Tranziția verde și impactul ei asupra businessului

Aderarea la Uniunea Europeană implică o serie de schimbări fundamentale, pentru a armoniza realitatea Republicii Moldova la standardele și obiectivele comunitare. Unul din cele mai ambițioase obiective ale UE este atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

TRANZIȚIA VERDE, ÎN PLIN PROCES ÎN UE

Neutralitatea climatică este un concept care se bazează pe obiectivul ca planeta noastră să devină neutră din punctul de vedere al efectelor poluării. Obiectivul apare în Acordul de la Paris, tratat semnat de 195 de țări din toată lumea în 2016. În 2019, liderii Uniunii Europene au căzut de acord asupra termenului limită în care neutralitatea climatică trebuie atinsă: anul 2050. Astfel, țările UE s-au angajat în această soluționare a problemei, iar Republica Moldova, odată cu procesul de integrare europeană, este obligată să se alinieze la acest obiectiv.

Concomitent, Uniunea Europeană trebuie să renunțe la dependența energetică și la combustibilii fosili care provin din Rusia și să înlocuiască aceste elemente cu forme de energie mai curate. Astfel, s-a ajuns la ideea ca până în anul 2030, țările UE să reducă emisiile cu până la 55%, iar până în 2050, acestea să fie eliminate total.

NEUTRALITATEA CLIMATICĂ NE VIZEAZĂ MAI MULT DECÂT PE ALȚII

De ce este necesară această schimbare? Economia mondială, dar și businessul suportă pagube imense din cauza fenomenelor climatice extreme. În Republica Moldova, cel mai pronunțat astfel de fenomen este seceta, care devine tot mai frecventă, reducând sau chiar compromițând în întregime recoltele. Pentru o țară în care sectorul agrar este unul din pilonii economiei, astfel de fenomene au un impact economic grav. Astfel, dincolo de obiectivele UE, neutralitatea climatică vizează Republica Moldova poate chiar mai direct decât alte state europene. Dincolo de reducerea emisiilor, aceasta urmează să planteze suprafețe mari de păduri, deoarece este, la moment, statul cu una dintre cele mai mici rate de împădurire de pe continent.

PONDERE DE 1/3 A ENERGIEI REGENERABILE PÂNĂ ÎN 2030…

În decembrie 2022, Consiliul Ministerial al Comunității Energetice a adoptat un amendament la Regulamentul UE din 1999 privind Guvernanța Uniunii Energetice, prin care au fost introduse țintele pentru anul 2030 pentru fiecare parte contractantă. Pentru Republica Moldova, țintele sunt stabilite strict pentru teritoriul controlat de către autorită- țile constituționale, fiind introduse în Planul Național Integrat privind Energia și Clima (PNIEC) .

Potrivit modelărilor, Republica Moldova urmează să crească ponderea energiei din surse regenerabile la cel puțin 27% în 2030. Este vorba despre tot consumul de energie, de la cea electrică și termică la lemnele pentru foc și combustibilul pentru mașini. Volumul emisiilor de carbon ar trebui să fie cu 70% mai mic față de cel înregistrat în 1990. În ce privește generarea de energie electrică, ponderea energiei din surse regenerabile trebuie să crească de la 3,1% în anul 2020 la peste 30% în 2030. Creșterea va fi atinsă ca urmare a sporirii capacităților instalate de energie eoliană până la 600 MW și a capacităților instalate de energie fotovoltaică până la 305 MW către anul 2030. Până în anul 2030, consumul de energie generată de biomasă în baza tăierilor ilicite de păduri urmează să se reducă semnificativ, fiind înlocuit cu energie eoliană și fotovoltaică.

… ȘI NEUTRALITATE CLIMATICĂ PÂNĂ ÎN 2050

Un alt document, aflat în proces de consultări publice pentru a fi îmbunătățit, este Strategia Energetică până în 2050. Potrivit acesteia, Republica Moldova trebuie să atingă până atunci neutralitatea climatică totală. Asta nu înseamnă că până în 2050, nu vor mai exista emisii de carbon. Unele din ele nu pot fi excluse, însă statul trebuie să asigure captarea întregului volum de emisii de carbon, în special prin plantarea pădurilor. Astfel, emisiile vor fi neutralizate, nu vor afecta stratul de ozon și va fi încetinită încălzirea globală.

