre exemplu. Altele vor fi scoase la privatizare chiar în această vară. O rundă de privatizare a fost deja anunțată, printre întreprinderile scoase la mezat numărându-se Fabrica de Sticlă din Chișinău și Hotelul Zarea. O parte din companiile statului vor fi pasibile pentru privatizare doar după restructurare sau modernizare. Este vorba despre întreprinderi care au potențial, iar printr-o reorganizare, valoarea lor ar putea fi sporită. În această categorie a fost inclusă și Moldtelecom. Alte întreprinderi urmează a fi recomandate pentru reorganizare în altă formă juridică de organizare. Aici sunt incluse entități care nu reprezintă afaceri, cum ar fi, spre exemplu, ÎS Bacul Malovata sau Moldsilva. Sunt, de fapt, niște instituții publice finanțate din buget.
Și, în final, o serie de întreprinderi vor fi lichidate. Este vorba despre companiile aflate în proces de insolvabilitate. APP încearcă să păstreze unele din ele în proprietatea statului, trecându-le printr-o procedură de fuziune cu alte companii de stat. Astfel, Combinatul Aroma din Chișinău, aflat în proces de insolvabilitate încă din 2013, urmează să fuzioneze cu Barza Albă din Bălți, companie care activează pe aceeași piață a băuturilor alcoolice și a înregistrat, în ultimii trei ani, o sporire în dinamică a profitului.
„Brandul Aroma, toate brandurile pe care le deține Aroma, toate produsele pe care le deține Aroma vor fi păstrate. Aroma are active de circa 400 de milioane de lei la prețul de piață, dar valoarea de bilanț e de doar vreo 36 milioane. Fuziunea cu Barza Albă va păstra în proprietatea statului toate aceste active și va optimiza cheltuielile. Va exista un singur director la cele două companii, cheltuielile administrative vor fi mai mici, iar fuziunea va scoate din insolvabilitate Aroma”, spune Roman Cojuhari.
Modificări la legislație pentru fortificarea managementului
Deși statul va vinde o bună parte din companiile care îi aparțin în prezent, în gestiunea sa vor rămâne încă destule întreprinderi care urmează să joace un rol important pe piețele de profil și în economia moldovenească în general. Ele însă vor avea nevoie de manageri profesioniști, iar pentru atragerea lor în companiile statului, sunt necesare salarii competitive. Potrivit lui Radu Marian, au fost efectuate o serie de modificări ale legislației, astfel încât companiile din proprietatea statului să poată oferi salarii pentru manageri competitive la nivelul pieței.
„Pe de o parte, trebuie să oferim salarii competitive, dar, în special, să nu limităm remunerarea la rezultatul anual obținut. În prezent, dacă un manager sporește profitul de la cinci la 15 milioane de lei, poate primi un bonus de doar trei salarii lunare. Care ar fi interesul lui să dubleze sau chiar să tripleze profitul?”, se întreabă Roman Cojuhari. Modificările ar trebui să creeze stimulente pentru performanța managerilor.
O altă problemă pe care APP vrea să o soluționeze ține de repartizarea profitului. Acum companiile statului sunt obligate să achite în buget 50% din profit sau 30% în unele cazuri. Roman Cojuhari crede că vărsările acestora în buget trebuie limitate la o sumă exactă, spre exemplu, de 140 milioane de lei, așa cum e stabilit în legea bugetului pentru acest an. Restul profitului ar trebui repartizat pentru investiții sau pentru acoperirea pierderilor anterioare.
„Companiile statului activează pe piețe competitive și statul trebuie să se preocupe ca acestea să-și poată reinvesti profitul în tehnologii performante pentru a ține pasul”, spune Roman Cojuhari.
La rândul său, Veacesla Ioniță consideră că nu profitul este cel mai important pentru companiile de stat sau cât din acesta este vărsat în buget.
„La noi, întotdeauna se punea sarcina de a spori profitul companiilor de stat, de a eficientiza activitatea lor, dar nu se admitea optimizarea numărului de angajați. Sarcinile față de manageri ar trebui să țină sporirea calificării personalului, sporirea cotei de piață, diversificarea pieței, diversificarea spectrului de produse și servicii”, consideră expertul.
Pledoarie pentru un fond național de dezvoltare
Deși consideră benefică excluderea întreprinderilor de stat de sub influența ministerelor, Veaceslav Ioniță spune că acest lucru nu este suficient pentru a organiza o dezvoltare dinamică a sectorului proprietății publice.
„Eu aș face un fond independent de dezvoltare, așa cum există în alte țări, unde sunt incluse proprietățile statului. Imaginați-vă că aveam un fond național de dezvoltare cu un capital social de vreo 30 miliarde de lei, un fond care are o putere de investiție anuală de vreo câteva miliarde de lei, care obține profit de 3-4 miliarde de lei”, menționează expertul.
El crede că acest fond urmează a fi gestionat prin contract de o echipă de management profesionistă, numită și monitorizată de parlament strict în baza performanțelor manageriale.
„Un astfel de fond nu va activa pentru partidul de guvernare, nu pentru o persoană coruptă, nu pentru unul care a ajuns ministru și își numește oamenii la întreprinderi, dar pentru Republica Moldova și va obține profituri de miliarde. Totodată, poate investi o parte din profit în propriile întreprinderi, dar și în achiziționarea altora”, spune Ioniță.
El a adus drept exemplu Norvegia, unde un astfel de fond activează eficient de mult timp, dar și România, unde un astfel de fond este în proces de creare.