Noua Strategie energetică va descrie condițiile în care consumatorii finali pot avea un rol mai activ pe piața energetică. Va fi facilitată înființarea de comunități energetice locale și, eventual, stimularea schimburilor comerciale de energie între consumatori la nivel local. Pentru creșterea SER în transport, vor fi dezvoltate măsuri pentru creșterea electrificării infrastructurii de transport rutier și feroviar (eventual, cuplate cu subvenții sau cu reducerea accizelor și/sau a TVA pentru automobilele electrice și hibride), precum și pentru creșterea utilizării biocombustibililor care respectă criteriile de durabilitate. Va fi încurajată producția internă de biocombustibili din deșeuri, reziduuri și biomasă, precum și de hidrogen verde.

În paralel, vor fi implementate măsuri specifice pentru sectorul industrial care vizează reducerea intensității energetice și a emisiilor. Pentru a monitoriza și a contabiliza reducerea emisiilor, se va stabili cadrul de reglementare necesar pentru implementarea unui mecanism de stabilire a prețului carbonului și se vor întreprinde măsuri în vederea transpunerii sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System).

UN OBIECTIV CONSERVATIV, ALTUL – AMBIȚIOS

Potrivit ministrului Energiei Victor Parlicov, cele două documente urmează a fi privite în mod diferit. Dacă țintele trasate în Planul Național Integrat privind Energia și Clima reprezintă niște obiective asumate de către Republica Moldova în fața Consiliului Ministerial al Comunității Energetice, Strategia Energetică nu este altceva decât o foaie de parcurs în ce privește viitorul sectorului energetic din Republica Moldova.

„Obiectivele trasate în PNEC, potrivit cărora, către anul 2030, 27% din totalul de energie să provină din surse regenerabile, ni le asumăm față de partenerii din comunitatea energetică, într-un final, față de Uniunea Europeană, și sunt incluse într-un document juridic. Din aceste considerente, ele sunt mai conservatoare. În ce privește Strategia, aceasta trasează foaia de parcurs pentru energie, iar obiectivul privind atingerea neutralității climatice până în 2050 este mai degrabă o ambiție politică. De aceea el este mai optimist”, menționează ministrul.

OBIECTIVE PERFECT REALIZABILE

Marcela Lefter, directorul companiei Sedera, specializată în consultanță și investiții în energia regenerabilă, este sigură că obiectivul atingerii neutralității climatice este perfect realizabil. Pentru asta însă, Republica Moldova urmează să implementeze în timputil politici și măsuri menite să înlocuiască combustibilii fosili, în special care să genereze energie electrică. Totodată, trebuie îndeplinite obiectivele intermediare, potrivit cărora emisiile de carbon urmează a fi neutralizate în proporție de 40%, de 60%, pentru ca în orizontul 2050, să se ajungă la emisii zero. La rândul său, Emil Guțu, consultant la compania AICI Partners, spune că, în urma deindustrializării din anii ’90 și după creșterea costului resurselor energetice, emisiile gazelor cu efect de seră sunt, în prezent, cu aproximativ 70% mai mici decât cele din anul 1990. „În realitate, obiectivul este să ne asigurăm ca creșterea economică la care sperăm în următorii cinci ani să nu genereze o creștere a emisiilor de carbon. Sau, mai bine spus, creșterea emisiilor viitoare să fie compensată de măsuri de decarbonizare. Deci, nu este vorba de o decarbonizare radicală, cum ar sugera la prima vedere cifra de 70%”, conchide el.

Nici ținta majorării către 2030 a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie la 27% nu este una „revoluționară”. În prezent, aceasta este de 24% și o creștere de trei puncte procentuale în cinci ani nu este deloc imposibilă. Totuși, ea nu poate fi atinsă fără acțiuni suplimentare. „Majoritatea din ele, cum ar fi, de exemplu, licitațiile privind acordarea statutului de producător eligibil mare sau electrificarea transportului, sunt însă mai degrabă oportunități pentru business decât riscuri”, spune Emil Guțu.

CÂT DE RENTABIL ESTE SĂ PRODUCI AZI ENERGIE VERDE

Expertul menționează că, în ultimii ani, a fost înregistrată o creștere în progresie geometrică a capacităților de producere a energiei regenerabile pentru necesități proprii (așa-numiții prosumatori). Puterea instalată s-a dublat de la an la an, iar spre anul 2023, chiar în jumătate de an, până nu a atins plafonul maxim stabilit. În cazul producătorilor eligibili mici, care vând energia produsă, rentabilitatea activității acestora este determinată conform Metodologiei aprobate de Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) și actualizată periodic. Rentabilitatea economică a producătorilor eligibili mari va fi determinată de rezultatele licitației anunțate de Ministerul Energiei pentru această toamnă.

Dacă ne referim la producătorii „industriali” ai energiei electrice din surse regenerabile, care operează pe piața liberă fără susținerea statului, situația este mai complicată, dar, totodată, și foarte dinamică. „Ca și în orice altă activitate economică, rentabilitatea aici depinde de investiția specifică per kWh de energie produsă de instalație, costurile operaționale suportate și prețul de comercializare al energiei. Toți factorii enumerați se află în schimbare rapidă, așa că datele din trecut privind rentabilitatea nu mai sunt informative și nu pot servi drept călăuză pentru investiții viitoare”, spune Emil Guțu.

Potrivit lui, dinamica rentabilității producătorilor de energie electrică din surse regenerabile va fi determinată în Republica Moldova de mai mulți factori. Este vorba despre aplatizarea tendinței de scădere a prețului echipamentelor de producere și a investițiilor specifice, operaționalizarea piețelor organizate de energie electrică de către OPEM și cuplarea la piețele organizate din țările vecine. Un impact asupra rentabilității îl va avea eficientizarea serviciilor de echilibrare și consolidarea capacităților de producere și stocare a energiei de echilibrare, dar și reducerea treptată a importanței schemelor de suport din partea statului.

AȘTEPTĂM PIAȚA OPERAȚIONALĂ A ENERGIEI ELECTRICE

Emil Guțu menționează că, în lunile următoare, se așteaptă un eveniment istoric, care va schimba radical cadrul economic în care activează producătorii de energie – va fi operaționalizată piața organizată a energiei electrice. La prima etapă, piața zilei următoare și piața pe parcursul zilei vor deveni operaționale și accesibile pentru producătorii de energie verde, fiind cuplate la piețele respective din România. Acest fapt va oferi producătorilor acces direct și eficient la consumatori și traderi, inclusiv din afara țării.

Consecvent, va deveni posibilă apariția unor veritabile piețe ale serviciilor de echilibrare și ale energiei de echilibrare. „Majoritatea surselor regenerabile de energie electrică sunt intermitente. În consecință, accesul la servicii eficiente de echilibrare și energie de echilibrare la prețuri rezonabile sunt printre factorii-cheie, care vor determina rentabilitatea producerii energiei electrice verzi în condițiile pieței libere”, spune expertul.

CINE PIERDE ȘI CINE CÂȘTIGĂ

Orice reconfigurare pe piețele de importanță strategică, cu cifre de afaceri imense și care au impact major asupra businessului, influențează direct mediul de afaceri: unele companii pot să apară, altele – să dispară, concediindu-și angajații. Întrebarea este dacă energia verde ar putea reconfigura mediul de afaceri din Republica Moldova. Victor Parlicov spune că, așa cum noi nu avem resurse energetice și o industrie, construită în jurul exploatării lor, suntem scutiți și de problemele pe care le-ar genera reconfigurarea pieței energetice. „Orice investiție în eficiență energetică, în energie regenerativă aici, în Republica Moldova, comportă numai beneficii, nu înseamnă minus la locuri de muncă, precum în țările care extrag cărbune sau petrol. Respectiv, pentru noi, tranziția nu poate fi o problemă socială, ci doar un motor de dezvoltare economică”, declară ministrul. Pe de altă parte, Emil Guțu a enumerat câteva industrii care ar putea fi influențate de tranziție. De exemplu, mecanismul de limitare a emisiilor de carbon va avea un impact major asupra industriei cimentului și a celei siderurgice, de rând cu energetica. „Companiile din aceste sectoare din Republica Moldova vor avea probleme existențiale, în cazul când concurenții lor din Ucraina nu vor fi supuși acelorași rigori”, explică el.

TRANZIȚIA DEVINE TOT MAI IEFTINĂ

Marcela Lefter recomandă companiilor energofage să se gândească în serios la propria producere de energie din surse regenerabile. Tehnologiile sustenabile de la panouri fotovoltaice la echipamente de eficiență energetică sunt din ce în ce mai accesibile. Dacă acum zece ani, oricare investiție în tehnologii de genul acesta presupunea un efort considerabil, acum a ajuns să fie destul de accesibilă. În plus, finanțele se dau foarte ușor pentru oricine decide să instaleze ori să-și reindustrializeze partea de producție cu tehnologie eficientă energetic. „Accesul la finanțare și costurile în scădere ale tehnologiilor au făcut ca trecerea să fie mult mai atractivă, inclusiv pentru business”, menționează experta. Nu mai puțin important este faptul că în prezent, orice produs finit din servicii sau industrie este calificat după amprenta de carbon lăsată în timpul producerii. Deja acum, pe piețele occidentale, se ține cont de amprenta de carbon a produselor importate.

„Se ia în calcul și energia electrică folosită pentru a fabrica produsul, și procesul de extracție, dacă vorbim de materii prime, și transportul cu care este adus produsul la depozit sau la distribuitor. Absolut totul se ia în calcul pentru determinarea amprentei de carbon și, în funcție de asta, produsul poate fi sau nu poate fi admis pe o anumită piață sau în anumite rețele. Tot mai mulți oameni de afaceri moldoveni, care exportă în Occident, se adaptează la aceste rigori”, spune Marcela Lefter.

Chiar dacă pe piețele din Asia, cerințele față de amprenta de carbon nu sunt deocamdată la fel de stricte, în timp, și acestea se vor conforma trendului. Până la urmă, în procesul de conformare la aceste rigori, chiar dacă au de suportat costuri suplimentare pe termen scurt, companiile au doar de câștigat pe termen lung datorită eficientizării consumului de energie. În context, Alina Cebotariov, director adjunct al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), menționează cererea în creștere la nivel global pentru produse și servicii sustenabile. Companiile care adoptă măsuri de decarbonizare și tehnologii verzi au oportunitatea de a accesa noi piețe și de a atrage clienți care apreciază produsele ecologice. „Întreprinderile pot obține un avantaj competitiv, poziționându-se ca lideri în inovație și sustenabilitate. De asemenea, anticiparea reglementărilor climatice internaționale oferă companiilor pregătite din timp un plus de reziliență și competitivitate”, menționează ea.

STATUL SUSȚINE IMM-URILE

Alina Cebotariov povestește despre cum ODA, prin Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a creat o gamă largă de soluții financiare adaptate provocărilor actuale, cum ar fi finanțări preferențiale, garanții financiare și granturi, o bună parte din care sunt orientate către investiții care contribuie direct la eficiența energetică și adoptarea surselor de energie regenerabilă.

Un exemplu concret ar fi colaborarea cu Banca de Dezvoltare Poloneză, de la care ODA a obținut un credit de cinci milioane de euro cu o dobândă preferențială compensată de Comisia Europeană. Acești bani vor fi direcționați către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din Moldova, cu scopul de a implementa proiecte care să îmbunătățească eficiența energetică, să reducă consumul de energie și să încurajeze tranziția către surse regenerabile. În plus, ODA colaborează și cu alți parteneri internaționali de dezvoltare. De exemplu, Banca de Dezvoltare Germană a oferit un grant de 10 milioane de euro, iar Banca Mondială a capitalizat Fondul de Garantare a Creditelor cu 13,8 milioane de euro. Ambele inițiative vizează susținerea IMM-urilor prin intermediul instituțiilor financiare locale, care urmează să integreze principiile de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG) pe întregul său lanț valoric. „Prin aceste inițiative, ODA contribuie la atingerea obiectivelor energetice și de mediu ale țării și, în același timp, la alinierea Republicii Moldova la standardele internaționale privind sustenabilitatea. Toate aceste măsuri vin să sprijine obiectivele naționale, cum ar fi reducerea emisiilor de carbon cu 70% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050, un pas important în direcția atenuării riscurilor de schimbări climatice”, menționează Alina Cebotariov.

MIȘCARE STRATEGICĂ PE TERMEN LUNG

Vicedirectoarea ODA susține că, chiar dacă adoptarea economiei verzi poate părea la început un proces costisitor pentru companiile autohtone, există mai multe motive solide pentru care această tranziție devine tot mai atractivă. În primul rând, tranziția la practici durabile reduce riscurile pe termen lung, în special în contextul fluctuațiilor de prețuri ale combustibililor fosili. „Utilizarea surselor regenerabile și eficientizarea proceselor de producție contribuie la stabilizarea costurilor operaționale și la reducerea dependenței de resursele tradiționale, care pot deveni din ce în ce mai scumpe sau greu de accesat”, susține Alina Cebotariov.

Ea amintește că ODA, împreună cu partenerii internaționali și Guvernul, facilitează accesarea sprijinului financiar de către companiile care își propun să facă tranziția la economia verde. Prin intermediul instrumentelor financiare avantajoase, cum ar fi credite cu dobândă compensată, garanții financiare și granturi, companiile pot accesa resursele necesare pentru implementarea tehnologiilor durabile fără a fi împovărate de costuri inițiale sporite.

Aceste măsuri sunt parte integrantă din strategiile naționale în scopul adoptării economiei verzi în Moldova. „În concluzie, deși costurile inițiale ale tranziției pot părea mari, beneficiile economice și de reputație pe termen lung reducerea vulnerabilităților, accesul la noi piețe, stabilitatea costurilor și sprijinul financiar disponibil fac ca adoptarea economiei verzi să fie o alegere responsabilă și strategică pentru companiile locale”, subliniază Alina Cebotariov.

SE AȘTEAPTĂ O CERERE IMENSĂ PENTRU INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR

Nu trebuie de neglijat nici aspectul privind creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale, unităților economice și transportului, or pentru a reduce emisiile, trebuie să reducem și consumul de energie, unul foarte ineficient în Republica Moldova. Potrivit calculelor, eficiența energetică a Republicii Moldova este de 3,4 ori mai proastă decât cea din țările dezvoltate. Asta înseamnă că nu doar producem scump, dar nici nu știm a economisi energie. Potrivit lui Emil Guțu, urmează un proces masiv de renovare energetică a blocurilor de locuit vechi din mediul urban și, dacă va fi facilitat legislativ și economic de stat, ar putea oferi o piață majoră pentru companiile de construcții. „Să nu uităm că și termenul normativ pentru reparația capitală a majorității blocurilor de locuit a fost demult depășit”, spune expertul. Un alt beneficiar al procesului de renovare a fondului locativ ar fi sectorul financiar, menit să mobilizeze resursele financiare semnificative necesare acestui proces.

„Mă aștept să apară companii de tip ESCO (energy saving company) private și/sau publice, care vor presta „la cheie” servicii de proiectare, implementare și finanțare a proiectelor de economisire a energiei în folosul întreprinderilor existente din diferite sectoare și al gestionarilor/ proprietarilor fondului locativ”, spune consultantul.

El amintește că electrificarea transportului a dat deja naștere rețelelor de stații de încărcare a vehiculelor, iar o companie producătoare și exportatoare de componente electronice pentru transport electric din Republica Moldova și-a extins activitatea, producând, în 2024, primele autobuze electrice autohtone.

Un gen de afaceri încă inexistent în Moldova, dar care, în opinia lui Emil Guțu, va avea viitor odată cu apariția condițiilor necesare, este cel al unităților de stocare a energiei electrice. Acestea ar putea fi afaceri separate, care vor gestiona unități mari de stocare (de ex., BESS – battery energy storage system) sau instalații modulare cuplate la unitățile de producere a energiei din surse regenerabile.

CE-I DE FĂCUT PENTRU A BENEFICIA

Emil Guțu recomandă companiilor moldovenești să urmărească experiența concurenților și a colegilor din țările mai avansate în acest proces și să învețe de la ei. De asemenea, ele ar trebui să facă un lobby eficient prin care să ceară guvernului să perfecționeze cât mai operativ cadrul normativ care împiedică sau descurajează tranziția verde, cum ar fi, spre exemplu, unele prevederi fiscale, vamale, în domeniul locativ și financiar etc. Totodată, mediul de afaceri ar trebui să ceară guvernului și instituțiilor comunitare să aloce o parte mai mare a fondurilor europene pentru tranziția verde. Expertul îndeamnă managerii și administratorii de afaceri moldoveni să studieze cadrul normativ al Uniunii Europene și să se pregătească din timp pentru a beneficia de oportunitățile ce vor apărea sau pentru a ști cum să abordeze riscurile iminente.

NE MIȘCĂM PREA LENT?

Marcela Lefter este sigură că, odată cu tranziția verde, Republica Moldova, un stat vulnerabil din punct de vedere energetic, are toate premisele să devină expor tator net de energie electrică regenerabilă. Însă pentru aceasta, sunt necesare investiții masive în sector, care pot fi stimulate prin scheme de sprijin sub formă de contracte de achiziție a energiei electrice la preț fix pe termen lung.

Republica Moldova garantează prețul fix pentru 15 ani pentru capacitățile de producere a energiei verzi, care vor fi acordate în urma licitațiilor. La sfârșitul acestui an, vor fi scoase la licitație capacități de 165 MW.

Rezultatele urmează a fi validate către mijlocul anului viitor și doar după aceea, va putea începe construcția propriu-zisă a capacităților de producție, investițiile în ele fiind estimate la aproximativ 200 milioane de euro. Sedera, compania Marcelei Lefter, este gata să participe la licitații cu proiecte de peste 200 MW.

„Capacitatea scoasă la licitație este însă mică atât din punctul de vedere al fezabilității, cât și al interesului marilor investitori din sector. Vrem să vedem cât mai curând lansarea licitațiilor pentru cei 600 MW eolieni incluși în PNIEC ca țintă către 2030”, menționează directoarea Sedera.

Ea își argumentează punctul de vedere prin faptul că perioada de dezvoltare a unui proiect eolian durează între patru și opt ani, în funcție de reglementările dintr-o țară sau alta, dar poate dura și mai mult. Dezvoltarea trebuie făcută cu respectarea prevederilor legale din țara de implementare, a standardelor și practicilor internaționale, precum și cu respectarea cerințelor instituțiilor financiare internaționale. În plus, asigurarea bancabilității proiectelor energetice este esențială: de la măsurătorile puterii vântului până la securizarea terenurilor, studii de biodiversitate, monitorizarea păsărilor, evaluarea impactului, racordarea la rețea, accesul la drumuri etc. Pentru racordarea la rețea și accesul la drumurile naționale, este necesară o abordare complexă, cu implicarea nu doar a investitorilor, dar și a autorităților centrale, locale, ale companiilor specializate, a donatorilor etc. În plus, rețeaua electrică trebuie modernizată și dezvoltată, ca să asigure integrarea unei capacități cât mai mari de energie regenerabilă. Drumurile și podurile trebuie să asigure posibilitatea transportării turbinelor eoliene, ceea ce acum lipsește.

AVEM NEVOIE DE PREȚURI DIFERENȚIATE ȘI INTEGRAREA ÎN PIAȚA ROMÂNEASCĂ

În replică, Victor Parlicov spune că sistemul nu este încă pregătit pentru a asimila canti tăți prea mari de energie regenerabilă și că trebuie dezvoltată bursa, pentru a gestiona dezechilibrele provocate de energia regenerabilă, dar și de așteptat ieftinirea tehnologiilor de producere a energiei verzi.

„Noi trebuie să facem ca această tranziție să fie competitivă. Pe parcurs, tehnologiile de energie regenerabilă, inclusiv cele de stocare, devin mai ieftine. Cei care au intrat cu 4-5 ani urmă în proiecte fotovoltaice, au avut costuri de două ori mai mari pe un megawatt de capacitate instalată față de proiectele care se realizează acum”, spune ministrul.

Un alt impediment constă în lipsa prețurilor diferențiate la energie în funcție de cererea și oferta de pe piață la o oră sau alta. Acum, noi avem aceleași prețuri la energie la orice oră, deși oferta și cererea sunt diferite pe tot parcursul celor 24 de ore. Spre exemplu, producția de energie electrică în instalațiile fotovoltaice are loc pe timp de zi, când consumul este scăzut, deoarece oamenii sunt la lucru. Astfel, cererea este mică, iar oferta este mare. Pentru a le echilibra, consumatorii trebuie motivați să consume mai multă energie ziua. Acest lucru ar putea fi obținut prin prețuri diferențiate, în funcție de oră și o bursă, pe care consumatorii ar putea să achiziționeze energia atunci când este mai ieftină.

Datorită evoluției tehnologiilor, fiecare consumator și-ar putea gestiona consumul de energie pe parcursul zilei prin aplicații inteligente. Rămâne doar să avem o bursă operațională, unde să poată fi cumpărată și vândută energia și, în timp real, să se creeze prețul de piață în funcție de cererea și oferta existentă la fiecare oră.

Bursa OPCOM din România este pregătită în acest sens. Ea a primit licența de funcționare și, peste câteva luni, ar putea să înceapă să funcționeze. Integrarea în piața românească a energiei electrice ar spori și mai mult reziliența producătorilor de energie regenerabilă în instalațiile eoliene sau fotovoltaice.

În primul rând, mecanismul prețului diferențiat va funcționa pentru un număr mult mai mare de consumatori. În al doilea rând, condițiile climaterice, pe o suprafață de 270 mii de kilometri pătrați, cât cuprinde România și Republica Moldova împreună, sunt mai variate, ceea ce reduce riscul lipsei pe piață a ofertei de energie regenerabilă, în special a celei eoliene.